Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-09-16 / nr. 105

Se crede că îndată după plecarea A.A. L. S. I. I. și R. R. arhiducele Rudolf și principesa Stefania, M.M. L.L. Regele și Regina vor părăsi Sinaia, spre a veni în București și a se pregăti de plecare pen­tru castelul de Sigmaringen. Totuși acesta plecare nu este definitiv hotărâtă. D. Scipione Bădescu, revisorul școlar al județelor Botoșani și Dorohoiu a foști primit joi în audiență la Sinaia, spre a presinta albumul fotografic remis Maj. Lor de conferința învățătorilor rurali ai acelei circumscripții, Maj. Sa se întreținu cu d-sa, timp de o jumătate oră asupra di­feritelor cestiuni școlare și a i oferi medalia comemorativă a castelului Peleș. Un scandal (Uce )Telegraful* s’a în­­­­tâmplat în portul Sulina provocat de bar­­­­cagii de acolo. Aceștia, de naționalitate greci, s’au o­­­­pus a plăti oatentă de comercianți ambu­­­lanți, sub cuvânt că fac comerciu pe apă , autoritățile fiscale locale forțându’i a se­ supune legei asupra comerciului ambulant,, acești barcagii s’au adresat d-lui vice-­­ consul grec din Sulina cerându’i protec­­țiune. Se fl­ce că d. vice-consul ar fi avut o purtare nu tocmai corectă cu autoritățile locale. In momentul acesta aflăm că barcagii s’au supus și ordinea s’a restabilit. Ziarul «Galații* (zice că guvernul Ba­sarabiei a luat, cu începere de la 1 Sep­­tembre a. c. disposițiunea ca fiilor de Români din acea provincie să nu li se mai permită a trece Prutul dincace, spre a’i împedica ast­fel de a’și face instrucția în sculele române din Galați sau în alte lo­calități limitrofe. Relativ la acesta, adaogă fata gălățană, ni se comunică din comuna Oancea că,­­filele acestea, un băiat în etate de vr’o 12 ani a fost nevoit să tracă Prutul înot ca să poată veni în Galați spre a învăța­­ limba sa. ‘ Aceeași fóie sl­ce că în­­ luna de 12 Sep­­tembre a trecut prin Galați d. Schistacof, ministrul de marină al Rusiei, îndreptându­­se spre Odesa pe vaporul de resbel rusesc "Elborons", venit cu câte­va­­ zile mai îna­inte în portul nostru pentru întâmpina­rea sa. Starea sanitară a tezei. Din raportele d-lor președinți ai consilielor de igienă și salubritate publică, se constată că starea sănătăței poporațiunei din țară, în cursul lunei August 1884, a fost bună, afară de următorele maladii: Variola în mai multe comune din ju­dețul Bacău și într-o comună din județul Nemț și Iași. Scarlatina în câte o singură comună din județele Bacău, Brăila, Dorohoiu, Fălciu, Ialomița, Roman, Romanați, Râmnicu-Sărat, Vâlcea și Putna. Tot In urma Scarlatinei au murit 18 copii în orașul București, 3 în Brăila și Galați și câte unul în orașele Botoșani, Constanța, Iași și Tulcea. Rubeola în câte o comună din județele Brăila, Ialomița și Tutova ; tot în urma acestei maladii au murit 5 copii în ora­șul București. Angina difterică în mai multe comune din județele Buzeu și Râmnicu Sarat, și în câte o comună din județele Dorohoi, Iași, Ilfov, Nemț și Suceva; tot în urma acestei maladii au murit 11 copii în ora­șul București, 7 in Iași și 1 în Brăila. Tuse convulsivă în câte o comună din județele Constanța, Ialomița și Suceva. Disentezia în mai multe comune din ju­dețele Fălciu, Ialomița, Putna, Suceva și Vlașca, în câte o singură comună din ju­dețele Dorohoi, Constanța, Mehedinți, Olt Râmnicu-Sărat și Tutova. Dintre maladiele mai sus arătate s’au stins, în cursul lunei August 1884, ur­­mätorele: Variola în județul Năamț și într’o co­mună din județul Bacău. Scarlatina in județele Bacău, Brăila, Dorohoi, Fălciu, Ialomița, Roman, Roma­­­nați, Râmnicu-Sărat și Vâlcea. Angina difterică in județele Buzeu, Do­­­rohoi, Nemț, Iași și Sucéva. Tuse convulsivă în județele Constanța­­­­ și Sucéva. Disenteria în județele Constanța, Doro­hoi, Olt, Tutova și Vlașca, în câte două­­ comune din județele Fălciu și Râmnicu­­­ Sărat și în câte o comună din județele Ialomița și Suceva. (Monitorul) Acte Oficiale. Sunt numiți și permurați : D. G. N. Basarabescu, actual ajutor de grefă la tribunalul Prahova, in aceeași ca­litate la tribunalul Ilfov, in locul d-lui V. Vasilescu înaintat. D. C. Stefanescu actual copist in grefa tribunalului Neamțu, ajutor de grefă la același tribunal, in locul D-lui loan Io­nescu, care rămâne in disponibilitate. D. Gheorghe Suțescu, fost ajutor de grefă, ajutor la Ocolul Neamțu, județul Neamțu, in locul d-lui Ștefan Atanasiu. D. N. Iorgulescu, licențiat al facultăței juridice din Iași, actual procuror la tri­bunalul Roman, judecător de instrucțiune la tribunalul Neamțu, in locul d-lui C. I­­săcescu. D. M. Teutu, licențiat al facultăței ju­ridice din Iași, actual procuror la tribu­nalul Tecuciu in aceiași calitate la tri­bunalul Roman, in locul d-lui N. Iorgu­lescu, înaîntat. D. V. Munteanu, fost procuror, procu­ror la tribunalul Tecuciu vin locul­ d-lui M. Tăutu, permutat. D. Stefan Tăcu, actual judecător al o­­colului Zăbrăuți, județul Putna, in aceiași calitate la ocolul Adjud, acel județ in lo­icul d-lui V. Calota. D. Adam Ionescu, actual substitut la tribunalul Râmnicu Sărat, judecător la o­­colul Zăbrăuți, județul Putna, in locul d­­lui Stefan Tăcu, permutat. D. Anton Cugler, licențiat al facultăței juridice din Iași, substitut la tribunalul Rămnicul-Sărat, in locul d-lui Adam Io­nescu, înaintat. M. S. Regele a bine-voit a grația de restul închisorei ce au avut a mai suferi condemnații Savu Popescu, Ilinca Taifas, Ion Mândrescu și Niță Tom­a. CUÍMERUL TH BALASSAN. CRONICA ESTERNA Politica aDstro-iernâ in Orient st Rusia! Citim in «La Nouvelle Revue" . De oda­tă cu întrevederea celor trei îm­părați, organelor austro-ungare le plac să semnaleze vizita regelui României la cur­tea din Belgrad ca un simptom favorabil politicei d­in Viena. Dar popoarele ar ur­ma rău pe suveranii lor și aceștia se țin într’o reservă prudentă ; cu toată desin­­teresarea sa, cancelaria rusască nu simte temeri serioase și prin intermitențe ’i place să"facă să se simtă neputința pro­pagandei agenților austriaci. Ironia dis­cretă a farului «Le Nord" exprimă de minune Sentimentele d-lui de Giers: «Pentru moment, câți­va prinți balca­nici gravitează spre Austria, și presa vi­­eneză manifestă une­ori Într’un chip des­tul de naiv satisfacerea ce’i inspiră a­­ceastă evoluțiune. Fără drept s’ar consi­dera asiste accese de șovinism inofensiv ca un pericol serios pentru înțelegerea austro-u să. In regiunile guvernamentale, ’și dă cine­va forte bine sama de neefi­­cacitatea practică al acelor adesiuni prin­­țiare neinzestrate de sancțiunea popolară. Națiunii emancipate de ultimul răsboiu din Orient îngădue politica austro-ger­­manofilă a suveranilor lor, dar n’ar fi prudenți de a se pune unei prea aspre încercări devotamentul acelor pretinși sa­teliți ai monarh­iei austro-ungurești. A­­ceastă­­ convingere, ce se poate crede des­tul de răspândită in sferele oficiale din Viena, dă politicei de expansiune austri­acă un caracter ideal propriu de a asi­gura, într’o măsură oare­care, pe vecinii Austriaci*. Este greu să ascundem sub o politeță mai diplomatică disprețul slavismului pen­tru unele întreprinderi nechibzuite. Din acest punct de privire, moderația chiar a Rusiei este cel mai bun frân spre a îm­pedica debordarea ambițiunilor ce sunt o­­prite in Bosnia și Herzegovina. (Romania). , ÎNSEMNĂTATEA INTREVEDEREI MO­NARC­I­I­L­O­R Organul cancelarului rusesc apreciază însem­nătatea intrevederei celor trei imparați in mo­dul următor : ■ De­oare­ce cele trei guverne sunt însuflețite de aceiași dorință, adecă def a trăi in bună și intimă înțelegere intre ele și in relațiuni amicabile cu cele­l­alte state ale Europei, politica a fost atinsă la în­trevedere numai încât era de lipsă de a constata concordia esistența intre margi­nile actualului statu-quo, in locul acțiu­­nei isolate care putea să creeze neînțăle­­geri, să pună principiul unirei. Tote ces­­tiunile speciale, ce sunt sau se vor naște in Europa vor fi tractate din acest punct de vedere de tote trei împărățiile. Ast­fel pacea se poate considera ca deplin ga­rantată nu numai între cele trei împără­ții, Ci și la cea­l­altă Europă, pentru că ori­ce calculare ce s’ar baza pe cearta și neînțelegerea dintre acele împărății, pre­cum și toate încercările inimicilor ordinei sociale vor face fiasco față cu această re­ală ințelegere răzimată pe amiciția per­sonală dintre cei trei domnitori și pe pă­rerile consum­itoare ale guvernelor lor. «Journal de Saint Petersburg" adauge: Că îndată ce opiniunea publică va înțelege importanța acestui mare eveniment, se va simți satisfăcută și ușurată, ceea ce va influența in mod bine­făcător asupra în­­tregei situațiuni politice, economice și so­ciale a Europei. Indisposițiunea de care sufere­nții, vine de la nesiguranța despre ceea ce se va întâmpla mâne. Aceasta nu va pieri pănă ce nu va fi înlocuită de sentimentul încrederei în viitor. Și acesta încredere se va desvolta, (lice „J. de St. Petersburg* din faptul că înțelegerea din­tre puteri se bazează pe convecțiunea des­pre o practică concordare a intereselor... (Romania). CRONICA LOCALA *** (Exposițiunea din Iași) este deschisă în fie­care zii, de la orele 10 dimineța pănă la 9 ore sara. Intrarea de o persona 1 leu în ții de lucru, iar duminicele și sărbătorile 50 bani. *** (Concur­s). In urma concursul«’ ținut la Universitatea din orașul nostru» d. Filipide, licențiat în litere, după un esamen satisfăcător a fost recomandat ca profesor pentru catedra de limba și lite­ratura română de la Liceul din Iași ră­mas vacantă prin mortea regretatului Lam­­brino.­Asemenea a trecut cu succes și a fost recomandat d. M. Slatineanu pentru catedra de limba latină la Liceul din Bâr­lad și d­l. Botez tot pentru limba la­tină la catedra gimnasiului din Folticeni. Comisiunea examinătore a fost compusă din d-nii profesori Andrei Vizanti ca pre­ședinte, Aron Densușianu și Gh. Xeno­­font membri. *** (Publicarea firmelor) Con­trar celor afirmate de editorul unei ofi­ciale, care vroește să impune comercian­ților o dare exorbitantă pe nedrept pen­tru publicarea firmelor, suntem în posi­­țiune a anunța d-lor comercianți că pot fără teamă se-și publice și pe viitor fir­mele în ori­ce­­ ziar vor vroi, fără să a­­tragă acesta nici o consecință rea pen­tru d-lor. *** (Pentru Consiliul de hi­­g­i­e­n­ă). De un timp incece se observă pe stradele orașului nostru atât noptea cât și d­ina sacalele ce sunt destinate pen­tru curățirea latrinelor, ducând murdă­­riele pentru a le descărca în apropierea orașului ceea ce este contra higienei. Tot­odată se mai observă câni și pisici morte aruncate chiar pe stradele principale. Ni­­mene nu-i competent a îndrepta acest rău din care caută sufăr cetățenii și sunt ex­puși la ivirea unei boli, decât onor. Con­siliu de higienă din localitate; de a­­ceea rugăm pe Consiliul de higienă și sa­lubritate în numele cetățenilor de a înlă­tura acest rău și a ordona că murdăriele de prin latrine să fie vărsate cât se pote mai departe de oraș. Iar despre mortă­ciuni să se destineze un loc anume pen­tru lepadarea s­au îngroparea lor, pentru a nu fi lepădate pe strade în vederea trecătorilor. *** (Pesta bovină). La moșia Găr­­ligeni din jud. Fălciu plasa Podoleni în z­iua de 22 august, din causa bulei s’au împușcat 150 vite a posesorului Alecu Cav­lețchi. După măsurile luate de cătră ins­­­pectorul veterinar Starcovici, bula a fost stârpită. Măsurile se menține încă 20 de ficle conform legei.— Joi la 13 sept. pre­cum am fost anansat, d. medic veterinar Zemeșcu împreună cu d. sub-prefect al plăsei Braniștei s’au dus în com­. Sculeni și a ordonat uciderea acelor 4 boi trecuți de peste prut și cari la autopsie s’a găsit perfect sănătoși, pentru care s’a luat dis­posițiunea că carnea să se consume în localitate, iar banii luați din vinderea căr­­nei, să fie încasați în profitul comunei. *** (T­i­m­p­u­l). Eri, sâmbătă, la o­­rele 1 jum. p. m. a căd­ut în orașul nos­tru o plac mare cu o mică grindină care a durat câte­va minute. ACT DE MULȚUMIRE. Domnule Redactor! Am onore a vĕ ruga se bine-voiți a insera în stimabilul D-vostră d­iar următorul act de mulțumire: Biserica cu serbarea Sfânta Treime, din Secția gura Silnicului, comuna urba Ocna, a fost într’o stare de ruină, de forte mult timp, și nici odată nu s’a găsit vre-un om de inimă dintre toți d-nii primari anteriori ca d. doc­tor Aronovici Constantin, care se probeze că au simțul religios a se îngriji și de acest sf. locaș, care se înțelege, este baza naționalității nóstre, care în timpul cât d-sa a fost primar în corn. urba Ocna, a dovedit, că în adevăr este ineritabil de asemenea titlu și că a fost un adevarat părinte al comunei iar nu vitreg, căci d-sa, pe lângă alte i­bunătățiri ce a fă­cut comunei, în un timp scurt precum: foi­șorul din nou, cumpărarea unei noi tulumbe pentru stingerea focurilor ce s’ar ivi de care se simția forte mare trebuință și altele multe care sar astăzi în ochii tuturora, s’au îngri­jit și de acest sânt locaș; căci vădind, că bi­serica sus arătată, la care sub-semnatul este actualmente servitor, este în stare de ruină, a luat imediat măsuri, pentru reparațiunea ei, ast­fel, că astăzi, ori­cine pate videa, că a­­cestă sfântă biserică, în adevăr, are aspectul ce trebue să’l aibă după numele ce’l portă; de aceia găsesc de datorie, că atât din par­­te’mi cât și din partea enoriașilor bisericei, se aduc mulțumiri publice d-lui doctor Aro­novici, ca drept recunoștință, dorindui a fi în­tot­dea­una cu fermitate de un aseminea no­bil și românesc caracter și tot­odată urmă­torii săi se’l­imiteze și să’l aibă de model când vor fi la asemenea misiune, având înalta demnitate ca a d-lui doctor Aronovici. Mulțumind de ospitalitatea ce veți da aces­tui act de mulțumire în colonele stimabilului Dv. Iliar, vă rog se bine­ voiți a primi asi­gurările pre­osebitei mele considerațiuni. Preotul 1. Nică. ------------------------------ j CURTEA DE CASAȚIE SECȚIA I. Luni 17 sept. Statu cu M. E. Cohen și alții Andrei Teno­cu Dim. Pișacov Nae Maltăzenu cu Matei Murgeanu N. G. Mavrodin cu Primăria Brăila Prințul Victor de Lchemburg cu căile ferate Marți 18 sept. Lucreția Miculescu cu C. Ciocăzan Mitrică Băltăcescu cu P. Georgescu Elena Brătianu cu M. Dinescu Petre Opran cu Primăria Calafat I. Buhoi cu Comitetul portului Brăila Mercuri 19 sept.­­ Statu cu Maria Stefanescu P. Gafencu cu Anna Teodora Maria Constantinescu cu C. D. Dumitrescu V. Vidrascu cu Primăria de Focșani Vineri 21 sept. C. L. Cerlenti cu State Iancovici ■ y sub diferite costume , și in fine, mai multe tinere fe­mei numite serenas") acestea erau baiaderele­­) ma­rilor pălării ale ordinului. Către acesta ele mai a­­veau și sarcina de a î mblând­i, prin farmecile lor, pe judecători, pe procurori și chiar și pe escribanos (grefieri), de la cari atârna adesa viața fraților Gar­dinei. De multe ori car, desmerdările lor înduple­­catare nu fu fără putere și asupra vre­unui canonic desfrânat, sau a vre­unui statuț iubitor de plăceri, a căror influență era pe-atunci fără margini atât la cele politice cât și la cele religiose. Afară din circ sau ocol, ceva mai la o parte, sta cu multă modestie un tenor, care era obiectul pri­­cinal al acestei împreunări; pe acesta îl numeau Garabato 2). Seniorul Mandamiento aruncă o puternică căută­tură asupra adunărei, făcu cu multă devoțiune (cu­cernicie) un mare semn de cruce, și mornăi o ru­găciune, înturnându-se către o grosieră imagină (s­­cóna) a sântei fecióre, lipită in părete. Toți cei de față îl imitară. Apoi Mandamiento, vorbi­m­ terminii de mai jos: «Nobili și pitezi cavaleri ai pumnalului, credincioși suflători, folositóre ascunzetori, fermecatóre serene, căpriori ușori, și alți membri a acestei onorabile în­frățiri, salut! Fie ca, Dumnezeu Stăpânul Nostru și sânta sa Mumă să reverse asupra vostru divina lor protejare, și să ve mântuiască de alganzili, de bice, de grinzi, de chinuri și de vărsări *), adesa omorâ­tóre pentru voi, și tot­de una periculose pentru fra­ții voștri. «V’am adunat astâ-d­i aici pentru a ve consulta despre un fapt care se atinge de drepturile nóstre, și care ne-ar putea compromite societatea. „Voi știți toți, copii mei, că de când, prin mila lui D­-jeu, lucrați sub cârma mea, noi n’am avut a deplora sau a ne plânge de cât numai de vr’o du­zină de voiteos 1) (legănări), aprópe de patru-zleci de paseon asnales 1) (preumblări asinale), și câte­va orânduiri in marina regesca 2), «Sevila da de șase ori atât pe fie­care an in îne­cările fumului 3) (in mânîle dreptății), înainte de a mă numi voi pe mine capul înfrățirei vostre. Abia vr’o șase-dzeci de ganchos 4) (furi), din cari cel pu­țin pe jumătate negrii, căd­ură es-timp in gura lu­pului 5), și, din cei trei-­jeci frați ai noștri, ce sunt în momentul acesta între colții lui, cutez­a încre­dința că ab­a vor fi vr’o trei angustiados 6) (chinuiți), vr’o cinci șase marineri 7) (osândiți la galere), și vr’o duzină de chevaud­és 8), (călăreți). Socotesc că vom avea încă și vr’o doi trei mosqheteados 9) (bi­ciuiți), și încă pe atât din surorile nostru date prin miere *), dar asta n’am­ putut s’o oprim. Când vom avea odată destui bani ca să facem să se citesca mai multe mese (liturghii) și să se plătască mai bine al­­guazilii, trebile nóstre vor merge atunci alt­fel. Așa dar ea ca copii mei, înflorită stare în care se află astă-­ji Gardu Da *). «Dacă v’am pomenit aici micele mele serviciuri, adăogă Mandamiento c’o modestie fățarnică, asta n’am făcut’o pentru a mă făli de puținul talent ce-a bine­voit sâ’mi dea in parte D­<jeu stăpânul nostru, al căruia nu sunt de­cât un prea smerit instrument, ce-am fâcut’o numai pentru a vé da să’nțelegeți cât de însemnat lucru este să domineze între noi uni­rea cea mai strictă, și î nțelegerea cea mai perfectă, ca să putem lucra și esersa cu cea mai putinciosa isbândă, mult folositórea nóstra meserie, și a merita prin asta stima damelor și a cavalerilor cari ne fac onorea de a se servi cu noi și a ne impiega. Acum trec la obiectul acestei împreunări". In acelaș timp, șeful preumblă cercetatorea sa căutătură împrejurul seu, și zărind pe Garabato, care sta cu umilință rezemat de­ o colonă, îi făcu semn de a se apropia. Garabato se supuse numai­decât. Cercul cel viu care-l despărțea de stăpânul seu se deschise pentru a’i face loc. Tenerul inaintă, și după ce făcu câți­va pași se află aprope de seniorul Mandamiento. Stăpânul Gardunei luă de mână pe ténerul Ga­rabato, și arătându’l adunărei, își urmă discursul ast­fe­iu : «Fraților! seniorii Manofina și Cuerpo de Hierro au dat peste acest tener sub peristilul catedralei sau galeria de colone, în momentul când eclipsa (fura^), ínteiu, o basma de buzunar de la an gentilom ; al doilea, o pungă îndestul de garuită de la sacrista­*) Vegi nota D la finit. nul (țârcovnic) unui schit de călugărițe. De-i drep­tul, acestă faptă a făcut’o cu multă iscusință, dar cu tote acestea nu’i mai puțin adevărat că el, nești­­ind de înfrățirea nóstru, a calcat întocmirile sau sta­tutele ordinului nostru eclipsind făr’a avea voe sau autoritate pentru asemenea faptă, și mai ales, atin­­gându-se de averea bisericei. «Seniorii Manofina și Cuerpo de Hierro, luând la băgare de samă bunele aplecări și talentul timpuriu ale acestui ténor băut, talente cari, după­­ lisa lor, vor face onorea Gardinei, prin ajutorul lui D-­leu și a bunelor nóstre învâțături. Manofina și Cuerpo de Hierro, (fie, au găsit mai cu cale a’l aduce aici la noi de­cât a’l arunca in fum !) care ear fi înăbușit póte niște disposițiuni atât de norocite. Dar însă a­­cest tener ne-a calcat stătutele și a meritat o su­flare a­ pură. «Cum socotiți dar, seniorii mei ? Elise Mandamiento preumblându-și privirea asupra adunării. — Stăpânul are dreptate, mormăiră bandiții: tî­­nărul acesta a meritat o suflare ! Manofina și Cuerpo de Hierro, scoserá câte o grohăiie înecată, espresiune de tânguire și de ne­mulțumire. Canalie blestemată bombăni Manofina, aici este ca la Rosario(), glota aceea răspunde tot­dea­una amin. — Ce frumosă giată! adagă Cuerpo de Hierro. — O suflare ! o suflare! (pură) răspunseră câte­va coberteras (táinuitare), arătându-și, printr’o rân­­jire de jenă, doi, trei dinți lungi și șovăinzi ce se re­limau pe buza de jos ca niște colți de mistreț. (Va urma). 1) A’l pune in mânîle dreptaței. ‘1) A merita o palmuire, de a fi pârât. Spaniolii numeau pe spioni sopronez, pălmuitori. ^ *) Vegi nota G la finit. *) Vei fi nota D la finit. 1) Un fel de jucatore in India. 2) Garabate, cange cu mai multe cârlige Spaniolii dau acest nume tinerilor de treptile de jos care din neîngrijirea creșterei lor au împlat Spania de pungași zeți nărăviți, precum și la tote personele cari se dau la ori­și ce fel de viclenii și înșălăciuni : garabatos, luat in sensul acesta înțelege curat pungaș amăgitor. *) 7eci notele D gi E la finit. 1 Paseos asnales, preumblări călare pe asin. In Spania perso­nele condemnate la esposițione se port călare pe un asin prin tot orașul, cu corpul gol pănă’n brâu. 2) Marina regescă, in termini misterioși ai Gardinei, înțelege galerele regelui, unde erau condamnați să vâsle­scă arestanții în curs de mai mulți ani; atunci arestanții se numeau galeoți (ga­­leotes). 3) Juecările de fum, mările justiției. Hoții spanioli numeau fum justiția. 4) Ganchos, cârlige, fum­, pungași. B) Gura lupului, închisorea. 6) Angustiados, plini de neodihne, spânzurați, chinuiți. 7) Marinari, galerieni, cei condemnați la galere. 8) Chevaud­és, espuși, preumblați calare pe asin prin tot orașul. 9) Mosquetendos, biciuiți, bătuți. *) Vegi nota F la finit.

Next