Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-01-14 / nr. 5

Anul al XI-lea No. 5. Prețul Alion. și Anunclurilor • « IN IASSI, pe an, 24 fr­.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr.— ÎNSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul .­­ 60 bani. SCIRI LOCALE . . . i ir.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Pontestiondenii In Stréinatate Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D­­Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C ie, 31 bis, Faubourg Montmarte k 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien lASSI Vineri 14 ( larie. ) 1883. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Vin Nr. 20 bani Societatea de Bine­facere din Iași Face cunoscut personelor care din erore sau întârziere nu vor fi ânca primit invitațiu­­ne la balul de la 22 curent ce va avea locu­­n salonele Jockey-Clubului, să­ se considere ca invitate și să bine-voiasca a onora cu pre­­zența lor acest bal in favorea «azacilor. Bile­te de intrare se găsesc la tote domnele din comitet și la magasia Hirsch și Finke, iar in sata de 22 Ianuarie la intrarea salanelor Jokey-Clubului. Prețul unui bilet 6 lei. Cos­tumul național pentru domne va fi văzut cu mare plăcere. Se incunoștiințază tot odată onor­ public că representațiunea de Societate anunțată pentru­­ cua de 15 Ianuarie curent este amâ­nată la 19 Ianuarie Repetițiunea generală va avea loc in 18 la 8 ore sara. Prețul vutrireei 2 lei. Comitetul* D-nul T. Mândru doctor in drept, fost Procuror Gene­ral, reinstalându-se la Iași, a reînce­put exercițiul profesiunei de advocat. Locuința : colțul Stradelor V. Alec­­sandri și de Sus, casa CHIRILA. Consultațiuni: de la 8—11 ore dim. și 5—8 ore sala. a-----------------------------------------------7| Moșiele Vlădenii Storestii Județul Botoșani se dau în arendă cu începere de la 183 April 1884 pe mai 1­smulți a­ni. Aviatorii se vor­ adresa la jos iscălitul. D. Mavrocordat K________________________ IAȘI, 13 ianuar 1883. Alegerile comunale. Mai însemnate de­cât ori­când pentru sorta viitare a orașului nostru fiind alegerile comunale cari se pre­gătesc, credem a îndeplini una din cele mai sfinte datorii a nostre ocupându-ne în fie­care zi de acest mare interes al concetățenilor noștri, stăruind întru adoptarea listei de consilieri comunali pe care am propus’o. Acea listă, până acum nu’și dis­pută opiniunea publică de­cât cu lista­ publicată în Ziarul „Liberalul“. Să le punem pe amândouă inpre­­­sență pentru ca, din cumpănirea per­sonelor ce le compun, alegătorul și­­ mai bine să’și potă da samă din care­­ parte să’și deie votul spre a asigura binele comunei.. Lista »Liberalul 1) Dimitrie Gas 2) ion Ornesc 3) Grig. I. Bl 4) LeonjÉj“ 5) Nicu^ 6) Grigo 7) Teodo 8) Alex. j 9) Nicol 10) lón I 11) Eugeni 12; Petru 13) C. N. ] 14) Ión I 15) Filip 16) Necalf 17) Cons ' 18) Dim. 19) Gb. C _ ________________ ____ 20) Gh. D Popovici 20) Doctor Ciurea Lista „Liberalului“, este o listă de partid și prin urmare, precum o­ri­ceam în unul din numerile nóstre precedente, chiar din îngeri să fie compus partidul, nu pare să fie lip­sită de părtiniri.^ Ofta Sostril este o listă dictata de amorul cetățenesc, liberă de ori-ce părtiniri sau ură, și prin urmare este lista întregului oraș fără distincțiune de partid, precum și fără distincțiune de partid întregul oraș plătește dări la comună, precum fără distincțiune de partid întregul oraș are drept la serviciile comunei. Suntem mulți cari am conceput a­­cesta listă și nici unul din noi nu urăște pe nimeni din nici un partid, dar am ales din tote pe bărbații pe cari­ i-am crezut mai in stare a cârmui bine orașul nostru, și nu ne îndoim nici un minut că vom căpăta ceia ce dorim de la concetățenii noștri ale­gători cari au acelaș interes ca și noi. Se duce de cătră unu­l in pa­­isanii guvernului (cari noi croiem câ’i fac un rĕu serviciu­ și de atre mămicii lui și ai administrațiuni­i locale, ca lista publicată in „Liberalii“ ar fi lista guvernului și că adoj; jtrațiunea impună ale­­c, înlesnite pirea la vot [rale prescrise [stimă pentru i mai ales ca rncipiu Iași,­­ sfințesc con­­tr suveran de te aseminea i vom proba se crede cu analisäm pu­țin elementile din cari­fee compune marele colegiu electoral și să vedem asupra căruia din ele administrațiunea ar voi și ar putea să fa­că presiune in viitorele alegeri. Aceste elemente sunt in număr de zece și arm­ate: 1) Pr­­întări fon­d­ari cari după legea veche formau colegiile I și al II electoral; 2) Pro­fesorii ; 8) Avocați; 4) Pensionarii ; h) Funcționarii; 6) Preoții; 1) Me­dici ; 8) Inginerii și arhitecții; 9) Co­mercianții, cari toți aceștia formau colegiul al III electorale și al 10) Delegații colegiului al patrule. Să ne întrebăm acum asupra câtor din aceste elemente și asupra cărora din ele o administrațiune ar putea exercita vr’o influență și ce mijloce ar putea întrebuința la acesta. I. Asupra Proprietarilor. Nu este administrația nostră capabilă a pune mai multe dări de­cât gravăzi după lege proprietatea, nu este capabilă nici a înăspri nici a îndulci măsurile de împlinire a acestor dări mai mult de­cât prescrie legea, nu este capa­bilă a lipsi pe vr’un proprietar de si­guranța pe care legea o acordă pro­­prietăței. Prin urmare n’are mijloce administrațiunea, chiar de ar voi, să impună voința sa alegătorului pro­prietar ; prin urmare nu pate fi ni­mic care să silescă pe alegătorul pro­prietar din Iași, mare sau mic, care este mai mult de­cât ori­cine legat de sorta Iașilor, să înlăture din lista consilierilor numite unui mare pro­prietar capabil, numai pentru că ar fi din partidul conservator, și să’l înlo­­cuesca cu numele unui venit de oli in localitate, numai pentru că ar fi fracționist sau liberal național. Și mai rușine incă’i-ar fi proprietarului să voteze in contra conștiinței sale numai pentru că’i-a pretins’o un comisar de poliție sau ori­care alt agent al pu­­terei publice ! și la acestă rușine nu se va expune propietarul din Iași, care ține la demnitatea sa. II. Profesorii. Fi-vor ei destituiți 2 Fi-vor amendați 2 Fi-vor transferați 2 sau la ce neplăcută posițiune pentru dânșii ’i-ar putea reduce o adm­nistra­­ținist intriga, spre a’i face „­otere in contra conștiinții­ior, in contra in­teresului bine ințăles al comunei, in contra principielor de demnitate și independență ce sunt datori a sădi in inimile copiilor noștri 2 Nu, corpul profesoral din Iași, acel chemat a da lumina, este departe de a fi căzut așa de jos! III. Avocații. Organ al dreptății in contra împilării, susținători ai celui slab contra celui tare, desfășurători ai adevărului în contra minciunei, avo­cații, mai in drept și mai interesați de­cât ori­cine a se menținea la înăl­țimea posițiunei lor, mai zeloși de­cât ori­cine de a aprecia drept, mai do­ritori de­cât ori­cine a’și menține sus prestigiul in fața concetățenilor lor, Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Nr. 20 bani avocații vor vota bine, nu se vor lăsa de­sigur să fie influențați de voința unei administrațiuni care ar tinde a-i aservi. IV. Pensionarii. Destul de asupriți prin enormile rețineri ce li se fac și prin întârzierile neertate ce se pun in achitarea reduselor lor pensii, nu pot fi influențați de cătră administra­­țiune, căci nu au ce mai perde peste cât au perdut și administrațiunea care ar voi să influințeze este neputernică să le facă nici rău nici bine. Totă inbunătățirea ce pensionarii pot aș­­tepta la sorta lor este de a alege un consiliu comunal capabil și demn, care administrând bine orașul să le ușu­reze mijlocele de traiu, să le împu­țineze nenorocirile, lucru pe care de la câte­va din personele de pe lista „Liberalului“ sunt departe a’l putea aștepta. V. funcționarii. Sunt funcționari cât va voi capriciul superiorilor lor a’i ținea in acestă calitate. Sunt și vor rămânea tot­deauna cetățeni ai Ia­șului, nobilă calitate pe care nimeni nu le-o póte ridica. Funcționarii, prin posițiunea lor, p..in contactul lor Zilfde cu afacerile publice, sunt mai in putință de­cât ori­care alt element electoral, să apre­cieze și capacitatea și meritele diferi­ților candidați propuși, să calculeze­­ binele sau răul ce alegerea fie­caruia pote aduce lucrului publice. Funcționarii, de cari țara are ne­­voe in tote timpurile și sub tote gu­­vernele, sunt prin esența lor cei mai nepărtinitori alegători față cu luptile de partid. La noi cu deosebire, unde magistratura servește de model țării întregi, magistratul și funcționarul ju­decătoresc va alege bine și nepărtinitor precum bine și nepărtinitor judecă , funcționarul fiscal, demn și integru, va alege in conștiință precum conști­incios administreză banul public; func­t alexid­aruil !=­­©­p­t st zan. anei TIMPUL IHN SEPTAMANA La 11 Ian. 11 ora noptea, lumină plină cu timp frumos și apoi vânt și ger. sgomote reu STIL VECHIO p­I­U­A______­_________PATRONUL U­T­L­E­I Ianuarie. ... 9 Duminică Sfântul Martir Poliot 10 Luni Cuv. Părintele Grigorie Episcopul­­ 1 Marți Cuv. Păr. Theodosiu chinoviarcul 12 Mercuri Sf. M. Tatiana, (cap. ei la Ep. Argeș) 13 Joi Sf. Mat. Ermiliu și Statornic 14 Vineri Cuv. Păr. cei uciși in Sinai și Raitli 15 Sâmbătă Cuv. P­ Pavel Tibeul și Ion Colibașu STIL NOU Ianuarie. 21 22 23 24 25 26 PIPA Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri „..•Sâmbătă PATRONUL PILEI I Râs. Soar. Apusul Soar Agnesa Vicentiu Logodna Marii Timotei Conv. Sc. Pavel Policarp Chisostom 7-28 7—27 7-25 7—25 7—24 7-23 7—22 4—56 4-58 4- 59 5- 1 5— 2 5- 3 5— 4 FOILETON: Xavier de Montepin. 36 EDICUL SĂRACILOR. PARTEA ANTElA UN CAPITAN DE AVENTURI. (Urmare). In fața ușei, un izvoraș cu apă rece și limpide esta dintr’o stîncă între trei nuci urieși, și forma un pârăuaș care se ducea, murmurând cu o voce subțire, să se perda în Bienne, în fundul văei. ;—• Iată locuința;—Z‘să Gerbas ;—nu’i frumosă și’i forte săracă, dar asta’i face siguranța... El închisă ușa care nu era închisă de­cât cu rătezul și adăogă. — Intrați înăuntru ;—este pe dinăuntru un zăvor pe care-l veți împinge.—Stați liniștiți și nu vă ara­­tați, căci se va înferbînta îndată pe piața Ludovic XI... Și Gerbas, ducênd cu o politeță muntenască mâna la căciula sa, se învârti pe călcăe și sus fără să perdă nici un minut rîposul povârniș de la Poyat, Raoul și Eglantine intrară, și, o dată în casă, tenorul împinsă zăvorul după cum îi recomandasă­­ erbas. Cititorii noștri se vor mira pâte văzând o locu­­ță care se putea închide pe dinăuntru, iar pe di­­afară nu.—Lucrul e comun și se justifică chiar din sărăcia casei. Când stăpânul e acasă, își zăvorăște ușa, pentru să nu vie să-i tulbure lucrul sau somnul. Dacă esă, din contra, în ce scop ar lua o pre­­cauțiune?—El știe prea bine că depărtându-să nu lasă nimic de furat. Pied-de-Fer, înainte de a deveni unul dintre lo­cotenenții corpurilor libere a lui Lacuzon, și de a primi porecla caracteristică sub care era cunoscut, se numea Antoine Gaté, și exercita profesiunea de împletitor de panere ast­fel mănunchele de lozie brută și preparată, panere, coșuri, panere începute, umpleau cele două încăperi. Cu mare greutate Raoul isbuti să găsască un scaun pentru Eglantine in mijlocul acestei desordini.—El însuși se așăză, sau mai degrabă se rătămă în fața ei de colțul unei mese mâncată de cari. Póte, dacă am fi pur și simplu romancieri, adică ne discoperind de­cât din închipuirea nostra mai mult sau puțin fecundă, și liberi a ne rătăci după plac in domeniul nesfârșit al fantasiei,—pate aici ar fi locul a așăd­a o scenă atingătore între acești doi tineri, acești doi amanți, așa de mult timp dis­­păru­ți, și pe cari destinul îi ținea însfârșit in con­­dițiuni stranii și neașteptate. Dar, înainte de tate, suntem istorici, și datorim adevărului să convenim că o tăcere forte adîncă nu încetă să domnască în casa saracă care dădea ușii Eglantinei și lui Raoul. Fără’ndoială inimele lor se înțălegeau,—dar bu­zele lor rămâneau mute și cum ar fi fost alt­fel ?... Eglantine, palidă și posomorâtă, cu ochii plecați, cu mânere împreunate, varsa lacrimi tăcute. Ea­ și zicea că într’un moment era să se angajeze o luptă supremă în care cei mai scumpi amici ai săi își vor expune viața pentru a scapa pe cea a tată­lui său,—și resultatul acestei lupte era nesigur !— Lacuzon, Varroz și Marquis puteau să cadă fără să isbutască a scapa pe medicul săracilor. Gândirile lui Raoul erau de-o natură aprope tot așa de întunecătă ca cele ale logodnicei sale. Tenorul se gândea cu o amărăciune adîncă că erau să se bată fără densul și că, pe când el se ascun­dea cu o fată tânără după ușa zăvorâtă a unui bor­­deiu, cei trei omeni pe cari’i onora mai mult în astă lume vor vedea pete curgând sângele lor într’o luptă gloriasa!... In zădar își repeta că un gentilom e tot­de­una la locul lui când veghiază asupra siguranței unei femei;—în zădar parafrasa aceste cuvinte a lui La­­uzon :—E un mare act de curaj a­ și lăsa cine­va spada în trea...—în zădar își representa lui însuși că a apara pe Eglantine contra ori­cărui pericol, era a-și apara propria sa fericire,—el nu găsea de­loc raționamente destul de puternice pentru a se în­credința și a se mângâia,—și viociunea regretelor sale mai­că’l făcea să’și uite amorul! O întâmplare neașteptată veni să’l distragă de la aceste gândiri sinistre. Se auzi un zgomot de pași și de voci cu totul a­­prope de căsuță...—Strigăte, blesteme, gemete se a­­mestecau, și lungi isbucniri de rîs răspundeau aces­tor rugăminți desolate. Raoul părăsi masa de care se rezema și se apropia de ferestra care dădea în drum. O pătură grosa de colb acoperea micile gramuri verzii și nu îngăduia de loc privirei să pătrundă îndoelnica lor transparență. Tânărul ridică colbul cu batista sa pe o suprafață mare cât o monedă, și-și lipi ochiul la acastă des­chizătură. El văzu, atunci—de cea­l­altă parte a stradei sau a drumului, cum veți voi,—lângă fântână și sub nucii seculari de cari­ am vorbit, o grupă de patru persane. Erau trei barbați și o femeie.—Cei trei barbați erau soldați cu figurile de spânzurați, și purtau uniforma cenușie a vagabonzilor lui Lespinasson.— Femeia, in vrâstă de cinci­zeci și cinci la șefă-Zeci ani,—naltă și slabă,—avea umilitul costum al celor mai sarace țărance franc-comtese. Părul seu sur îi eșia de sub boneta’i sfâșiată și’i cădeau în desordine pe umeri spaima și despe­­rarea’i discompuneau fața, a căreia trăsături trebue să fi oferit odiniora frumuseță. Acestă femeie’și ffâr^^^mânile și îngenunchea înaintea soldaților murmurând cuvinte întretăiate de suspine. La aceste cuvinte și la aceste suspine Grisii răs­­pundeau prin rânjiri sălbatice și prin lungi sbmcniri de rîs. Din când in când, nenorocita încerca să apuce cu mânile sale rugătore genunchii unuia din cei trei omeni, sperând pate să’l înduioșeze implorându’i ast­fel mila...—dar vagabondul o răspingea într’un mod brutal cu piciorul, ca și cum s’ar fi temut să nu se mânjască atingându-să de ea. Unul dintre Grisi se dispărți din grupă, și___­fășurând o frânghie care’i înfășură de cinci saie Jtîsa ori șoldurile, ridică capul și examină ca cunoscător ramurile cele mai puțin înalte ale nucului celui mai apropiat. Ei nu întârziu să găsască una care-i păru minunat de potrivită pentru întrebuințarea ce vrea să facă din ea.—El se agăță cu ușurință pe copac,— legă de ramura în chestiune capătul frânghiei sale, iar la celâ­l­alt capăt al ei făcu un laț. Acestă lucrare sfârșită, el se cobora, și Raoul auzi că Zicea tovarășilor sei:­­Va

Next