Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-01-22 / nr. 9

Anul al X-lea No. 9. Prețul Aboii. și Anun­ciurilor W "ASSI, Pe an. 21 fr­_1 pe semestru 12 fr­~ pe trimestru 6 fr. DISTRICT­', pe an. 28 fr.—pe semestru pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................. INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul .­­ SCĂRI LOCALE » • • EP STOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Ar­unciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40b. Pag­ M­­30h Win ili* 90 14 fr.— 40 fr — f,p bani. 1 fr.— IASSI, Vineri 22 Ianuarie (3 Fev.) 1832. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C ie, Hl bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdean, Paris. Pentru, AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. x36. Wien, Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ''ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree^E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. FOREA INTERESELOR GENERALE. Un Nr. 90 bani — ■----------------------------------------------- Oa.lend.ax-u.1 _____________________^ îî S:f a«.5£:Ä", ...... g I “ JSS**- ?=8 = i • 8 S». 0„,. Pir. M«.m, EliptW. U u mmm-»mm fim, m %J ‘ > i £„*; ,_l» 4-11 90 Parcuri Oav. Păr. Eftimie cel mare. tare . Joi 12. infimnm­arp-i D 7 — 18 - 4—12 1? Joi Cav. Păr. Maxim mărturisitorul.­­ Vine P 7-17 4-13 H Vineri, St Apostol Timothciu .......... 2­­ & Verdea. 7-10_________ 4-14 Con­responlenți in Streinatate. (TH. BALASSAN) COMITETELE­ UNITE Se rdu­ce la cunoștința publică că la udările ce aceste Comitete vor da mâne in 23 Ianuarie curent și la 6 Februarie viitor afară de preciul intrărei care este . la 4­ franci de personă, nu va mai fi nici o altă cheltuelă, ca pentru Tombola & &. COMITETUL. —------------------------------------------------------„ , nn „ n­M­n T. n­T­L­F. T TIMPUL DIN SEPTAMANA I STIL NOU 1 £ I­O­A j PATRONUL N­I­L­E­I \ _R&«­ Spa^.J­ AP^uJJg^­ ^ stil vechi u I i u .4==J=====jjjjyLgJ^^-------—=~~=~rr^~-==^-— — ; o: . . 1 COMITETELE-UNITE Com­itetele­ Unite pentru a spori fondul lor, hotărând a da două baluri, se anun­ță prin presenta că la 23 Ianuare și 6 Februarie 1882, vor avea loc in salonele Domnei Maria R. Roznovanu acele două baluri, la cari plata de intrare va fi de șase franci de fie­care persană. Se face un apel călduros la simțimentele de ca­ritate ale publicului Ieșan și din distric­te ca cu acea ocasiune, precum a făcut o tot­deauna, opera de bine­facere să întăl­­nască mărinimosul său concurs.— Toale­­ta simplă. COM­ITETELE­ U­NITE Conferința D-lui Titu Maio­­rescu va avea loc in 21 Fe­bruarie viitor în salonele Dom­nei Maria R. Roznovanu, la orele 3 p. m. Prețul intrărei 6 franci de loc. ÎNȘTIINȚARE importantă. Domnii agricultori care au dat parte la intrunirea de 8 Ia­­nuar, petițiuni spre iscălire sunt rugați a activa iscalirea și a trimete urgent la adresa D-lui N. Drosso in Iassy. Comitetul Central fie Initiativa. In urma votului emis de Domnii și Domnele Membre a acestor Comi­tete în ședința din 12 Decembre 1881 pentru a se pune in vânzare casa proprietate a Comitetelor situată în acest oraș disp. III strada 40 sfinți, compuse din 4 odăi, bucătărie, șură, fântână, și loc îngrădit cu zaplaz de scânduri de jur inprejur. Se deștepta prin acesta că amato ce vor bine­voi de a cumpără sus­encionata casă, se pot presenta per­­informațiuni la ori­care din co­țiunea insercinată compuse din Imnii Nicolai R. Roznovanu, Nicu Baur Aslan, Dimitrie Guste, Nicolai Irossu și Nicolai Gheuca, care sunt pgați a primi acestă însărcinare de­­ine­facere. Prețul verijurei se va h­otărâ de Comitete. Primim din partea d-nei vice-președin­­a societăței femeilor române din Bo jșani rugămintea de a da publicitatei ur­­_­latarea adresă de mulțumire, îndeplinim cu plăcere cererea­­ sale. Domnei AGRIPINA JIAN. Domnă, Am onore­a vă esprima din partea socie­tății femeilor Române din Botoșani cele mai sincere mulțumiri, pentru generósa ofrandă !ce cu atâta bună-voință ați făcut în favorea ne­norociților, cedând salonele Dr. pentru­­ zilele de 23 a curentei și 6 fevruariu viitor pentru seratile dansante ce urmeau a se da in folo­sul sermanilor. Fiți convinsă, Domnă, că con­tribuind atât de mult intru a le alina sufe­rințele, recunoștința lor va vor atrage bine­cuvântările Cerului, căștigându-ve tot odată nouă titluri la stima și considerațiunea gene­rală. In acestă intimă convincțiune am onore­a vă reviei, Domnă, asigurarea pre osebitei mele considerațiuni. P. Președintă Vice președintă M. Stroici. Secretară M. Dausch. ACT DE MULȚUMIRE D-le Redactors ! D-nul Grigore Rozan actualul Directore șco­­li de băeți din urba Hărlău, a fost inițiato­rul unei case de economie in acesta urbă, care la anul 1876 septemvre 1, prin multe sacrificii a și inființat-o cu concursul colegilor săi și a cetățenilor. In șirul acestor ani fără nici o garanție materială alta, de­căt numai prin garanția sa morală au fost ca Președinte—Casier al a­­cestei case. Gerarea afacerilor ei, comptabi­­litatea au fost ținută cu multă esactitate. A manipulat câte­va mii de galbeni ai noștri, acuma spre fine a lunei Decembre (timpul in­cetărei duratei acestei case) a satisfăcut pe toți acționarii cu capitala și procentul lor pănă la cel din urmă ban. Onestitatea, activitatea și esactitatea sa in acastă afacere n’avem cu ce ale recompensa, de cât a va ruga să inserați aceste rânduri în stimabilul Dv. dbar; prin acesta nu ’i vom face D-sale vr’o mare mulțumire, căci e sa­tisfăcut in conștiința sa, d­ar spre mulțumirea și satisfacerea amicilor și cunoscuților săi mai lm.loptwi.-4d­.d­ Acționarii Casei de Economie Hârlău. M. Platon i­onom. I. Lucovici preut, M. Căzlaru arendaș, A. Cualer farmacist, C. Ursoiu, C. Kloss, N. I. Bobu, N. Vidri­­ghin, Gh. Teodorescu, SINDICATUL FALIMENTULUI J­ean Babtc. Conform autoritațiunea Trib. Comercial de Iași secț. II, dată la 15 Mai 1881, se publi­că vânzarea Creanțelor și tuturor efectelor de portofoliu precum și a 4 losuri otomane a câte 400 fr. bucata cu cupanele lor averea falitului Jean Babic, vânzarea se va face în Sala Trib. Iași secția IV-a la 158 a curentei luni Ianuar 1882 ora 12 din­ții, prin licita­ți­u­n­e publică, față cu D-nul judecător comisar al falimentului. D-nii concurenți sunt invitați a se presenta cu garanții cerute de lege, la locul, d­iua și ora aratată. Vânzarea se va face en gros sau in detail după cum se va găsi mai avantajos pentru masa credală.— Sindici: Krupenski, Bejan. —3). Se vinde de veci. Moșia ît Movila Mare situată în jude­țul Iași plasa Copou Comuna Movileni, rema­­mată pe urma reposatului loan Nicolau și învecinată de moșiile: Romaneștii, Poiângenii, Movilenii Larga și Butulucu. Doritorii de a o cumpără se pot adresa pentru informațiuni și condițiunile vând­ărei la d. Advocat M. P. Sipsomo domiciliat in Iași, sau in Galați la D. Dimitrie I. Nicolau advocat unul din conmoștenitori. Asemine se vinde de veci­nia casă,cu locul ei gospod in mărime inprejur de 104 stânjini, 5 palme și 2 palmace situată in des­părțirea a 4-a din Iași pe stradela ce scoboră de la biserica numită Vulpe la biserica Sf. Ștefan informațiunile și condițiunile vend­ărei se pot lua tot de la D. Advocat M. D. Sip­somo. (9—5). Un administrator­­ic Binosii func­ționând timpul de 14 ani in asemine funcțiune, astăz­i disponibil dorește a se angaja la vre o moșie fie chiar mai multe intr’un complect. Doritorii vor bi­ne vroi a se adresa la redacțiunea »Curie­rului.« (6—3), odae mobilată de in chirie, cu luna chiar de acuma. Se primește ș abonare la masă. A se adresa la D-m Maria P. Botez, strada Sărăriei, casae d-lui loc.-colonel Petrovan. Asemine să dă în chirie de acuma un grajd și o șură de trăsuri. IAȘI, 21 Ianuarie 1882. Carnea se schii­fiește. Cetitorii noștri își aduc de sij­u­­îninte despre cele trei dile de lu­ngi desbateri urmate in sinul consiliului nostru comunal asupra cestiunei cărnei. Resoluțiunea votată atunci de Con­siliu s’a trimes spre aprobare d-lui ministru de interne, însoțita cu o a­­dresă explicativă a d-lui adj. de Pri­­­mar I. Ornescu, pe care am pu­dica­­t’o în estenso. Au trecut de atunci aprope două luni și cu tote aceste resoluțiunea­ Consiliului nostru comun­al a rămas neaprobată, din ce cauze nu știm, și nu voim a le ști. Ceia­ ce știm însă pozitiv cestiunea cărnei se agraveza este că pe fie­care di în ora­nul nostru, caci cetățe­nii sunt din ce in ce tot mai mult la capriciul și discrețiunea casapilor și hahamilor cari le vând carnea ce voasc ei și cu prețurile ce le dicteză bunul lor plac. Ne aducem aminte că pe când chestiunea cărnei se discuta cu mul­ta ardere de câtră edilii noștri, un­­ glumeț ne­­ zicea: — Tare’mi este tema că, cu tote aceste discuții, in viitor avem să mân­­răm carnea mult mai SCUtIV"A. Nu ne-am permis atunci de a da crezare acestei profeți". Faptele insă ne dovedesc că amicul nostru au avut dreptate. Este un fapt de toți cunoscut că vitele s’au eftinit mult în țară la noi, mai cu samă de când esportarea lor in Austria este oprită. Ca urmare logică a eftinerei vite­lor ar fi trebuit ca și carnea să se eftinescă. Ceia­ ce s’a și întâmplat in cele mai multe orașe din țară, unde carnea se vinde cu 50 și 60 de bani ocaua. In Iași insă, unde există cel măi urîcios monopol creat de vreo cîți­va speculanți, prețul cărnei se men­­ține tot la un franc ocaua. Pentru a remedia réul acesta, au­toritatea comunală a hotărît să stabi­­lescă și ea un trunchiu, în scop de a face concurență celorlalți măcelari. In adevăr că la acest trunchiu ocaua de carne să vinde cu cîți­va bani mai eftină. Ce folos insă! Nimeni nu vo­­ește a cumpăra carne de la trunchiul municipal fiind­că ea este așa de sla­bă, așa de prostă, in­cît lumea prefe­ră de a plăti ceva mai scump și a cumpăra carne de la casa pi care ne­contestat este de o calitate mult mai bună de cît cea municipală. Acesta ne dovedește că cu jumătăți de măsuri, ca cea luată de autorita­tea nostră comunală, nu se pote în­drepta o stare de lucruri așa de gra­vă și de complicată după cum este atea pe care a creat’o în orașul nos­­tru monopolul spe­ulanților de vite. Ar fi de dorit ca Consiliul comu­nal să a viseze cît mai in grabă la măsuri energice pentru a face să înceteze o dată acestă nesuferită sta­re de lucruri. Trebuesc a se căuta mijloce sigure pentru a sfarma mo­nopolul speculanților, și dacă nu pute ajunge la acest scop prin ajuto­so­rul resoluțiunei votată in decembre trecut de Consiliu comunal și pe care, se vede, guvernul nu voește a o a­­proba, să se caute alt mijloc de a combate reul. In estremis noi am fi chiar de părere a se opune monopo­lului creat de bunul plac al specu­latorilor un altul comunal. Adică ca Comuna să concedă dreptul de a vin­de carne personelor ce vor oferi con­dițiuni mai avantagiose, iar prețul să se fixeze prin ziar, fie de însuși au­toritatea comunală, fie de un sindicat compus din bărbați competenți și ne­părtinitori. După cît ne aducem a­­minte acest mijloc a fost propus și susținut în Consiliul comunal de d. consilier I. Ianov. In tot cazul noi credem absolut trebuincios ca chestiunea cărnei să fie luată din nou in desbaterea de consi­liul comunal, pentru a se ajunge la o soluțiune practică, prin ajutorul căria să se poată curma această nenorocită stare de lucruri. T­ELEGRAME Paris, 31 ianuar. Jurnalul oficial va publica astă­ ț­i dimineață noul mi­nister, așa precum fu telegrafiat in noptea trecută, afară că mai cuprinde pe d. de Makay, ca ministru al a­­griculturii, Tirard luând portofoliul comerciului. Paris, 31 ianuar. Jurnalele pri­mesc forte favorabil cabinetul Frey­­cinot— Leon Say, aplaudând progra­mul său financiar, ca fiind garanția unei politici pacifice. Londra, 30 ianuar. Banca Angliei a ridicat taxa scomptului 6 la sută. Bruxela, 30 ianuar. Banca Belgiei a rîdicat la 9 la sută taxa scomptu­lui efectelor de comerț străine pe pie­țele Belgiei. Amsterdam, 30 ianuar. Banca din Amsterdam a rîdicat taxa scomptului la 5 la sută. Viena, 30 ianuar. In ședința co­mitetului delegațiunei ungare de mîne raportorul Baross va face expunerea amănuntă a situațiunilor militare, ba­­zată pe explicațiunile ministrului de răsboi. Comunicațiunile vor fi făcute in comitet secret. Berlin, 30 ianuar. In reichstag Boetticher, secretar de stat, declară că consiliul federal aderează la budgetul imperiului așa după cum a fost fixat de Reichstag, dar guvernul federal considerând nejustificată adoptarea pro­­punerei lui Richter relativă la redu­cerea contribuțiunilor matriculare prin care fie­care stat german concurează in proporție la cheltuelile imperiului, Bitter a declarat că in budgetul Pru­siei se urmaa să modificăm­ așa că co­­tisațiunea regatului in contribuțiunile matriculare este redusă la 5,800,000 mărci și prin urmare procetul de îm­prumut de 4,900,000, pute astă­­zi să fie retras. 4 Belgrad, 30 ianuar. In scopcină se urmează discuția adresei de res­­puns. Șeful radicalilor a atacat vio­lent guvernul in respuns. Kujungic a arătat intr’un discurs forte aplau­dat, tot ce guvernul face util pentru țară. Adresa a fost adoptată cu 99 voturi contra 50. Opoziția a refuzat de a o semna. Paris, 31 ianuar. Jurnalul oficial publică constituirea noului minister așa după cum s’a telegrafiat de Agența­­ Havas. Atena. 31 ianuar. Sesiunea came­rei s’a deschis prin discursul tronului in care regele George explică că Gre­cia a făcut mare sacrificiu pentru pa­cea Europei, renunțând la partea de teritoriu ce tratatul de Berlin i-a fost atribuit, constată intre altele relațiu­­nele amicale ale Greciei cu tote cele­lalte puteri. Roma, 31 ianuar. Comisiunea pro­­ectului de lege relativ la extrădarea după ce a sancționat escepțiunea pen­tru crimele politice, a decis ca escep­țiunea se nu fie aplicabile pentru omo­ruri afară de cazul in care ar fi co­mis in scopuri politice cu ocasiunea insurecțiunei s’au resboiului civil. Alexandria 31 ianuar. Grave de­­sordini s’au întîmplat la Tantah în Egiptul de jos, între arabi și euro­peni, în cafeneaua Saccage, ținută de un grec. Consulii au oprit pe națio­nalii lor de a părăsi casele. Agitație a f I­e st însă astăzi. S-a început o cercetare, Belgrad 31 ianuar. Primind adresa Seupcinei, Milan a mărturisit deputa­ților majorităței deplina sa satisfacți­­une pentru lucrările lor: a condem­­nat conduita neparlamentară a opo­­zițiunei, a exprimat înalta încredere ce el pune în ministerul actual și în concursul deputaților pentru binele patriei. Paris 31 ianuar. Declarațiunea mi­nisterului zice : Gândirea esențială ce ne dominează, este de a ști să facem să domnească pacea în țară, în spirite, ca și în ordinul material înuntru pre­cum și în afară, și nu vom neglija nimic pentru a parveni la aceasta; peste tot locul unde acțiunea nostră se va exercita, ea se va arata demnă, hotărîtă și impăciuitore. Declarațiunea anunță apoi proectele de reformă și mai ales reformă militară, reducînd serviciul la 3 ani. ț­ice că revizuirea constituției trebue să fie amînată pănă la expirarea legislaturei. Adaugă ca sforțările miniștrilor vor tinde a ac­tiva lucrările, căci națiunile trăesc nu din politică dar din afacerile și inte­resele materiale. Nu e nici de cum vorba de o conversiune, răscumpărare a drumurilor de for, sau de emisiuni de rentă. In fine miniștrii cer încre­derea camerei, pentru ca acordul gu­vernului cu camera este trebuincios pentru binele Franciei, și a republi­­cei. (Aplause). In senat declarațiunea ministerului a fost de asemenea forte bine primită. După aceasta Andrieux anunță carie­rei că va depune o propunere cu scop de a remedia situațiunea târgurilor din Paris și Lyon. „Le Journal de Paris“ anunță că ins­trucțiuni judiciare au început contra „Uniunei generale“. Perchizițiuni s’au făcut deja in sediul societăței și la do­miciliul lui Bontoux. Verificarea re­gistrelor ar fi demonstrat un deficit de 96 milióne.

Next