Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-09-16 / nr. 103

y~ Anul al XI-lea No. 103. IASSI Vineri 16 (28 Sapt.) 1883. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STRAINATATE....................................... 40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . fiO bani. SOIRI LOCALE „ . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Auunciuri: Pag. 1,50b. Pag. III, 40b. Pag. IV, 30 b. STIL VECHIU ț­ öá | PATRONUL P H­H­I TIMPUL DIN SEPTAMANA___| STIL NOU | P­I­U­A | PATRONUL țILEI " | Răs. Soar. | Aparul Soar. ==-----Sept.­““ ^ ““ '' ' _ “ “ ' (Sept . ' * I­ ...." 11 Duminică Cuv. Theodora 23 Duminică Tecla 5—51 5_­53 12 Luni Sfântul Martir Antonom 24 Luni Cone. St. Ion 5—52 5—51 13 Marți Sfântul Martir Corneliu sutașul La 12 sept., la 7 ore sara, Pătrarul , 25­­ Marți Cleopas 5 -53 5—49 14 Mercuri (f) înălțarea Sf. Crnel. . (post) din urmă cu plac, frig, brumă apoi bine. "To‘ Mercuri Ciprian . „ 5­ 44 5-47 15 Joi Sfântul Nichita și Sfantul Visarion 27 Joi Cosm. și Damian m - 5—5* 5—46 16 Vineri Sfânta Martira Efimia 28 1 Vineri Vencel 5 — 56 . 5—4« ______17___________Sâmbătă_________Sfânta Sofia, Agapi §1 Pisti____________________________________________________________29 [ Sâmbătă_________Arh. Mihhael .___________________________5­ 57 ,gl. Prețul Arion, și Anun­ciurilor ^ IN IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. Un M­­. 20 bani CURIERUL (TH. BALASS­AN) FORL]A INTERESELOR GENERALE. Con­responutenți In Stréinatate Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D­­Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. CrM IVi*. 20 bani Matilda Blancfort Elevă cu diplomă a Conservatorului din Viena, se oferă a da lecțiuni de Piano și de Harpă in institute de d-șore și particular. Adresa : Iași casele Vrănceanu Sărărie, sarea și mijlocele prin cari se cruta ca Francia să fie din nou atrasă în­­tr’un resbel. Londra 24 sept. O teribilă esplosie s’a produs la arsenalul din Woolvich omorând mai mulți omeni și causând daune considerabile. Londra 25 sept. țliarul „Times“ crede a ști că procesul unei întreve­deri a Țarului cu imparatul Wilhelm, este cu desevârșire părăsit. O­alen.d.ar­t.1S­ăptă­m­â­­n­e­i ȘCOALA SCHENK Scolă de băeți Cursurile anului școlar 1883 — 1884 reîncep la 1 Septembre 188­ L lecțiuni se dau în lim­ba română, franceză și germană. După absolvirea clasei a IV elevii sunt pre­parați pentru ori­care școlă superioră din ța­ră cât și din străinătate. Tot­odată începe și cursul pentru surdo— muți cari vor învăța: a vorbi, a citi, a scrie, a socoti, a desemna etc. așa încât viitorul lor, în privința societăței umane, li se asigură. Se oferă părinților cari trimet fii lor în scale a statului din orașul nostru, pensionatul meu, unde copii sunt forte bine ținuți și edu­cația lor garantată. Scală și pensionatul meu se află in strada Carol No. 2 casele d-lui Weisengrün foste ale­­ d-lui Cozadini, înscrierile pentru interni și externi se pot face in tóte filele. PENSIONATUL de DOMNISOR E FOST JOVE vis-ă-vis de Grăd. Copou dirigent de D-na MA.•FEI­VSK.I Aduce la cunoștința părinților că priimește copile pentru clase primare și gimnasiale asi­­gurândule o educațiune alesă și instrucțiune conform programei scalelor publice ; afară de acesta limbele franceză, germană, precum și musica sunt intre obiectele obligatorie. Con­­dițiunile se vor face după cerințele părinților și cu cât se póte mai reduse. MEDIC ȘI CHIRURG HI*. O• in* lintea de la Facultatea din Viena Consultațiuni de la 10—11 a. m. și de la 3—4 p. m. Iași, Strada Mare lângă Hotel Dacia fost Pârlita. Hii GronacU v’a Moinești a moște­­n­it dioilUdm­­itorilor Icon. George Iones­cu pentru condițiuni la D. profesor Toma Să­­vescu in Sărărie. Pocolo situate pe strada Sf. Vinere, vis-a- UdoDlC vis­­ de Scală Comercială, compuse din 8 camere spațiose, pivniță, grajd, șură, grădină, ogradă spațiosă precum și alte ate­nanse, se dau in închiriere de la Sf. Dimitrie viitor. Doritorii a le lua in închiriere se pot adresa la domiciliul meu, casele Liebling vis­­a-vis de Aghenție. G. C. Balaiș. A apărut de sub pressă romanul: GAIERUL MOREI PONSON DU TERRAIL TRADUCERE DE BASILE N. LUPU. Și se află de vânzare la Administrația »Cu­rierului« cu prețul de 2 lei noi exemplarul. DE IAȘI, 15 septemvre 1883. GARDA CIVICA. Am arătat deja în mai multe rân­duri că garda civică este o instituți­­une cu totul nefolositare, care nu a­­duce de­cât străgănări intereselor ce­tățenilor chemați a face parte din ea. In adevér, in urma nouăi legi de recrutare a armatei, care prevede că ori­ce Român e dator a face serviciu militar, precum și a nouăi organisări a armatei, ori­care dintre cetățeni, in timpul când e in stare a purta ar­mele, este, sau in serviciul activ al armatei, sau in rezervă, ceia ce face că trebue să fie tot­de­una gata a răspunde la cea antei chemare, când patria ar avea nevoe de brațele lor. Ast­fel fiind lucrurile, mai pute a­­vea vr’o rațiune garda civică ? De­sigur că nu, și cu înțelepciune s’a preved ut in proiectul de revizuire a Constituțiunei desființarea ei ca un ce nefolositor, ca o instituțiune su­perfluă. Până la revizuirea Constituțiunei însă și prin urmare pănă la desfiin­țarea gărd­ei bieții gardiști sunt chi­nuiți ca vai de capul lor. Nu’i duminică sau sărbatare in care să fie lăsați in pace să se repauseze și ei de munca de peste săptămână. In aceste­­ zile ai crede c â lașul e amenințat de inamici din toate părțile, atâta zgomot fac pe stradb tobele și gumele gărd­ei cari chemă pe gardiști la arme pentru a face exarciții. Dar, lucrul nu se mărginește nu­mai in exercițiile de duminici și săr­bători, când se ropesc orele de repaos a lucrătorului, căci, bine­înțeles, nu voim să vorbim de cei cari ocupă diferitele grade ale ierarhiei gazdei și cari par a se mândri de ele. Chiar orele de lucru le sunt rapite. In adevăr, in filele de lucru, in loc de-a fi lăsați in pace să-și caute de nevoi și de lucru, sunt chemați a face diferite gări­i pe la primărie, poștă, casierie, vamă, etc. etc. Așa, agii, mașinistul nostru a fost pus in gardă la poștă, așa că, după ce-am ținut stabilimentul închis­o­rii fiind sărbatore, asta­ zi când trebue să apară și „Curierul“ nu putem efectua nici o lucrare din causa lipsei de ma­șinist. Și cu tote acestea dările către Stat ni se cer să le plătim tot­de­una exact la timp; percepție nu vrea să știe de împedicări și de întârzieri, iar’a mai compta salarile lucrătorilor gardiști pe cari trebue să le plătim la timp. Oare n’are cine face aceste diferite gărgli de se chiamă gardiștii să le fa­că ? Avem o armată destul de nume­­rosă față cu mijlocele de cari dispu­nem și cu numărul populațiunei nós­­tre; eu s’ar putea lua vre­o părticică infimă din numărul militarilor de cari dispunem pentru a face aceste gărzii și a se lăsa in pace cetățenii pentru a’și putea căuta de lucru, a’și putea agonisi hrana de agil pe mâne și a a­­vea cu ce să plătescă Statului dările din cari se întreține și armata ? N’ar trebui să fie lăsați in pace acești­­ ce­tățeni pașnici și a nu le stingheri a­­facerile cu gărzile și cu exercițiile . Să îndrăsnescă un gardist, impedi­­cat fiind cine știe de ce interese sau afaceri, a nu merge la exerciții sau in gardă, dacă vrea ca să se vadă ră­dicat pe sus și dus între baionete pe stradele oreșului, ca cel mai de pe urmă făcător de răle periculos socie­­tăței, după cum a venit chiar și mai săptămâna trecută un domn din gar­dă, amenințându-ne lucrătorii cu un ton forte arogant. Atragem atențiunea d-lui ministru de interne asupra gărd­ei civice, și ’1 rugăm a ne scuti lucrătorii de aceste gărd­i și exerciții cari ne aduc pagu­be și străgânări forte mari. TELEGRAME Triesta 24 sept. Redactorul fa­rului independent „Surretig“, după o perchesiție făcută de poliție la domi­ciliul lui, a fost arestat pentru publi­care de articole sedițiase. Qastein 24 sept. Prințul Bismark împreună­ cu familia sa, a plecat de aici astăzi dimineța la orele 11 și jum. Berlin 24 sept. Atacurile provocate prin publicarea unei corespondențe găsită la Antoine deputat al Metzului neîncetând de a se produce, „Gazetta Germaniei de Nord“ zice cu acesta ocasie, că guvernul german ar fi re­clamat la Paris pentru a se face de­mersuri comune contra acestor agita­țiuni prejudiciabile menținerei păcei, dar facănd acesta guvernul ar fi for­mulat o pretenție dificilă, și un refus din partea guvernului francez nu ar îmbunătăți situațiunea. Majoritățile națiunelor, chiar și în Francia, fiind pacifice, „ Gazetta Germaniei de Nord “ crede a servi causa păcei arătând ma­­joritatei pacifice din Francia organi- CRONICA INTERNA M. S. Regele a primit din partea M. S. Împăratului Austriei, Rege apostolic al Ungariei, o scrisore prin care’i face cu­noscut ca A. S. I și R. Arhiducesa Ste­fania, soția A. S. I. și R. Arhiducelui Ru­dolf, principe ereditar, a dat naștere u­­nei principese. D. I. C. Brătianu, primul ministru se aștepta pe mercuri, cu trenul de la ora 7 și 50 min. sara. Escelența sa trimis estra­ordinar și mi­nistru plenipotențiar al M. S. Sultanului pe lângă Regele Carol, a revenit luni în București. Toți s’au bucurat, căci toți iubesc pe E. S. Suleiman bey. Principesa de Bavaria, care a fost du­minică la Sinaia, unde a primit visita M. S. Regelui a plecat din București cu tre­nul fulger. D. C. Anastasia, actualminte comisar al guvernului pe lângă casa de credit a­­gricol din județul Bacău s’a numit in func­țiunea de administrator al acelei case, în locul d-lui I. Chim, demisionar, care s’a numit comisar în locul d-lui C. Anastasiu, D. colonel Lipoianu, directorele gene­ral al telegrafelor și poștelor s’a reîntors în capitală, și­­ și-a reluat funcțiunile. Luni­oara d-ra Carlota Leria a fost in­vitată la palatul din Sinaia, de M. S. Re­gele unde a cântat mai multe bucăți de musică românești. FOILETON. Xavier de Montepin. 31 FIICA UCIGAȘULUI. (Urmare). Calfa deslegă ca de obiceiu lanțul care ținea pe Pluton de veriga sgardei sale. Cânile câțli. Boule­dogul voi să încapă cursa nebună căreia urletile sale vesele’i serveau de acompaniment, dar membrile sale înțăpenite nu voiră să asculte de vo­­­­ința lui.—­El poticni pe labile sale slăbite, și abea dacă putu să sfârșască ântăiul tur, scoțând lătrări surde cari samanau cu niște horcăituri... Pierre el privea cu neliniște și’l încuraja cu vio­­ciune din grăia... De­o­dată, Pluton păru cuprins de amețală... el se’nvârti de două sau de trei ori cu mișcări brusce și sguduitore, geménd într’un mod lugubru și muș­­cându’și coștile, pe urmă căglu la piciorile calfei și nu mai mișcă... Era mort. XII. Noaptea. Bătrânul muncitor fu cuprins de­ un fel de înmăr­­t­­urire, când, după ce se plecase de­asupra zăvo­­­dului și constatasă ințăpenirea crescândă a membri­lor și a întregului său corp, înțălesă că asistasă la o agonie... El iubea pe Pluton, zelosul seu aliat.—Pluton, însărcinat ca și el a veghea asupra repaosului și a siguranței Luciei, se achita de sarcina sa tot cu atâta zel ca și el ânsuși... — Sărmanul câne, cât de degrab’a murit!... mur­mură el ștergându’și o lacrimă de pe obraz cu mâna sa vârtosá...— ț­iua de astă­ gli nu’i bună pentru mine !... Ideia unei otrăviri nu se presează în spiritul seu, dar își d­­­ea cu tote acestea că trebuia să îndo­iască vegherea în acea nopte, pentru că păzitorul îngrozitor și necoruptibil pe care putea compta cu ochii închiși încetasă din viață... Fulgerile se îndoiau­­—bubuirile tunetului se suc­cedau fără întrerumpere;—vârtej­ele unui vânt furios produceau sgomoti stranii trecând pe sub bolțile de lemn ale cherestegiei, și sfărâmându-să de colțurile stâlpilor masivi... Pierre își făcu rondul mult mai lung de­cât de obiceiu, și visită el însuși miile de întorsături ale acestui labirint pe care le lăsa în grija boule­dogului să le exploreze în fie­care sară. La unsprezece ore și jumătate el mergea încă pe drumul circular practicat de-a lungul murului care înconjura cherestegia. Uraganul se dislănțuise atunci cu o furie cres­cândă și picături enorme de plac începeau să cadă. De o dată, ajuns într’un loc unde drumul pe care’l urma forma un cot brusc, calfa aurii, la câți­va pași de el, sgomotul unei dărâmări. El lăsă sâ’i cadă felinarul nefolositor, căci luci­rile orbitare ale fulgerilor anula lumina lui palidă, își încărca pușca și se răpeai înainte, gata a da foc dacă un obiect suspect s’ar oferi vederei sale... Picturile sale loviră câte­va despicături căzute dintr’o pilă de lemn, al căreia vârf se îndoiea după zidul înconjurător. — Ce însamnă asta?­—se întrebă el cu un sen­timent de neliniște adîncă. Dar reflecțiunea’l asigură aprope îndată, și el murmură : — Sunt nebun!...—Uraganul sufla destul de tare pentru a dărâma cherestegia întrâgă !... de­sigur o suflare de vânt va fi făcut să se rostogolască aces­te semne... El se întorse înapoi pentru a-și lua lanterna, și plecă cu liniște, și nu se mai opri de­cât în curtea plantată cu arbori, în fața pavilionului al căruia rând de jos el ocupau biuroul și cassa, și unde fără în­doială André de Villers adormisă la etajul întâiu. Acolo el începu să se gândască din nou timp de un moment. — Am mare dorință să diștept pe d. André;—își zisă el—să’l înștiințez că cânile’i mort, și să’i re­comand să păzască bine...—Ah!­pre legea mea, am să’l strig...—nu va dormi de cât mai bine la noptea viitóre... O dată acestă hotărâre luată, el înaintă sub fe­­restra camerei de culcare, și puindu’și manile în dreptul gurei, repetă de mai multe ori în șir: — Domnule André!... Ei! domnule André...—te rog, deștaptă-te!... Dar ce’i vocea omenască în mijlocul îngrozitore­­lor simfonii ale unei furtuni cu mare orchestră ? . —Bubuiturile tunetului asurzeau pe calfă și nu’i în­găduiau nici chiar să se audă pe el... — Haide dă murmură el—asta’i ca și cum ași cânta: Femeie simțitore pe aerul lui Tra, la, la!...—Cum să fac ore?... Ah! o ideie...—Mă duc să bat în porta cu stratul puștei...—va trebui ca D. André să bage de samă... Pierre apucă pușca sa grea de țară și se pregă­tea să pue’n executare ideia pe care­ o avusă, dar în momentul de a lovi elită și dădu din cap. — Nu’i chip de făcut asta!...—reluă el—un așa zgomot, la acestă oră, ar pune în revoluțiune totă casa...—Lucie’l-ar auzi și’i-ar fi frică!...—de­sigur trebue să căutăm alt mijloc... El căută în adevăr, nu găsi nimic, și sfârși prin a’și zice • — A­­ ba !... să lăsăm pe tânăr să dorm­...—Voi sta de pază dinaintea ușei pănă’n revărsatul Z*lei­< —O nopte rea trece în curând!... Calfa, cu pușca pe umér, își începu cu curaj func­țiunea sa în lungiș și’n curmeziș, ca o sentinelă luă­­tare aminte, dar de o dată cataractile ceriului se deschisă, și una din ploile deluviale cari schimbă într’un moment pârăile în torente și torentile în fluvii, căzu peste el ca o trombă, și’l sili să se ducă să caute un adăpost sub una din bolțile cherestegiei... După o oră pleca încetă,—uraganul era împrăș­tiat,—vântul sufla mereu și mătura cei de pe urmă nouri,—luna strălucea pe ceriul curățit... Pierre veni îndată să’și eie iarăși postul ce și’l dădusă el însuși și nu’l părăsi de­cât în momentul în care lucirile palide ale revărsatului ZU ®* albiră partea de la Răsărit. — De prisos să mă culc acum...—murmură el— nu mai am timp să dorm...—Mă duc să’mi schimb hainele ca să mă încălzesc puțin, căci sunt greoi ca un sloiu de ghiață, și mă voi întorce să deschid porta cea mare...— D. Verdier sosește aZi diminuță... trebue să’ncep lucrul de­vreme.

Next