Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-01-13 / nr. 5

Anul al X-lea No. 5. IASSI, Mercuri 13 (25 Ianuarie) 1882. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. Prețul An­oh. și Anun­diurilor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 00 bani. SCIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Win Nr. 20 bani (T­H. B­A­L­A­S­S­A­N) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-I. Aclam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien. \ incenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien, Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la 1). Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win #1». 20 buni C­alendar in Săptă­m­â­n­e­I STIL VECHUJ I­­I ü­A­I PATRONUL P­r­izeI ""TIMPUL DIN SEPTA­MANA ! STIL NOU_ | P­I­U­A P­A­T­H­O­X­II­L. (>­I­L­E­I Râs. Soar. | Apusul Soar. Ianuarie. ianuarie. . . „ ’ ■ 10 Duminică Sf. Grigorie Episcopul Nisei. 22 Duminică Vincentie. 7—29 4__55 11 Luni Ouv. Par. Theodosia chinoviarcul. 23 Lun. S. Maria. 7__2g 4—57 12 Mărfi Mart. Tatiana­­ Cap­­et la Episc. Arg. La 8 Ianuarie Lună nouă, nouă. •­ 24 Mart.i _ Timoteu. 7—27 4—58 13 Mercuri S. S. Mart. Erm­il și Stratonie. • 25 Mercuri Pavel conv. 7—26 4—59 14 Joi­­ lnv. P. P. cei uciși în Sinai și Rait.­­ J •­­26 Joi Policarp. 7—25 4_ 1 15 Vineri Cuv. Pavel Tibeul ,și loan Colibașu.l. 27 Vineri Ion Crîsostom. 7__24 4__ 2 16 Sâmbătă închin, einst. lanț. al sf. Apost. Petru. 28 Sâmbătă Carol cel mare. 7__22­4__ 4 Con­responden­ți in Străin­atate. ———————— —­­ ; 1""*"... . ....... ............ .. COMITETELE­ UNITE Comitetele­ Unite pentru a spori fondul lor, hotărând a da două baluri, se anun­ță prin presenta că la 23 Ianuare și 6 Februarie 1882, vor avea loc in salonele Domnei Maria K. Roznovanu acele două baluri, la cari plata de intrare va fi de șase franci de fie­care personă. Se face un apel călduros la simțimentele de ca­ritate ale publicului Iașan și din distric­te ca cu acea ocasiune, precum a făcut’o tot­dea una, opera de bine­facere să întăl­­nască mărinimosul său concurs.— Toale­­ta simplă. _____ Ia urma votului emis de Domnii și Domnele Membre a acestor Comi­tete în ședința din 12 Decembre 1881 pentru a se pune in ventrare casa proprietate a Comitetelor situată în acest oraș disp. III strada 40 sfinți, compuse din 4 odăi, bucătărie, șură, fântână, și loc îngrădit cu zaplaz de scânduri de jur inprejur. Se deșteipta prin acesta că amato­rii ce vor bine vor de a cumpără sus menționata casă, se pot presenta pen­tru informațiuni la ori­care din co­­misiunea insercinată compuse din Domnii Nicolai R. Roznovanu, Nicu Ceaur Aslan, Dimitrie Guste, Nicolai Drossu și Nicolai Gheuca, care sunt­­ rugați a primi acestă însărcinare de bine­facere. Prețul ven<jărei se va hotăra de Comitete. PENSIONATUL NORMAL... «le llon misore dirigent de Domna E. H­U­M­P­E­L. întregul local al Pensionatului fiind cu desăvârșire ventilat și desinfectat, cursu­rile reincep la 8 Ianuarie. Direcțiunea­ ­ pwînnosT S’au perdut la balul Societăței de Bine­facere ce avu loc la Jokey-Club una stea cu briliante, persona ce a gă­­sit’o este rugata a o trimite Domnei Adela Kogălniceau păgubașa. 8.) Se vinde de veci. Moșia Hlovila IHare situată în jude­țul Iași plasa Copou Comuna Movileni, rema­­mată pe urma reposatului Ioan Nicolau și invecinată de moșiile: Romaneștii, Potângenii, Movilenii Larga și Butulucu. Doritorii de a o cumpără se pot adresa pentru informațiuni și condițiunile Vând­ărei la d. Advocat M. D. Sipsomo domiciliat in Iași, sau in Galați la D. Dimitrie I. Nicolau advocat unul din conmoștenitori. Asemine se vinde de veci uia casa cu locul ei gospod in mărime inprejur de 104 stânjini, 5 palme și 2 palmace situată in des­părțirea a 4-a din Iași pe stradela ce scoboră de la biserica numită Vulpe la biserica Sf. Ștefan informațiunile și condițiunile vănd­ărei se pot lua tot de la D. Advocat M. D. Sip­­somo._____________________________(9—5). SINDICATUL FALIMENTULUI •Ivan Unitiv. Conform autoritațiunea Trib. Comercial de Iași secț. II, dată la 15 Mai 188!, se publi­că vânzarea Creanțelor și tuturor efectelor de portofoliu precum și a 4 losuri otomane a câte 400 fr. bucata cu cupónele lor averea falitului Jean Babic, vânzarea se va face în Sala Trib. Iași secția IV-a la 15 a curentei luni Ianuare 1882 ora 12 divi­­li, prin licita­­țiune publică, față cu D-nul judecător comisar al falimentului. D-nii concurenți sunt invitați a se presenta cu garanții cerute de lege, la locul, d­iua ?i ora aratată. Vânzarea se va face cu gros sau in detail după cum se va găsi mai avantajos pentru masa credală.— Sindici: Krupenski, Bejan. _______ —3­.­opop prevăliele mele situate în Iași strada de Sus vis-a vis de piața Sft. Spiridon se dau cu chirie de la 23 Aprilie 1882. Concurenții se vor adresa la mine pro­prietarul lor in Iași strada Română No. 30 dispărț­rea a IlI-a. Giurcaneanu IAȘI, 12 Ianuarie 1882. Evenementul mai însemnat care pre­ocupă pentru moment opiniunea pu­blică din țara noastră este negreșit meetingul agricol din 8 și 9 Ianuar. Contra așteptărei unora cari cre­deau că la această întrunire impo­zantă, — la care au luat parte peste 200 de proprietari mari și a­­gricultori din Moldova, precum și unii din cei mai însemnați barbați politici din țară,— vor asista la o manifes­tare politică, unde pasiunea aprecie­rilor și violența limbagiului să fie loc discuțiunilor serioase și demne. S’au înșelat amarnic acei cari au crezut ast­fel. Am zis’o in numărul trecut și repetim și astăzi că, mai nici odată o nu am văzut in țară la noi o întru­nire mai demnă, mai serioasă și mai impozantă de­cât din 8 și 9 Ianuar. meetingul agricol Oratorii cari au vorbit— dintre cari unii erau cunos­cuți ca foarte vehemenți in discursu­rile lor— au fost de astă dată de o moderațiune esemplară, ne­atăcând pe nimeni pe nedrept, ne­aruncând acu­zări gratuite in dreapta și’n stiigă,­ ci discutînd cu seriositate și cu me­­­todă ch­estiunile de la ordinea zilei și­­ făcând o critică cei-drept aspră, dar póte­ din multe puncte de vedere, meritată , a reformelor proiectate. Se impută de unii proprietarilor că motivul care-i a făcut să se pun in mișcare este din cele mai egoiste, căci nu­mai când s’au văzut loviți in in­teresele lor private au dat alarma in țară și au provocat această mișcare care au avut de prim rezultat întru­nirea de la Iași și subsemnarea pe­­tițiunei cătră Corpurile Legiuitoare. Noi credem insă că atunci când in­teresele private ale mai multor indi­vizi sunt lovite, ele încetează de a fi interese personale și devin inte­resele generale a clasei contra că­rora s’a îndreptat acele lovituri. Prin urmare in cazul de față, chiar dacă mo­tivul care a determinat acțiunea proprie­tarilor n’ar fi de­cît apărarea intereselor clasei lor amenințate de proiectele de reforme in chestiune, totuși ei erau in drept și datori de a se pune in miș­care. In ast­fel de împrejurări ca­racterul acestei mișcări departe de ai fi personal sau privat este colectiv,­ public și de interes general. Dar din­­ discuțiunile urmate in întrunirile de­ 8 și 9 Ianuar, ori­cine a putut vede că nu numai interesele proprietarilor și arendașilor sunt amenințate de reformele proiectate, ci agricultura și Întregul nostru sistem economic este in primejdie, că ele lovesc de­o potrivă ș’un sătean, pe care autorul lor are pretențiunea de al ocroti, și’n pro­prietari, contra cărora aceste reforme sunt îndreptate. Se face de aseminea o imputare proprietarilor că’n întrunirea lor n’au rezolvat chestiunile pentru care au fost convocați. Dar atunci proprie­tarii ar fi căzut in aceiași greșală ce­ i se atribue cu drept cuvînt autorului proiectelor de reforme, adecă de a fi voit să rezolveze cu precipitare și fără sa fi studiat mai întăi serios aceste­­ grele chestiuni, după cum este de exemplu acea a tocmelelor agricole­­ care variează după localități. Tocmai­ având in vedere importanța capitală a acestei probleme, proprietarii cer prin petițiunea lor studierea ei de bărbați­i competenți și nepărtinitori, adecă de acele comisiuni regionale. Iată ce zic proprietarii prin peti­țiunea lor: „Reforma legei de tocmeli agricole, fiind o cestiune complexă, și care va­riază după localități, nu pate fi des­­legată d­­intr’un mod echitabil, rațio­nal și impăcător pentru tote intere­sele— de­cât după studii aprofundate și conștiinciose, pentru care cerem, cu stăruință, de la spiritul d-vóstre de dreptate anchete regionale compuse de barbați competenți și nepărtinitori carii se consulte și se represinte toate in­teresele.“ Tendința proprietarilor nu este clar de a se împotrivi reformelor celor bune, menite de a ridica și nivelul i moral și starea materială a muncito­rilor precum și prosperitatea agricul­­turei naționale. Dorința proprietarilor este insă de a impedeca introducerea unor reforme nestudiate ale căror efecte să fie dezastroase pentru interesele cele mai vitale ale ferii. Și este de o o mie de ori mai preferabil de a mai intărzia aceste reforme și a menține legile actuale, de­cit a le face in pripă și a ne espune la cele mai mari neajunsuri, ba chiar la pericole eco­­nomico-sociale, întrunirea proprietarilor și­lași ii ziua de 9 Ianuarie 1882. D-nul V. Alexandri, președintele intru­­nirei. D. Lascar Catargi are cuvântul ca să expuie propunerea sa pe care era să o facă eri. D. Lascar Catargi. Ori când ne-am întrunit, am propus, că ar fi bine, ca după ce vom iscăli petițiunele cătră Cameră și Senat, să nu ne dispărț­m pănă ce nu vom lua o decisiune in acestă privință să vi­­dem ce ar mai fi de făcut. Videți d-lor, că agricultura cu care ne ocupăm noi, este singura resursă care o avem la țară, din acesta iu esă plata lu­crului pământului, căci dacă nu’l vom lu­cra nu vom are ce mânca. Videți d-lor la ce ne așteptăm. Ne așteptăm la acele, mari resultate ale majorităței Camerei cari o are d. Rosetti, ear noi cari sun­tem în minoritate, nici­odată nu putem vorbi, căci să închide discuțiunea, ast­­feliu fiind lucrurile cu ași propune: că in fiecari județ să înființăm câte un comitet care să fie în correspondență cu comitetul din Iași. Aceste comitete inființându-se dacă insă și Dv. veți admite, că ele să explice lo­cuitorilor de prin comunele rurale și po­sesorilor, că noi nu voim ca să-i asuprim, din contra noi voim ale face bine și re­­sultatele ce comitetele vor capata, să le facă cunoscut Comitetului Central din Iași, că el văzând cum stau lucrurile să potă face lucrările sale în aceste cestiuni. Eu cred să facem ceva mai mult ca comitetele ce să vor numi deșteptând pe locuitori să’i facă să înțăleagă, că dacă ’i more copilul, ’i more boul la cine să va duce să ia banii ce’i trebuie, la proprie­tar, și tote svonurile de prin jurnale, cari ne acasă, sunt fără vre-un temeiu ci nu­mai niște mașini din partea guvernului. D. V. Alexandri. D-lor. d. Hulban are cuvântul spre a vă da niște lămuriri în privința unor depeși și a unor scrisori ce au primit de pe la mai mulți proprie­tari de prin județe. D. Bolhan. Am luat cuvântul pentru ca să aduc la cunoștința Dv. niște scri­sori și depeși ce am primit de la mai mulți proprietari de prin județe care sa­lută întrunirea proprietarilor în Iași: scri­soarea d-lui C. Bușilă mare proprietar, cari­­ zice că n’a putut veni și rogă pe co­mitet sâ’l scusit ; am primit de asemenea mai multe depeși de pe la proprietari din Galați de la d-nii Sare, Gh. Fulger, Ilii Deciu, D. Bușila, D. Chiriș, A. Codrenu, I. Luca, Gh. G. Cocii și alții care salută acastă întrunire, aseminea mai am o scri­­sóre de la d. Morțun prin care și d-sa salută acestă întrunire. Videți d-lor, că ar fi venit mai mulți proprietari la acestă întrunire, de­și convocarea s’a făcut cu mare greutate, dar toți nu’și pot aduce a­­minte ca să vie. D-lor. Cum a țlis d. Catargi­­ fie și eu, că ar fi forte bine de a se înființa căte un comitet în fie­care județ, cari să fie în­tot­deauna în comunicațiune cu cel din Iași, că astfel eu fiind ne putem înțelege, dar dacă Dv. nu veți da bine-voitorul Dv. concurs, nu vom pute ajunge la scopul ce să dorește, și știți forte bine că din so­lidaritate să naște înfrățirea intereselor nóstre. D. Președinte. D-lor. D. Pisoschi Co­lonel are cuvântul. D. Colonel Pisoschi. A iscălit petiția și voește a fi mai aspru în cereri. Trebue să privim legea rurală din 64 ca o evan­­gelie și trebue cu tărie apărată și com­bătuți toți acei cari ar voi să o sfărâme. Nimeni nici dintre proprietari nici săteni n’a cerut reformarea sau abrogarea aces­tei legi. Am trăit tot­deauna în cea mai bună armonie cu țăranii și ne-am lucrat prin bună înțelegere cu ei moșiile nóstre. Datoria guvernului este de a executa cu activitate contractele de tocmeli agricole. Activitatea administrației se concentrează numai în alegeri. In privința crâșmelor cunoasce din ex­­periență ca unul ce a fost 10 ani pre­fect că că crășmele sunt un mare rău. Crășma este însă un drept al proprietăței ci nu se poate atăca de nimeni. Nume­­rul lor trebuesc însă cât să poate de mult a fi mărginite, căci sunt sorgintea tutu­ror rălelor. D-sa dorește de a nu vedea picior de jidani prin sate, căci abuzurile ce ei fac, sunt nespuse. D. Pisoschi de­clară că n’a vă­­ut nici­odată în țara a­­ceasta un guvern, gospodar. D-sa des­crie în urmă cu cuvinte foarte glumețe toate vicisitudinile populației rurale. Abu­zurile administrației, lipsa de control a­­supra comunelor, lipsa instrucțiunei pri­mare etc. D. Pisoschi își isprăvește șagalnica sa cuvântare cam cu aceste cuvinte: Am vorbit că atăt miniștrii cei trecuți, acești presenți și cei viitori sunt răi gos­podari, și acei ce făcu oposiție, să nu fie cu gândul, scolă tu să mă pun eu. Acum voiu respunde puțin în privința proectului de lege cu vot universal, d apoi mai universal ce este că din colegiul al 4 a făcut o speculă ; m’am întâlnit cu Ga­­vril Stanciu și’mi spunea de alegeri, ca ’i așa și așa, picând ca la alegerile ce au au avut loc, s’au făcut în personele unor mariafoi pe cari nu’i cunoște, conchizând Românul că aiștrea ’ți șterg popușoii de pe foc. D. D. Tăcu vorbește asupra necesită­­ței ce este de a se constitui pe lângă Co­mitetul Central din Iași comitete locale. D-sa este de idee că atunci când îmbră­­țișem o chestiune și-i cunoaștem impor­tanța nu este de ajuns a iscăli numai o petițiune ci a începe o acțiune comună și stăruitore pănă vom putea să realizăm scopul ce ne-am propus. Aceste cestiuni sociale ce ne preocupă nu sunt de oca­siune și trecătoare. Ele pot avea urmări din cele mai grave cari pot se amenințe viitorul țerei. Nu poate fi bună economie acolo unde nu este bună politică și vice-versa. Nu trebue dar a înlătura cu totul chestiunea politică. D. Președinte V. Alexandri amintește oratorului câ întrunirea nu are un carac­ter politic. D. D. Tăcu­­lice că nu va face per­sonalități ci va combate sistema. Proprie­tarii nu s’au adunat aci pentru asuprirea clasei muncitoare, și interesul ce arată guvernul pentru săteni nu este sincer. A căutat guvernul să cunoască adevă­ratele cauze ale mizeriei locuitorilor de la țară ? Nu. Dacă guvernul se intere­sează în adevăr de soarta poporului tre­bue să studieze aceste cauze și să aviseze la mijloace de îndreptare. Cauza adevă­rată nu se găsește în legea tocmelilor a­­gricole, ci în sistemul de administrație care nu are în vedere binele acelui locui­tor. Ori din ce punct de vedere s’ar cer­ceta cauza răului nu o putem găsi aiurea de­cât în sistemul vicios de guvernământ. Nu pote exista popor liber fără ins­trucție, căci el va fi victima acelora cari ’i înșală cu promisiuni pompoase. Cam­pionii țeranului n’au făcut din instrucția poporului de­cât o parodie. O tristă ex­­periență ne arată că monopolul cârciumi­lor nu poate se moraliseze pe locuitori ci numai instrucțiunea și educațiunea po­porului. Dacă guvernul se interesează sincer de popor trebue să-i rădice moralul prin șcală și biserică. Suntem cuprinși de în­tristare când vedem această stare de in­­genunchiare a săteanului. In loc de a se interesa de propășirea lui, administrația vâră politica prin sate pentru a înșela buna credință a săteanului și al conrupe. Religiunea se suprimă din instrucțiune ca și când guvernanții noștri ar fi duș­manii moralităței poporului. Sunt mai răi în acestă privință de­cât chiar so­cialiștii. Partea economică este și mai ticălosa, din cauza contribuțiunilor și sarcinilor cu care au impovorat poporul, sarcini peste puterile lui cari se esecută cu forța pu­blică, și se răpește chiar mămăliga din gura copilașilor săteanului pentru împlinirea a­­cestor dări. In loc de a propaga înfrăți­rea între proprietari și săteni guvernul fără vrajbă între clasele sociale pentru a putea să domnească după bunul său plac. Această întrunire care reprezintă clasa inteligentă și avută din țară are de scop de a merge mai departe cu această ac­țiune economică, dacă poftiți. Ni se aruncă de organele guvernamen­tale epitetul de esploatatori ai săteanului Aceasta este un sistem de a vîrî zizania­ și calomnia pentru a ne face urîți de po­porul de la țară. Lucrătorul agricultor nu lucrează în permanență ca cel industrial d­­in pericole. Așa că el perde 6 luni de zile pe an fără lucru, și guvernul nu s’a gândit a da naș­­tere micilor industrii prin sate, întrunirea aceasta să fie începutul unei înțelegeri între toți proprietarii și agri­cultorii din România, nu pentru a face acte de reacțiune ce de adevărat libera­lism, lucrând pentru apărarea intereselor vitale ale țerei. In privința sufragiului universal orato­rul pune această întrebare: Cum credeți că interesele diverselor clase vor fi apărate când aceste interese se vor arunca pe mâna gloatelor cari nu au conștiința drepturilor și a datoriilor lor ? D. Tăcu propune ca fie­care din repre­­sentanții județeni să-și fie angajamentul ca’n fie­care județ să constitue comitete locale care să fie in legătură cu comitetul central din Iași care trebue a fi in per­manență pănă la curmarea chestiunei. ca D. Roznovanu propune un amendament Comitetul central, compus din 16 persoane să se sporească pănă la 24. Se pune la vot propunerea d-lui Tăcu și amendamentul d-lui Rosnovanu și se admit in unanimitate.

Next