Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-05-28 / nr. 59
Anul al X-lea No. 59. IASSI, Vineri 28 Mai (9 iunie. ) 1882. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea, Prețul Alton, și Anuncîurilor IN IASSI, pe an, 21 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SCIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. IVI, 40 b. Pag. IV, 30 b. Win IVi*. 4 0 bani ■ *.. ~ = g K I. (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Calen.a.a,roil Septămânei PATRONUL PILEI ___ TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU PILA_________________PATRONUL PILEI_________|lias. Soar. Apusul. Soar. = ~ luni. 23 Duminică (Juv. Păr. Mihail Episc ) Duminică (+) Șt. treime Quirin. 417 7—38 24 Luni C. P. Simeon din muntele Tavmast. La 27 Mai, pătrarul din urmă, de 5 Lun Bonifatie. S 8î„*C.?pT' °“P *’ "* **• >« f — pănă.» 4 i„,i, pice « A* 28 Vineri Păr. Nichita. ’ 9 Vineri Primu și Belite. 4—16 7—43 29 Sâmbătă_________S-ta Theodosia._____________________________ 10 Sâmbătă________ Margareta. ________ 4—16 7—44 joi Mart Therapont, și timp amesticat. 8 Joi (f) Juoia verde Modard. Conresponsenți in Streinatate. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-b Adam négociant-coraissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien, Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la I). Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Nr. 20 bani ( STIL VECHIU ])[OA I 4—174—167—42 Loterie de Binefacere in folosul incendiaților din țară câștiguri 3000 lei în numerar 27 numere câștigâtore din cari: 1 de 1000 —1000 1 « 250— 250 10 — 100 — 1000 15 a 50— 750 27 câștiguri de lei 3000 Tragerea se va face in cursul lunei mai. Niua tragerei se va anunța prin ziare BĂILE NASTASACHI din Târgu Ocna. Renumite, pentru calitatea apelor Minerale vindecând felurite bule cronice , prețurile mai reduse decât la tote băile din țară. Doritorii pentru angajarea apartamentelor pe sezonul verii, sunt rugați a se adresa direct. Administrator Costachi Tataru, Ocna. MWe arendat Moșia Italienii din plasa Turia județul Iași, proprietatea Prințului Grigore M. Sturdza, se da în arenda împreună cu velnița și tote atenansele ei pe timp de 5 ani cu incepere de la 23 Aprilie 1883 Amatorii vor binevoi a se adresa la cancelaria Prințului Sturdza din Iași strada Sf. Gheorghe Lozonschi pentru informațiuni. Dine Mitit. Afirma la subsemnata strada 40 sfinți. Eufrosin, Urechia - CARIERA FLORESTI Renumita CArieră Florești, Comuna Idicia, Plasa Fundurile, Județul Vaslui se află astăzi în posesiunea subscrisului. Toți Domnii arhitecți și antreprenori de construcțiuni sunt înștiințați că subscrisul este în pozițiune a contracta angajamente pentru orice soi de petră cioplită și de zidărie și în oricâtă cantitate. A se adresa pentru orice informațiuni la subscrisul la Comuna Schela sau la D. N. Calianu în Iași, Strada Sf. Teodor. Georgie A. Murea A apărut de sub presă, în editura tipografiei nostru noua li JE CNE PENTRU TOCMELILE DE LUCRĂRI AGRICOLE și se află de venture la Administrațiunea »Curierului*, IAȘI, 27 Mai 1882. Prin instrucțiune, un popor, fiel el cu un caracter cât de aspru, cât de pervers, se îmblânzește, devine mai moral. Instrucțiunea deci trebue sa fie privită de oricine ca basa societăților moderne. Astăzi, unui popor îi trebue instrucțiune, și încă multă, căci, a trecut de mult timpurile feudalităței, când instrucțiunea n’avea nici o valore, când dreptul pumnului era sus și tare, când forța prima dreptul. A trecut timpul când majoritatea omediei putea zace în cea mai adîncă ignoranță, când instrucțiunea nu era decât privilegiul călugărilor de prin monastiri, ceilalți neputându-se ocupa cu desvoltarea spiritului și inteligenței lor, deorece aveau destul de lucru cu păzirea averei lor. Asta-țli, în tote țările civilizate, sau cari cel puțin se pretind a fi atare, instrucțiunea pubică a atras și atrage încă atențiunea bărbaților lor de Stat, cari’și dau tote silințele pentru îmbunătățirea și prosperarea ei. La noi însă, cu părere de ren trebue s’o spunem, nu’i tot așa. Am introdus diferite instituțiuni, culese de pe la streini, fără să ne batem capul sa vedem de sunt bune sau rele, fără să cercetăm dacă ele se potrivesc cu spiritul și desvoltarea intelectuală a poporului nostru. N’am căutat altă decât să imităm pe streini, și, cu asta, nu ne-am dat decât o spoiala, fără ca în fond să putem zice că avem ceva sigur. Pe lângă că organisațiunea scalelor nóstre eât se pute de prosta, după cum vom căuta s’o arătăm, pe lângă că sumile ce se cheltuesc cu instrucțiunea publică sunt forte insuficiente (n’ar fi pre bine ca sumele considerabile ce se cheltuesc la serbări și la altele, să se întrebuințeze la instrucțiune ?) pe lângă acestea, Ziceib nu există o legislațiune nimerită asupra instrucțiunei. Singur proiectul regretatului Conta presenta precari baze mai solide, precare avantaje pentru prosperarea instrucțiunei nóstre, dar el făcu ca cei chemați a-l aduce la împlinire, profesorii, să se ridice în masă și, aprope da unanimitate, să protesteze contra lui, căci, prin acest proiect, erau siliți să-și îndeplinască datoria lor. De la căderea proiectului de lege a lui Conta, asupra instrucțiunei publice, cât și înaintea lui, s’au incercat să se introducă diferite reforme in instrucțiunea publică, dar, fiindcă majoritatea lor nu erau decât o spoială nu erau făcute după mature cugetări, ci numai pentru ochii lumei, căzură mai tate așa cum au fost introduse, fiind înlocuite prin alte reforme și mai neraționale încă, așa încât nu făcură altceva decât a schimba acesta instituțiune într’o adevărată babilonie, buimăcind de cap cu atâtea reforme atât pe profesori, cât și pe cei chemați a se încălcli la bine-face s tarele rare ale instrucțiunei. Ce resultat a avut, de exemplu, contopirea clasei I cu 11 și III cu IV de la scalele primare urbane de băeți și de fete ? Totă lumea a putut constata că acesta contopire n’a putut aduce nici un bine, deorece lucrul a fost schimbat ca dintâi, clasele au fost iarăși separate, deorece un singur profesor și profesoră, ori câtă bunăvoință ar fi avut, nu putea face absolut nimic, nepermițendu’i timpul, și a făcut ca tinerimea să pirdă în zădar un timp forte precios. Ce resultat a adus adăogarea clasei VIII la beeile nóstre? Resultatul aj fost nul, deorece in urmă s’a vezut că acestă adăogire nu’i de loc rațională, și clasa VIII fu suprimată, ceia ce adusă o schimbare de program și de organisare. Avem școli de tote gradele, însă ele nu produc de loc resultatile la cari ar trebui să ne așteptam de la ele, nici macar în raport cu sacrificiele ce le necesiteză, deorece, în ele, tinerimea nostră nu primește o instrucțiune solidă, ci numai o pospăială. TELEGRAME Cairo, 5 iunie. In urma demersului făcut de Anglia, sultanul a invitat pe Kediv de a face să înceteze pregătirile militare in Egipet și mai cu samă lucrările de fortificare a Alexandriei. Belgrad 5 iunie. Noi deputați radicali au fost primiți ieri la trei ore in audiență de câtră Rege care le făcu o primire din cele mai bine-voitoare. Se speră că acești deputați, cărora guvernul le-a făcut oarecare concesiuni, nu vor mai mnpedica Scupcinei. Probabil că prima lucrări de ședință va avea loc mâne. Romanina in care se va face cremațiunea corpului lui Garibaldi, nu este inca oficialmente cunoscută. Representanții Regelui Humbert, a ministerului, a Senatului, a Camerei și a orașului Roma, vor pleca probabil mâne la insula Caprera. Primarul Romei a cerut de la familie spada lui Garibaldi spre a o conserva in capitală, Londra 5 iunie. In Camera comunelor, Dilke desminte cum ca lordul Dufferin ar fi telegrafiat guvernului eagles spre a’l sfătui să amâne conferența. Subsecretarul de Stat la ministerul de externe confirmă că Porta n’a refuzat să participe la conferență, dar că n’a respuns inca la invitațiunea ce i s’a făcut. Subsecretarul adauge că dacă conferența nu se întrunește la Constantinopoli atunci ea va putea să se intrunescă aiurea. Dilke anunță tot o dată, că in urma ordinilor date de sultan, Arabu bey a ordonat la rândul său să se înceteze cu orice fel de înarmări, și cu orice fel de fortificări a Alexandriei. Leipzig 6 iunie. Tribunalul imperiului judecând in ultimul resort, a admis cererea direcției regale române, de a se transfera sediul societăței drumurilor de for române la București. Viena 6 iunie. Foia oficială publică numirea d-lui Kallay ca ministru de finanțe al imperiului. Împăratul prin o scrisare autografă către Szlavy îi arată via sa recunoștință conferindu-i marele cordon al ordinului Sf. Ștefan. Constantinopol i 6 iunie. Contrar primelor informațiuni telegrafiate eri, Server pașa nu însoțește pe Derviș pașa in Egipet, Londra 6 iunie. Prin cercurile politice se consideră întrunirea conferenței ca necesară pentru succesul misiunei turce in Egipet, acesta in scop de a se arăta unirea dintre puteri și Turcia. Se asigură că lordul Granvill va respunde in acest sens la comunicațiunile Porței. Londra 6 iunie. In Camera comunelor Dilke anunță Camerei că tate puterile au acceptat favorabil ideia întrunirea unei conferințe europene care să reguleze chestiunea Egiptului, dar conform asului stabilit cu ocasiunea conferenței din 1876, puterile își reservă dreptul de a respunde formal după ce mai Retei se vor înțelege între dânsele. FOILETON. MATILDA. Traducere din limba germană de MA sura A. A. (Urmare). Colonelul îi dădu mâna, dar tot o dată și Carol se apropiă de ea și i se dându’i brațul: — Scumpă verișdră, fă’mi onórea a lua brațul meu pentru a te conduce în camera ta, dar mai înainte permite-mi să declara că ești cea mai nobilă femee ce am putut cunoște. — Carol strigă colonelul. Dar Carol se uită cu mândrie la toți cu o privire seriosă. — Aici, in acestă cameră, este o femee vinovată, dar acea femee nu’i domna Brandis. Ași fi laș și miserabil ca acea femee, dacă ași lăsa pe Ebba să iasă de aici fără a declara că ea a mințit prin mărinimie, căci știu că nu’i ea mama copilului în chestiune. Ar fi bine aceia ce se simte vinovată să se declare ea însa’și și a da căuta să’și răscumpere greșala prin desenarea unei nevinovate. — Carol gândește ce faci!Use Ebba apucându’l de mână. — Ebba, răspunse el sărutându’i mâna ca respect, femeia ce are curajul a se sacrifica, pentru a nu întrista pe tatăl ei adoptiv, acea femee trebue să aibă atâta inimă cât și virtute. Acum să părăsim salonul. Dar baronul îi opri. — Nu veieși, nepotul meu, până nu te vei esplica. zise el cu o voce rece și hotărâtă. Cuvintele tale au făcut ca acuzarea să cadă asupra fiicelor mele, și te somez, pe onorea ta de gentilom, să’mi spui care din doua’i vinovată. — Tatăl copilului e Max Eldner, și copilul se născu la trei luni după căsătoria lui Max cu Matilda. Mama Matildei, tot atât de mândră cât și slabă, voi să păstreze pănă la urmă stima și afecțiunea d-tale pentru fiica ei. Iată simplul adevăr, scumpul meu unchiu, Zoe Carol. — Matilda strigă baronul cu un oftat sfășietor, și’și acoperi fața cu mânâle. Matilda, cu fața plină de lacrime, căzu în genunchi lângă tatăl ei. S’ar fi putut zice că’i statuia rușinei și a disperărei. In acel moment, ea părea că a uitat tot, spre a nu vedea decât durerea bătrânului ei tată, a acelui tată care ocupa un așa de mare loc în inima atât de nesimțitoare a acelei cochete creaturi, a acelui tată, singurul om pe care se obișnuise a-l iubi și a se sfii de el. In fine el ridică capul lui alb, și privi pe Matilda cu tristeță și tot o dată cu necaz. — Sunt greșeli, Matilda, ce se pot erta. Zise el încet, când sunt comise de persone fără educație, fără naștere, fără religiune, fără principii. Dar când sunt făcute de persone ce posed tote aceste avantaje, ele nu merită nici o ertare. Tu ai comis o greșală ce te desonoreză; ai uitat stima ce-ți datorești ție, și numelui bătrânului teu tată, pe urmă, având conștiința vinovăției tale, ai cercat a o ascunde, renegând datoriele tale de mumă, trăind in plăceri și veselii, fără a te gândi că pentru a scăpa reproșurilor mele și a lumei, tu furat copilului tău un nume și o patrie. Dar asta ca cum n’ar fi fost de ajuns, buzele tale au rămas mute când varăta, prin mărinimie, s’a acuzat ca greșala ta spre a nu mă întrista, spre a nu te vedea pe tine, idolul inimei mele, deposedată de locul ce’l-ai ocupat pănă acum. Tu ai tăcut, și ai fi lăsat’o să iasă sub lovitura rușinei și a umilinței, tu n’ai venit atunci să declari că tu erai vinovată. Așadar tu ai perdut orice simțimânt de onore, tu n’ai inimă in peptul tău ; o inimă care să simțască ce aricios este a’și răscumpăra cineva greșala aruncând’o asupra altora. Unei astfel de creaturi ei închid ușa mea ; pentru o astfel de femee n’am decât dispreț, la o astfel de fiică nu deschid nici brațele nici inima, mea ! Pleacă! lasămă, nu mai ești copilul meu, am încetat de-a mai fi tatăl tău. — O ! iubite tată, grație, milă ! strigă Matilda plângând și sărutând genunchii baronului. — In piciure ! ași fi putut pute erta slăbiciunea ta oricât de rușinosă ar fi fost, dar, înșălăciunea și reutatea ta, asta n’o pot erta nici uita. Nu te blestem, căci nu sunt crud, dar sunt drept. Baronul la aceste cuvinte se îndreptă spre ușă, dar Matilda’l apucă de mână. —• Nu mai prelungi acestă scenă. Zise el, trebue să me cunoști, și să știi că hotărârile mele sunt nestrămutate. Nici rugămințile, nici timpul nu mă vor putea schimba. Dicând acestea el părăsi salonul, și Matilda căzu leșinată, XXVI. Paralisată, rânită de morte în sentimentale sale cele mai tandre, Matilda, totă noptea următore, se abandonă celei mai violente disperări. Totă viața ei, iotă acea existență de egoism, trecută a se juca cu sentimentele altora și cu interesele cele mai sacre cunoscute de totă lumea , tóte se aratară conștiinței sale ce striga cu bătaie de joc: «Nu ai decât ceia ce meriți*. Matilda nu iubise decât două persone afară de ea : pe tatăl ei și pe Carol; respinsă acum de amândoi, viața’i părea ca o sarcină grea. După o nopte de insomnie și tortură, ea se simți diminața așa de nenorocită, încât i se păru că bânsa cupa de amărăciune pănă în fund, dar se înșala. Liseta’i aduse două scrisori, una era de la tatăl ei cealaltă de la contele Hennig. Scrisorea tatălui ei era în acești termeni: «Pentru a putea uita cât mai curând că am perdut o fiică, voi face un voiaj de un anin strâina«tate. Cele din urmă cuvinte către persona ce-am «numit’o fiica mea sunt: Caută a câștiga ca mumă «binele ce’l-ai perdut ca fiică. Și afară de asta voința mea este ca să părăsești castelul Ljungstahof «cât mai curând, ca să nu fii o sarcină pentru per«sine ce fără îndoială te disprețuesc din totá inima »lor. Maria din contra va trebui să stea pănă la «întorcerea mea. Sunt obișnuit a fi ascultat, și o «voi mai mult de la o creatură așa de vinovată ca tine ” «ANTON REMMER». Matilda sări jos din pat, după ce citi. — Curând Liseto! strigă ea, îmbracă-ma trebue să vorbesc tatălui meu. — A plecat astăzi în Ziuă, pâte erau orele patru — Matilda recăzu pe pat plângând. Scrisorea contelui conținea liniile următore : „Matilda ce iubeam, și pentru care’mi-ași fi dat «viața, era așa de sus în imaginația mea încât nu «ași fi putut s’o cred capabilă de nici o înjosire. «Gândurile, sentimentele, viața ei întrâgă erau pen- 31 . . L