Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-09-16 / nr. 105
Se crede că îndată după plecarea A.A. L. S. I. I. și R. R. arhiducele Rudolf și principesa Stefania, M.M. L.L. Regele și Regina vor părăsi Sinaia, spre a veni în București și a se pregăti de plecare pentru castelul de Sigmaringen. Totuși acesta plecare nu este definitiv hotărâtă. D. Scipione Bădescu, revisorul școlar al județelor Botoșani și Dorohoiu a foști primit joi în audiență la Sinaia, spre a presinta albumul fotografic remis Maj. Lor de conferința învățătorilor rurali ai acelei circumscripții, Maj. Sa se întreținu cu d-sa, timp de o jumătate oră asupra diferitelor cestiuni școlare și a i oferi medalia comemorativă a castelului Peleș. Un scandal (Uce )Telegraful* s’a întâmplat în portul Sulina provocat de barcagii de acolo. Aceștia, de naționalitate greci, s’au opus a plăti oatentă de comercianți ambulanți, sub cuvânt că fac comerciu pe apă , autoritățile fiscale locale forțându’i a se supune legei asupra comerciului ambulant,, acești barcagii s’au adresat d-lui vice- consul grec din Sulina cerându’i protecțiune. Se flce că d. vice-consul ar fi avut o purtare nu tocmai corectă cu autoritățile locale. In momentul acesta aflăm că barcagii s’au supus și ordinea s’a restabilit. Ziarul «Galații* (zice că guvernul Basarabiei a luat, cu începere de la 1 Septembre a. c. disposițiunea ca fiilor de Români din acea provincie să nu li se mai permită a trece Prutul dincace, spre a’i împedica astfel de a’și face instrucția în sculele române din Galați sau în alte localități limitrofe. Relativ la acesta, adaogă fata gălățană, ni se comunică din comuna Oancea că,filele acestea, un băiat în etate de vr’o 12 ani a fost nevoit să tracă Prutul înot ca să poată veni în Galați spre a învăța limba sa. ‘ Aceeași fóie slce că în luna de 12 Septembre a trecut prin Galați d. Schistacof, ministrul de marină al Rusiei, îndreptânduse spre Odesa pe vaporul de resbel rusesc "Elborons", venit cu câteva zile mai înainte în portul nostru pentru întâmpinarea sa. Starea sanitară a tezei. Din raportele d-lor președinți ai consilielor de igienă și salubritate publică, se constată că starea sănătăței poporațiunei din țară, în cursul lunei August 1884, a fost bună, afară de următorele maladii: Variola în mai multe comune din județul Bacău și într-o comună din județul Nemț și Iași. Scarlatina în câte o singură comună din județele Bacău, Brăila, Dorohoiu, Fălciu, Ialomița, Roman, Romanați, Râmnicu-Sărat, Vâlcea și Putna. Tot In urma Scarlatinei au murit 18 copii în orașul București, 3 în Brăila și Galați și câte unul în orașele Botoșani, Constanța, Iași și Tulcea. Rubeola în câte o comună din județele Brăila, Ialomița și Tutova ; tot în urma acestei maladii au murit 5 copii în orașul București. Angina difterică în mai multe comune din județele Buzeu și Râmnicu Sarat, și în câte o comună din județele Dorohoi, Iași, Ilfov, Nemț și Suceva; tot în urma acestei maladii au murit 11 copii în orașul București, 7 in Iași și 1 în Brăila. Tuse convulsivă în câte o comună din județele Constanța, Ialomița și Suceva. Disentezia în mai multe comune din județele Fălciu, Ialomița, Putna, Suceva și Vlașca, în câte o singură comună din județele Dorohoi, Constanța, Mehedinți, Olt Râmnicu-Sărat și Tutova. Dintre maladiele mai sus arătate s’au stins, în cursul lunei August 1884, urmätorele: Variola în județul Năamț și într’o comună din județul Bacău. Scarlatina in județele Bacău, Brăila, Dorohoi, Fălciu, Ialomița, Roman, Romanați, Râmnicu-Sărat și Vâlcea. Angina difterică in județele Buzeu, Dorohoi, Nemț, Iași și Sucéva. Tuse convulsivă în județele Constanța și Sucéva. Disenteria în județele Constanța, Dorohoi, Olt, Tutova și Vlașca, în câte două comune din județele Fălciu și Râmnicu Sărat și în câte o comună din județele Ialomița și Suceva. (Monitorul) Acte Oficiale. Sunt numiți și permurați : D. G. N. Basarabescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Prahova, in aceeași calitate la tribunalul Ilfov, in locul d-lui V. Vasilescu înaintat. D. C. Stefanescu actual copist in grefa tribunalului Neamțu, ajutor de grefă la același tribunal, in locul D-lui loan Ionescu, care rămâne in disponibilitate. D. Gheorghe Suțescu, fost ajutor de grefă, ajutor la Ocolul Neamțu, județul Neamțu, in locul d-lui Ștefan Atanasiu. D. N. Iorgulescu, licențiat al facultăței juridice din Iași, actual procuror la tribunalul Roman, judecător de instrucțiune la tribunalul Neamțu, in locul d-lui C. Isăcescu. D. M. Teutu, licențiat al facultăței juridice din Iași, actual procuror la tribunalul Tecuciu in aceiași calitate la tribunalul Roman, in locul d-lui N. Iorgulescu, înaîntat. D. V. Munteanu, fost procuror, procuror la tribunalul Tecuciu vin locul d-lui M. Tăutu, permutat. D. Stefan Tăcu, actual judecător al ocolului Zăbrăuți, județul Putna, in aceiași calitate la ocolul Adjud, acel județ in loicul d-lui V. Calota. D. Adam Ionescu, actual substitut la tribunalul Râmnicu Sărat, judecător la ocolul Zăbrăuți, județul Putna, in locul dlui Stefan Tăcu, permutat. D. Anton Cugler, licențiat al facultăței juridice din Iași, substitut la tribunalul Rămnicul-Sărat, in locul d-lui Adam Ionescu, înaintat. M. S. Regele a bine-voit a grația de restul închisorei ce au avut a mai suferi condemnații Savu Popescu, Ilinca Taifas, Ion Mândrescu și Niță Toma. CUÍMERUL TH BALASSAN. CRONICA ESTERNA Politica aDstro-iernâ in Orient st Rusia! Citim in «La Nouvelle Revue" . De odată cu întrevederea celor trei împărați, organelor austro-ungare le plac să semnaleze vizita regelui României la curtea din Belgrad ca un simptom favorabil politicei din Viena. Dar popoarele ar urma rău pe suveranii lor și aceștia se țin într’o reservă prudentă ; cu toată desinteresarea sa, cancelaria rusască nu simte temeri serioase și prin intermitențe ’i place să"facă să se simtă neputința propagandei agenților austriaci. Ironia discretă a farului «Le Nord" exprimă de minune Sentimentele d-lui de Giers: «Pentru moment, câțiva prinți balcanici gravitează spre Austria, și presa vieneză manifestă uneori Într’un chip destul de naiv satisfacerea ce’i inspiră această evoluțiune. Fără drept s’ar considera asiste accese de șovinism inofensiv ca un pericol serios pentru înțelegerea austro-u să. In regiunile guvernamentale, ’și dă cineva forte bine sama de neeficacitatea practică al acelor adesiuni prințiare neinzestrate de sancțiunea popolară. Națiunii emancipate de ultimul răsboiu din Orient îngădue politica austro-germanofilă a suveranilor lor, dar n’ar fi prudenți de a se pune unei prea aspre încercări devotamentul acelor pretinși sateliți ai monarhiei austro-ungurești. Această convingere, ce se poate crede destul de răspândită in sferele oficiale din Viena, dă politicei de expansiune austriacă un caracter ideal propriu de a asigura, într’o măsură oarecare, pe vecinii Austriaci*. Este greu să ascundem sub o politeță mai diplomatică disprețul slavismului pentru unele întreprinderi nechibzuite. Din acest punct de privire, moderația chiar a Rusiei este cel mai bun frân spre a împedica debordarea ambițiunilor ce sunt oprite in Bosnia și Herzegovina. (Romania). , ÎNSEMNĂTATEA INTREVEDEREI MONARCIILOR Organul cancelarului rusesc apreciază însemnătatea intrevederei celor trei imparați in modul următor : ■ Deoarece cele trei guverne sunt însuflețite de aceiași dorință, adecă def a trăi in bună și intimă înțelegere intre ele și in relațiuni amicabile cu celelalte state ale Europei, politica a fost atinsă la întrevedere numai încât era de lipsă de a constata concordia esistența intre marginile actualului statu-quo, in locul acțiunei isolate care putea să creeze neînțălegeri, să pună principiul unirei. Tote cestiunile speciale, ce sunt sau se vor naște in Europa vor fi tractate din acest punct de vedere de tote trei împărățiile. Astfel pacea se poate considera ca deplin garantată nu numai între cele trei împărății, Ci și la cealaltă Europă, pentru că orice calculare ce s’ar baza pe cearta și neînțelegerea dintre acele împărății, precum și toate încercările inimicilor ordinei sociale vor face fiasco față cu această reală ințelegere răzimată pe amiciția personală dintre cei trei domnitori și pe părerile consumitoare ale guvernelor lor. «Journal de Saint Petersburg" adauge: Că îndată ce opiniunea publică va înțelege importanța acestui mare eveniment, se va simți satisfăcută și ușurată, ceea ce va influența in mod binefăcător asupra întregei situațiuni politice, economice și sociale a Europei. Indisposițiunea de care suferenții, vine de la nesiguranța despre ceea ce se va întâmpla mâne. Aceasta nu va pieri pănă ce nu va fi înlocuită de sentimentul încrederei în viitor. Și acesta încredere se va desvolta, (lice „J. de St. Petersburg* din faptul că înțelegerea dintre puteri se bazează pe convecțiunea despre o practică concordare a intereselor... (Romania). CRONICA LOCALA *** (Exposițiunea din Iași) este deschisă în fiecare zii, de la orele 10 dimineța pănă la 9 ore sara. Intrarea de o persona 1 leu în ții de lucru, iar duminicele și sărbătorile 50 bani. *** (Concurs). In urma concursul«’ ținut la Universitatea din orașul nostru» d. Filipide, licențiat în litere, după un esamen satisfăcător a fost recomandat ca profesor pentru catedra de limba și literatura română de la Liceul din Iași rămas vacantă prin mortea regretatului Lambrino.Asemenea a trecut cu succes și a fost recomandat d. M. Slatineanu pentru catedra de limba latină la Liceul din Bârlad și dl. Botez tot pentru limba latină la catedra gimnasiului din Folticeni. Comisiunea examinătore a fost compusă din d-nii profesori Andrei Vizanti ca președinte, Aron Densușianu și Gh. Xenofont membri. *** (Publicarea firmelor) Contrar celor afirmate de editorul unei oficiale, care vroește să impune comercianților o dare exorbitantă pe nedrept pentru publicarea firmelor, suntem în posițiune a anunța d-lor comercianți că pot fără teamă se-și publice și pe viitor firmele în orice ziar vor vroi, fără să atragă acesta nici o consecință rea pentru d-lor. *** (Pentru Consiliul de higienă). De un timp incece se observă pe stradele orașului nostru atât noptea cât și dina sacalele ce sunt destinate pentru curățirea latrinelor, ducând murdăriele pentru a le descărca în apropierea orașului ceea ce este contra higienei. Totodată se mai observă câni și pisici morte aruncate chiar pe stradele principale. Nimene nu-i competent a îndrepta acest rău din care caută sufăr cetățenii și sunt expuși la ivirea unei boli, decât onor. Consiliu de higienă din localitate; de aceea rugăm pe Consiliul de higienă și salubritate în numele cetățenilor de a înlătura acest rău și a ordona că murdăriele de prin latrine să fie vărsate cât se pote mai departe de oraș. Iar despre mortăciuni să se destineze un loc anume pentru lepadarea sau îngroparea lor, pentru a nu fi lepădate pe strade în vederea trecătorilor. *** (Pesta bovină). La moșia Gărligeni din jud. Fălciu plasa Podoleni în ziua de 22 august, din causa bulei s’au împușcat 150 vite a posesorului Alecu Cavlețchi. După măsurile luate de cătră inspectorul veterinar Starcovici, bula a fost stârpită. Măsurile se menține încă 20 de ficle conform legei.— Joi la 13 sept. precum am fost anansat, d. medic veterinar Zemeșcu împreună cu d. sub-prefect al plăsei Braniștei s’au dus în com. Sculeni și a ordonat uciderea acelor 4 boi trecuți de peste prut și cari la autopsie s’a găsit perfect sănătoși, pentru care s’a luat disposițiunea că carnea să se consume în localitate, iar banii luați din vinderea cărnei, să fie încasați în profitul comunei. *** (Timpul). Eri, sâmbătă, la orele 1 jum. p. m. a cădut în orașul nostru o plac mare cu o mică grindină care a durat câteva minute. ACT DE MULȚUMIRE. Domnule Redactor! Am onore a vĕ ruga se bine-voiți a insera în stimabilul D-vostră diar următorul act de mulțumire: Biserica cu serbarea Sfânta Treime, din Secția gura Silnicului, comuna urba Ocna, a fost într’o stare de ruină, de forte mult timp, și nici odată nu s’a găsit vre-un om de inimă dintre toți d-nii primari anteriori ca d. doctor Aronovici Constantin, care se probeze că au simțul religios a se îngriji și de acest sf. locaș, care se înțelege, este baza naționalității nóstre, care în timpul cât d-sa a fost primar în corn. urba Ocna, a dovedit, că în adevăr este ineritabil de asemenea titlu și că a fost un adevarat părinte al comunei iar nu vitreg, căci d-sa, pe lângă alte ibunătățiri ce a făcut comunei, în un timp scurt precum: foișorul din nou, cumpărarea unei noi tulumbe pentru stingerea focurilor ce s’ar ivi de care se simția forte mare trebuință și altele multe care sar astăzi în ochii tuturora, s’au îngrijit și de acest sânt locaș; căci vădind, că biserica sus arătată, la care sub-semnatul este actualmente servitor, este în stare de ruină, a luat imediat măsuri, pentru reparațiunea ei, astfel, că astăzi, oricine pate videa, că acestă sfântă biserică, în adevăr, are aspectul ce trebue să’l aibă după numele ce’l portă; de aceia găsesc de datorie, că atât din parte’mi cât și din partea enoriașilor bisericei, se aduc mulțumiri publice d-lui doctor Aronovici, ca drept recunoștință, dorindui a fi întotdeauna cu fermitate de un aseminea nobil și românesc caracter și totodată următorii săi se’limiteze și să’l aibă de model când vor fi la asemenea misiune, având înalta demnitate ca a d-lui doctor Aronovici. Mulțumind de ospitalitatea ce veți da acestui act de mulțumire în colonele stimabilului Dv. Iliar, vă rog se bine voiți a primi asigurările preosebitei mele considerațiuni. Preotul 1. Nică. ------------------------------ j CURTEA DE CASAȚIE SECȚIA I. Luni 17 sept. Statu cu M. E. Cohen și alții Andrei Tenocu Dim. Pișacov Nae Maltăzenu cu Matei Murgeanu N. G. Mavrodin cu Primăria Brăila Prințul Victor de Lchemburg cu căile ferate Marți 18 sept. Lucreția Miculescu cu C. Ciocăzan Mitrică Băltăcescu cu P. Georgescu Elena Brătianu cu M. Dinescu Petre Opran cu Primăria Calafat I. Buhoi cu Comitetul portului Brăila Mercuri 19 sept. Statu cu Maria Stefanescu P. Gafencu cu Anna Teodora Maria Constantinescu cu C. D. Dumitrescu V. Vidrascu cu Primăria de Focșani Vineri 21 sept. C. L. Cerlenti cu State Iancovici ■ y sub diferite costume , și in fine, mai multe tinere femei numite serenas") acestea erau baiaderele) marilor pălării ale ordinului. Către acesta ele mai aveau și sarcina de a î mblândi, prin farmecile lor, pe judecători, pe procurori și chiar și pe escribanos (grefieri), de la cari atârna adesa viața fraților Gardinei. De multe ori car, desmerdările lor înduplecatare nu fu fără putere și asupra vreunui canonic desfrânat, sau a vreunui statuț iubitor de plăceri, a căror influență era pe-atunci fără margini atât la cele politice cât și la cele religiose. Afară din circ sau ocol, ceva mai la o parte, sta cu multă modestie un tenor, care era obiectul pricinal al acestei împreunări; pe acesta îl numeau Garabato 2). Seniorul Mandamiento aruncă o puternică căutătură asupra adunărei, făcu cu multă devoțiune (cucernicie) un mare semn de cruce, și mornăi o rugăciune, înturnându-se către o grosieră imagină (scóna) a sântei fecióre, lipită in părete. Toți cei de față îl imitară. Apoi Mandamiento, vorbim terminii de mai jos: «Nobili și pitezi cavaleri ai pumnalului, credincioși suflători, folositóre ascunzetori, fermecatóre serene, căpriori ușori, și alți membri a acestei onorabile înfrățiri, salut! Fie ca, Dumnezeu Stăpânul Nostru și sânta sa Mumă să reverse asupra vostru divina lor protejare, și să ve mântuiască de alganzili, de bice, de grinzi, de chinuri și de vărsări *), adesa omorâtóre pentru voi, și totde una periculose pentru frații voștri. «V’am adunat astâ-di aici pentru a ve consulta despre un fapt care se atinge de drepturile nóstre, și care ne-ar putea compromite societatea. „Voi știți toți, copii mei, că de când, prin mila lui D-jeu, lucrați sub cârma mea, noi n’am avut a deplora sau a ne plânge de cât numai de vr’o duzină de voiteos 1) (legănări), aprópe de patru-zleci de paseon asnales 1) (preumblări asinale), și câteva orânduiri in marina regesca 2), «Sevila da de șase ori atât pe fiecare an in înecările fumului 3) (in mânîle dreptății), înainte de a mă numi voi pe mine capul înfrățirei vostre. Abia vr’o șase-dzeci de ganchos 4) (furi), din cari cel puțin pe jumătate negrii, cădură es-timp in gura lupului 5), și, din cei trei-jeci frați ai noștri, ce sunt în momentul acesta între colții lui, cuteza încredința că aba vor fi vr’o trei angustiados 6) (chinuiți), vr’o cinci șase marineri 7) (osândiți la galere), și vr’o duzină de chevaudés 8), (călăreți). Socotesc că vom avea încă și vr’o doi trei mosqheteados 9) (biciuiți), și încă pe atât din surorile nostru date prin miere *), dar asta n’am putut s’o oprim. Când vom avea odată destui bani ca să facem să se citesca mai multe mese (liturghii) și să se plătască mai bine alguazilii, trebile nóstre vor merge atunci altfel. Așa dar ea ca copii mei, înflorită stare în care se află astă-ji Gardu Da *). «Dacă v’am pomenit aici micele mele serviciuri, adăogă Mandamiento c’o modestie fățarnică, asta n’am făcut’o pentru a mă făli de puținul talent ce-a binevoit sâ’mi dea in parte D<jeu stăpânul nostru, al căruia nu sunt decât un prea smerit instrument, ce-am fâcut’o numai pentru a vé da să’nțelegeți cât de însemnat lucru este să domineze între noi unirea cea mai strictă, și î nțelegerea cea mai perfectă, ca să putem lucra și esersa cu cea mai putinciosa isbândă, mult folositórea nóstra meserie, și a merita prin asta stima damelor și a cavalerilor cari ne fac onorea de a se servi cu noi și a ne impiega. Acum trec la obiectul acestei împreunări". In acelaș timp, șeful preumblă cercetatorea sa căutătură împrejurul seu, și zărind pe Garabato, care sta cu umilință rezemat de o colonă, îi făcu semn de a se apropia. Garabato se supuse numaidecât. Cercul cel viu care-l despărțea de stăpânul seu se deschise pentru a’i face loc. Tenerul inaintă, și după ce făcu câțiva pași se află aprope de seniorul Mandamiento. Stăpânul Gardunei luă de mână pe ténerul Garabato, și arătându’l adunărei, își urmă discursul astfeiu : «Fraților! seniorii Manofina și Cuerpo de Hierro au dat peste acest tener sub peristilul catedralei sau galeria de colone, în momentul când eclipsa (fura^), ínteiu, o basma de buzunar de la an gentilom ; al doilea, o pungă îndestul de garuită de la sacrista*) Vegi nota D la finit. nul (țârcovnic) unui schit de călugărițe. De-i dreptul, acestă faptă a făcut’o cu multă iscusință, dar cu tote acestea nu’i mai puțin adevărat că el, neștiind de înfrățirea nóstru, a calcat întocmirile sau statutele ordinului nostru eclipsind făr’a avea voe sau autoritate pentru asemenea faptă, și mai ales, atingându-se de averea bisericei. «Seniorii Manofina și Cuerpo de Hierro, luând la băgare de samă bunele aplecări și talentul timpuriu ale acestui ténor băut, talente cari, după lisa lor, vor face onorea Gardinei, prin ajutorul lui D-leu și a bunelor nóstre învâțături. Manofina și Cuerpo de Hierro, (fie, au găsit mai cu cale a’l aduce aici la noi decât a’l arunca in fum !) care ear fi înăbușit póte niște disposițiuni atât de norocite. Dar însă acest tener ne-a calcat stătutele și a meritat o suflare a pură. «Cum socotiți dar, seniorii mei ? Elise Mandamiento preumblându-și privirea asupra adunării. — Stăpânul are dreptate, mormăiră bandiții: tînărul acesta a meritat o suflare ! Manofina și Cuerpo de Hierro, scoserá câte o grohăiie înecată, espresiune de tânguire și de nemulțumire. Canalie blestemată bombăni Manofina, aici este ca la Rosario(), glota aceea răspunde totdeauna amin. — Ce frumosă giată! adagă Cuerpo de Hierro. — O suflare ! o suflare! (pură) răspunseră câteva coberteras (táinuitare), arătându-și, printr’o rânjire de jenă, doi, trei dinți lungi și șovăinzi ce se relimau pe buza de jos ca niște colți de mistreț. (Va urma). 1) A’l pune in mânîle dreptaței. ‘1) A merita o palmuire, de a fi pârât. Spaniolii numeau pe spioni sopronez, pălmuitori. ^ *) Vegi nota G la finit. *) Vei fi nota D la finit. 1) Un fel de jucatore in India. 2) Garabate, cange cu mai multe cârlige Spaniolii dau acest nume tinerilor de treptile de jos care din neîngrijirea creșterei lor au împlat Spania de pungași zeți nărăviți, precum și la tote personele cari se dau la oriși ce fel de viclenii și înșălăciuni : garabatos, luat in sensul acesta înțelege curat pungaș amăgitor. *) 7eci notele D gi E la finit. 1 Paseos asnales, preumblări călare pe asin. In Spania personele condemnate la esposițione se port călare pe un asin prin tot orașul, cu corpul gol pănă’n brâu. 2) Marina regescă, in termini misterioși ai Gardinei, înțelege galerele regelui, unde erau condamnați să vâslescă arestanții în curs de mai mulți ani; atunci arestanții se numeau galeoți (galeotes). 3) Juecările de fum, mările justiției. Hoții spanioli numeau fum justiția. 4) Ganchos, cârlige, fum, pungași. B) Gura lupului, închisorea. 6) Angustiados, plini de neodihne, spânzurați, chinuiți. 7) Marinari, galerieni, cei condemnați la galere. 8) Chevaudés, espuși, preumblați calare pe asin prin tot orașul. 9) Mosquetendos, biciuiți, bătuți. *) Vegi nota F la finit.