Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-09-11 / nr. 101

Anul al XI-lea No. 101. Y Prețul A8»ou. și Anuvelurilor IN [RSSr, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREI NAT­ATE.......................................... 40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SOIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. 1,50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. 1 H JXv.­­£ fi bani IASSI Duminica­li ( 3 Sept.) 1883._____Apare Duminica, Iiercurea și Vinerea Co­respondenți in Stréinatate. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D­­Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte &3L, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien CURIERUL (TH. BálÍSSAN) Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Loudra 81 in Fleet Stree E. C. FOAEA INTERESEIRE GENERALE. ------------------------------------------------------------------------1------------------------------------------------------­ O sblencLar-uLl Septä xn. â ix e i STIL VECHIU I ț> T­U A_______|___________PATRONUL P­T­U­T ___________TI­M­­PU­L DIN LISPTA­M­AN_A_­­ STIL NOP___|______11 I­O­R_________|___________PATRONUL V­I­L­E­I R&s. Soar___| Apns ul Soar. Sept. I Sept. 11 Duminică I Cuv. Theodora 1 23 Duminică Tecla 5—51 5—53 12 Luni Sfântul Martir Antonom­­ 24 Luni Cone. St. Ion 5—52 5—51 13 Marți Sfântul Martir Corneliu sutașul La 12 sept., la 7 oro sara, Pătrarul 25 Marți Cleopas 5—53 5—49 Mercuri (f) ■“•!!!»?*» ® Ț­ (P ° 81) din urmă cu ploc, frig, brumă apoi bine, fercuri ^sprian . 5­ 54 5-47 15 Joi Sfântul Nichita și Sfântul Visarion 1 — 27 Joi Cosm. și Damian 5—54 5—46 16 Vineri Sfânta Martira Efimia 28 Vineri Vencel 5—56 5—44 _______17____________Sâmbăta._________Sfânta Sofia, Agapi. și Pisti___________________________________________________­ 29___________Sâmbăta________ Arh. Michael_______________________________________5­57_________5—42 Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un­ili*. 20 bani .­ Matilda Blancfort Elevă cu diplomă a Conservatorului din Viena, se oferă a da lecțiuni de Piano și de Harpă in institute de d-șore și particular. Adresa : Iași casele Vrănceanu Sărărie. I. Meissner isprăvind studiile speciale de CANTO la Con­servatorul din Viena, se oferă a da lecțiuni particulare. Pe lângă acesta va deschide a­casă la el un curs pentru mai mulți elevi de o dată. Acei cari voesc să învețe canto după o metodă solidă, sunt rugați a se adresa ca­sele Meissner, strada Sf. Gheorghe Lozonschi. Nici unul d­intre elevii preparați in pensionatul 11­ lui Weltzsecker, strada Sf. Gheorghi Lozonschi pentru arsurile primare, de gimnasiu sau de ‘­cota fiilor de militari n’a rămas repetent. In deosebi cei doi elevi preparați pen­tru șcala militară au fost admiși cu No. 1 și 2 din 29. ȘCOALA SCHENK Sculă de băeți Cursurile anului școlar 1883—1884 reîncep la 1 Septembre 1883, lecțiuni se dau în lim­ba română, franceză și germană. După absolvirea clasei a IV elevii sunt pre­parați pentru ori­care școlă superioră din ța­ră cât și din stăinătate. Tot­odată începe și cursul pentru surdo — muți cari vor învăța, a vorbi, a citi, a scrie, a socoti, a desemna etc. așa încât viitorul lor, în privința societăței umane, li se asigură. Le oferă părinților cari trimet fii lor în scale a statului din orașul nostru, pensionatul meu, unde copii sunt forte bine țin^i și edu­cația lor garantată. ^ Scala și pensionatul meu se Carol No. 2 casele d-lui Weisengro­ß d-lui Cozadini. Înscrierile pentri^g^Uni și externi se pot face in tote­ M JBLICAȚIC^ ■ Tribunalul Județului Iași sect. II, Venerie de bună voe prin licitațiune publică a urmatórelor vize a defunctului Costachi Pavli conform jurnalului Tribu­nalului Iași sect. II din 30 aug. a. c. Se vénd: 274 boi grași 100 vaci grase 90 vaci tinere 98 gonitore 57 gonitori 13 buhai gonitori 743 oi țurcane 323 oi țigae albe 357 oi țigae roșe 68 oi brumarii Veniilarea se va face la moșia Reuseni, comuna Comandarești, județul Botoșani. Acestă venzare va începe la 10 septem­­vre a. c. ora unu post-meridiane și se va continua filele următore. p. Prim Președ, Emil Mavrocordat, 1 ST V I- IV. Subscrisul tutore al casei defunctei Ecate­­rina Cracu­, fac cunoscut că la 14 a curentei luni,­­jina mercuri, ora 10 dimineța, voiu pro­ceda la vendarea restului averei mobile ră­masă nevândută la precedenta licitațiune din acea hotărâtă de consiliul familiei a se vinde și care consistă din obiecte casnice, mobile, trăsuri etc. Doritorii sunt rugați a se presenta la Ziua și era rndicată la domiciliul meu din dispăr­­țirea a 3-a strada Hotarului, lângă Biserica Curalarilor unde are a se face vândarea. Tutore C. Gristodalo Cerkez. De vânzare sau de inchiriet Casele mele din Târgul Ocna. A se a­­.­dresa la D-na Elisa Gorgos T. Ocna. Catinca Negri­­i MEDIO ȘI CHIRURG HI. O. MMu­za de la Facultatea din Viena Consultațiuni de la 10—II a. m. și de la 3—4 p. m. Iași, Strada Mare lângă Hotel Dacia fost Pârlita. Hotel Restaurant Binder Jassy rue Lapusneanu L'administration de cet établissement â l’honneur de faire savoir qu’â partir du pre­mier Septembre courant, par de nouvelles dis­positions d’arangements, Elle est en mesure de satisfaire les gouts les plus délicats et les plus éxigeants. Elle annonce en mérne temps que les dejeu­ners et diners prix fixes â dater de ce jour seront de 3 fr. le déjeuuer et 4 fr. le diner. Les abonnements et pensions se feront selon araDgements â des prix trés réduits. L administration vieDt de prendre les me sures nécéssaíres pour les diners et soupers en viile; ainsi que pour les grands diners de société qui seront executes avec tout le goűt, lo luxe et la somptuosité que Tart culínaire comporte. On tronve également dans cet établissement une carte trés choisie des vins des premieres maisons de France, de l’étranger et du Pays. Plusieurs cabinets particuliers viennent d’é­­tres installés avec tout le confort désirable. MFhlnitni s trat ion» Ugqpip situate pe strada Sf. Vinere, vis­ â Udot/l­ vig­­ je Scala Comercială, compuse din 8 camere spațiose, pivniță, grajd, șură, grădină, ogradă spațiosă precum și alte ate­nanse, se dau in închiriere de la Sf. Dimitrie viitor. Doritorii a le lua in închiriere se pot adresa la domiciliul meu, casele Liebling vis­­a-vis de Aghenție. G. C. Balaiș. Ho­aronilori vin d­e la Uimești a mon te­d.loIIUd.1­iitorilor Icon. George Iones­­cu pentru condițiuni la D. profesor Toma Să­­vescu in Sărărie. IAȘI, 10 septemvre 1883. EDILITATEA IASULUI. Apropierea timpului rău, când ploile de tomna vor începe să cadă aprope neîntrerupte, ne face a semnala pă­rinților comunei câte-va zile până mai este încă timpul a se lua măsurile pentru îndreptarea lor. In prima linie, și cari reclamă o grabnică îmbunătățire, sunt stradele pavate cu petro, a căror pavaj a ajuns într’o stare atât de prostă în­cât, prin multe din ele, circulațiunea a ajuns aprópe imposibilă, atât pentru trăsuri, cât și pentru pietoni. Cu tote plângerile, cu tote recla­­mațiunile am putea zice chiar în nu­­măr prea mare, până astă­ gli vedem că nu s’a făcut aprópe nimic, de­ore­­ce nu s’au făcut reparațiuni, reîooiri de pavaj și asfalt, de cât prin stradele cari­ au avut fericirea de a avea la ele locuința vr’o unui consilier comunal sau ajutor de primar, lásându-se tóte cele­l­alte, în cu mor destul de mare, și de-o importanță mult mai însem­­nata pate, în starea în care se aflau. Ar fi bine ca părinții Comunei să reguleze, până mai este încă timp, repararea stradelor stricate, căci, dacă vor fi lăsate în starea în care se gă­sesc astă­zii, Iașanii vor fi condamnați, în timpurile ploiose, la steie închiși in casă. Un alt zeu ce-l avem de semnalat părinților Comunei, este prosta stare a iluminărei orașului. N­elinarile sunt aședate atât de departe unile de al­tele, materialul întrebuinat pentru ilu­minarea orașului este de o calitate atât de prostă, în­cât lașul, orașul luminei, chiar în porțile sale cele mai­­ freqventate, Zace în cel mai adinc în­tuneric în timpul nopții când luna nu vrea să se arate muritorilor, sau când din capriciu își ascunde fața după un nour gros. Prin părțile mai retrase ale ora­șului, chiar puținile felinare ce se află strălucesc prin absoluta lor întunecime. Nici chiar la serbări naționale ele n’au bucuria a deveni luminiturile neno­rociților locuitori de prin împrejuri­mile lor. Prosta stare a pavajului, unită cu întunecimea absolută in care zace lașul in timpul nopților fără lună, consti­­tuesc, pentru cei siliți a’și căuta și noptea de interese și a circula pe strade, un adevărat pericol, de­ore­ce e de ajuns a face un pas greșit sau a calea fără precauțiune într’o bortă a pava­jului pentru a-și frânge membrile. Acest pericol ce amenință pe ce­tățeni la fie­care pas, ar trebui să facă pe părinții Comunei să se îngrijască Co­nului Co­d­in lau­ v­derea lor, puindu’i în fruntea aface­rilor comune, și să caute a lua cât mai neîntârziat tóte măsurile pentru a face ca­réul de care suferim astă­z­i să dispară cu totul. Avem un consiliu de higiena și de salubritate publică, precum și o po­liție municipală cu comisarii comunali în frunte însărcinați a privighea la curățenia orașului. Cu tote sacripciele enorme făcute de contribuabili pentru întreținerea acestui serviciu de cură­țenie, murdăriile și gunoiele zac în tote părțile prin stradele și piețele nóstre, ca și prin locurile dosnice. La fie­care pas, făcut chiar prin stradele cele mai principale, trecătorul întâlnește deposite considerabile de gunoie și de necurățenii cari viciază atmosfera cu miasmele ce rezulta din putrefacțiunea acestor necurățenii. Trotuarele sunt în tote părțile im­­pedicate de movili enorme de moloz și de gunoie rémasa în urma a dife­rite reparațiuni. Un exemplu avem chiar pe strada primăriei, sub ochii părinților Comunei. N’ar trebui are să fie îndatoriți proprietarii de case a’și curăți molozul și gunoiele rămase după reparațiuni? In tóte părțile, și mai cu deosebire în centrul orașului unde populațiunea e mai desa și grămădită in construc­­țiuni mari date în părți mici, curțile sunt niște adevărate vermine pe lângă cari e imposibil cuiva să trecă din causa odorei neplăcute produsă de zeile, gunoiele și resturile ce se aruncă de locatari în aceste curți. Iată pentru ce mortalitatea în Iași e mai mare, în genere, de­cât nu­­mărul nașterilor, făcând să scadă din ce în ce numărul populațiunei iașane. Ar fi bine credem ca Consiliul co­munal să mai lese la o parte ches­­tiunile și luptile politice cari sfâșie de cât­va timp buna înțelegere din sinul său și, cu seriositate, să caute a se mai ocupa și de gospodărie, care este adevérata sa grijă, adevérata sar­cina a unui Consiliu comunal, căruia îi este încredințată gospodăria iar nu politica Comunei. TELEGRAME Londra 19 sept. piarele engleze cred că Întrevederea d-lui Gladstone cu împă­ratul Rusiei la Copenhaga va avea de urmare o alianță anglo-rusă destinată a precumpăni alianța austo-germană spre menținerea păcei Europei. Paris 18 sept. D. Jules Ferry preșe­dintele consiliului va avea o nouă confe­rință cu marchizul Tseng, înainte de a se duce la Mont-sous-Vaudray, spre a a­­duce la cunoștința președintelui Republicei sfârșitul negocierilor. Amiralul Courbet este numit coman­­dant-șef al armatei franceze din Tonkin, Sofia 19 sept. Deputații au mers aici in corpore la palat unde prințul Alexan­dru le-a făcut cunoscut manifestul său către națiune, in care manifest se spune că prințul, după dorința unanimă a Adu­­nărei, a restabilit constituția de la Târ­­nova; el arată că capitolele 13 și 14 din Zisa, constituție, cu privire la representa­țiunea națională, trebuesc revizuite. Prințul exprimă dorința ca deputații să uite neînțelegerile și certele trecute, și-i invită a da concursul lor patriotic la o organisițț­­e aumiiiu -Cabinetul, presidat de generalul rus Soboloff, demisionând noul minister și a compus ast­fel: Drăgan Zancoff, președintele consiliului mic de int., Nacevici, finance; Stoiloff, justiție ; Balabanoff, externe ; Iconomoff, lucr. publice; Moloff, instruct publică; Grecoff s’a numit președinte al Sobraniei. Viena 19 sept. Regele Spaniei și al Serbiei au plecat anii după ameți la Hom­burg, după ce’și-au luat concediu in mod cordial de la împăratul care’i însoțisă pănă la gară, precum și arhiducii Albert, Guillaume, Regnier și Eugenia, arhiduce­sele Elisabeta și Maria și ducele de Nasau. Londra 20 sept. Amiralitate a or­donat să se echipeze din nou corăbiile stațiunei din marea chineză. Echipajele vor pleca la 4 octomvrie. Belgrad, 20 septembre. Resultatele cu­noscute până acum în alegerile pentru ma­rea Scopcină, dau 34 scaune partidului guvernamental, 47 radicalilor, 10 libera­lilor și 17 unor membri cari nu aparțin nici unui partid. Lipsește încă resultatul alegerilor din câte­va districte. La Kra­­gujewatz și la Sabatz este balotaj. In ur­ma unor neregularități din șapte distric­te, vor avea loc alte alegeri în aceste localități. La Belgrad, candidații guverna­mentali au obținut 961 voturi, liberalii 595 și radicalii 273. Roma, 20 septembre. Aniversarea luă­­rei Romei s-a celebrat la Porta Pia. Pri­marul capitalei a amintit prin discursul său primirea ce i s’a făcut la Viena; el zisă , acesta dovedește sus și tare că I­­talia găsește acum o amiciție reală, a­­colo achiar unde odinioră erau atât de adinși pentru ea căușele inimiciției. Po­­porele cari știu să ne înțelegă, ne oferă sprijinul lor spre a aștepta avantajele ce avem încă a realiza pe calea civilisațiunei. Pesta, 20 septembre. La un banchet ce avu loc in Grosswardin, Tisza a pro­nunțat un discurs prin care a declarat că trebuia mai ântei să se restabilască or­dinea în Croația și apoi se va procede într-un mod echitabil și împăciuitor la e­­xaminarea revendicațiunilor formulate de populația croată. Cât despre persecuțiile contra evreilor, ele angajază onorea Ungariei. Datoria gu­vernului este de a proteja pe toți cetățe­nii, dar incumbă societăței însași de a în­lătura prejudiciile perniciose. Intre cetă­țenii unei națiuni nu este de făcut altă deosebire de­cât cea a celor onești de cei neonești. Homburg 21 septembre. Regele Spa­niei și cel al Serbiei au sosit ieri după a­­med­ă la Homburg și au fost primiți la gară de către împăratul. Sara avu loc o mare retragere cu tor­ci la care asistară la balconul castelui împăratul, regii și principii veniți a urmări manevrele. CRONICA INTERNA M. S. Regele a primit mercuri, în au­diență pe d. baron de Saurma, ministrul plenipotențiar al Germaniei, care cu acesta ocasiune a presentat și pe fratele d-sale, colonel în armata germană. M.M. L.L. Regele și Regina au întrunit mercuri la dejun pe mai mulți demnitari aflați la Sinaia, între cari, pe d-nii mi­niștri Sturdza, Carp, d. baron de Saurma, și alții. D. Dim. Sturdza, ministrul de externe a mers mercuri diminuță la Sinaia, și a­­fară s-a întors în capitală, după ce a con­ferit cu M. S. Regele. M­S. Regele a primit duminică in au­diență, la Sinaia, pe d-nn Pericle Cons­­tanțianu și Zaid Carabaia, delegați din par­tea­ locuitorilor județului și orașului Cons­tanța spre a se presenta o petițiune M. Sale și a’i arăta păsurile și nevoile po­pulațiunei din partea locului. D. P. P. Carp, ministrul plenipotențiar pe lângă curtea din Viena, a mers mer­curi asemenea la Sinaia și a fost primit în audiență de M. S. Regele D. White, ministrul Marei Britanii, s’a întors în București după un concediu de mai multe luni și­ și-a reluat exercițiul funcțiunilor sale. Marți și mercuri s-a întrunit, la minis­terul instrucțiunei publice, o comisiune de profesori de facultate, pentru a prepara proiectile de modificări ce sunt a se in­troduce în reglementele facultăței de me­dicină și a scalei de farmacie. Se zice că d. Boian, prefectul distric­tului Argeș și­­ Scarlat Trăsnea, pre­fectul districtului Muscel, se vor permuta unul în locul celuia­l­alt. D. Aurelian, ministru instrucțiunei pu­blice, la Intorcerea sa din Constanța unde a pus piatra fundamentală a catedralei, s’a oprit la Tulcea spre a visita școlele de acolo. D-sa se întorce sâmbătă în Bu­curești. D. Broyard, inspector general forestier și profesor la școla de silvicultură de la Nancy, se află de câte­va ori capitala nostră. D-sa a fost primit mercuri de d. mi­nistru al agriculturei cu care s’a între­ținut asupra modului de organisare a unei școli speciale de silvicultură, ce guvernul nostru voește a înființa. Informat că d. general Fotino, ar fi construit pe moșia d-sale Bodnești din ju­dețul Dolj un frumm­s și spațios local de școală, dotându’l și cu tot mobilierul ne­cesar, în care și funcționeză o școlă mixtă, fregventată și de mai mulți bieți­­ și fete ; ministerul vine printr’acesta a exprima viile sale mulțumiri d-lui general Fotino, pentru acest lăudabil și patriotic fapt, prin care a dovedit interesul ce porta pro­gresului învățământului rural. Guvernul rus a oprit exportul in țara nostra. Se Z­ce că În Basarabia se con­centrează trupe.

Next