Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-01-13 / nr. 4

Anul al XIl­ea No. 4. IASSI Vineri 13 ( 25 Ianuarie­ ) 1884. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea Prețul Alion, și Anunciurilor ft. FALSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr — pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE . ...................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. S CIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. 1,50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b­an­i Vr. 90 bani CURIERUL (TH. BALASS­AN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D­­Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris 0. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA_ la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C T .e­ Duminică 1 Cut. M- Dum. și cut. Păr. George *° Duminică S. Sébastien 7-29 4-52 9 Luni Sântul Martir Poliect La 8 ian., la 6 ore după amiaza, Pa- 21 Luni S. Agnes 7-29 4-53 10 Marți Cut. Părintele Grigore Episcopul traiul din urmă cu ger, frig, și pe la Í1 S­ II?".“ „ III­­ 50 11 Mercuri Cut. Păr. Theodosiu ChinOTi arcul ...­­ * f. Mercuri S. Ildefonse 7­ 27 4­&S 12 Joi Sf. M. Tatiana, (cap. ei la Ep. Argeș). sfârșit moina. 24 Joi S. Babylas 7 26 4 59 13 Vineri Sf. Mat. Ermiliu și Statonic 25 Vineri Co. de S. Paul 7 25 5 1 14 Sâmbătă Cut. Păr. cei uciși in S­wai și Baith....................................................._............................................ ............ 21­ Sambaț­i S­e Eulalie 7 24 5 2 Correspondenți in Streinatate. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un J ¥ n. 20 bani Ca­­lencLax-u­l Săptămânei STIL VECHIU pi 04 i ’ PATRONUL VILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA 1 STIL NOU | P­I­U­A________1 PATRO­NUL V>­I­L­EI___________| Răn. Soar. [ Apusul Soar. 1 PRIMĂRIA URBEI DOROHOI , a­­ I \ r ■ i . ! Urmând a să construi in urba Dorohoiu­ a Biserici, după Planul ce să află format, a că­r­­uii valore bună Devis să urcă la 70,000 I­n. Să publică ca concurenții ce vor vor să fie­­ in antrepriză această construcțiune să se pre­­sinte la întăi Marte anul viitor 1384 , când urmezi a se ține licitația. Condițiunile, Planul și Devisul fiind depuse la Primărie, concurenții pot lua cunoștințe in ori-ce timp. Primar: I. Dimitriu. • I­ ndemne fie foc Din pădurea Berezlogi, calitatea cea mai bună, se vinde cu vagonul predat la gara Iași. A se adresa la D-nul Emanoil Christodulo strada Carp, la D-nul Grigore Alex. Obrejia, sau la D nul Dimitrie Costandaki Portărel in Iași și la D-nul Angel Valy la gara Heciu- Lespez­i prin cărți poștale. Cel mai mare deposit de LEMNE DIN ORAȘ lângă Podețul Garei pe locul D-lui Scar­lat Paști­a. LEMNE DE FAG. Vagonul luat la Gara V. 160 Stânjenul » » Deposit » 90 Jumătate stânjen » » 45 Un picior » » 23 O palmă » »12 Semne tăete și dispicate aduse acasă de fag 1000 Kilog. 25 franci, 500 , 13 »­ ­de stejar 1000 „ 22 » 500 „ 11 franci 50 bani. Măsura garantată după stânjenul Primă­riei, precum și cântarul. ~~Úc­inchii­ici Din casele subsemnatului, de lângă biserica Sf. Haralamb, in apropiere de centrul orasu­lui, tote radical reparate, m­i sunt de dat cu chirie următorele : 1) . Casa cu două rânduri din mijlocul ogră­­d­ei, cuprinzând 9 camere cu coridor și antret ia rândul de sus și 8 camere cu coridor și două antreturi in rândul de jos, având pentru atenanse un alt corp de casă in dos cuprinzând șase camere, adică bucătărie, spălătorie și odăi pentru servi și o pivniță. Se pote lua din acestă casă numai câte un etaj, fiind­că am­bele etajuri au intrări cu totul deosebite și chiar atenansele se pot separa. 2) . O casă cu­ un rând, cuprinzând trei ca­mere cu un antret și o bucătărie, mai este și o odae mare cu totul separată. I Vivoski avocat. IAȘI. 12 ianuarie 1884 COOPERATORII ROMÂNI îI ALEGERE Această instituțiune atât de gran­­diosă pentru viitorul țărei, și care de­abea și au luat sborul de vre-o câți­va ani la noi, grație numai aprigului Președinte al Cooperatorilor D. Dimi­trie Butculescu, care nu cruță, nici n’au cruțat nimica spre a pune în practică grandiosul plan de a uni pe meseriașul nostru, și al face să se constitueasca în comitete spre a pu­tea lucra și a se ajuta între dânșii. Noi care nu avem o burghesie bine pronunțată, trebuie ca se înființăm o burghesie solidă, care se producă ru­dele dorite, căci se știe că o țară care nu posedă o burghesie, e o țară a­ I­­­prupe perdutâ. Burghesia într’un stat represinta­­ forța cea mai mare, căci deasa lu­­crază, dânsa produce, și face că in­­­dustria și comercial se prospere pe o cale întinsă, căci dânsa e busola care dă direcțiunea în Stat. Calea apucată de meseriașii noștri e grandiosă, și Jam avea dorința că în mai puțin de c­âți­va ani se vedem prosperând acastă i Două instituțiune la noi, care suntem­­ prea tineri, căci de­și am făcut un spas mare de la 1848 și până acuma ,dar ne trebuie încă mult spre a ajunge pentru ca se ne consolidăm înăuntru și a incuraja pe meseriașii noștri,, j îdendule tot concursul nostru. Astații noi care am început ă mișca­m pe calea economică și a pune bazele­­unei mișcări solide și a asigura un­­ mare viitor țărei nóstre pe calea e­­conomică­; trebuie ca se probăm că suntem în stare a face ceia ce între­prindem ne lăsând în uitare ceia ce am început sub așa frumuse auspicii și fiind intusiasmați de grandiosele lucrări pe care le am început a le pune în practică. Zicem că trebuie se lucrăm cu multă ghibăcie și cu unire căci numai prin astfel cu de mijloce vom putea se prosperăm. Cooperatorii noștri au avut ingeniosa idei ca se facă în Iași in luna lui luniu viitor 1­0 Expoziție, care e menită ele a face ca să se vază de­ tota lumea că și mese­­­riașul nostru știe să lucreze tot atât­­ de bine ca și cel din strainate, căci­ știm că până acuma meritu­l și munca meseriașilor noștri au fost prea puțin răsplătite, pe când în alte țări se in­­­curajeaza prin prime și medalii. De aceia trebuie se dăm concursul nos­tru, și de­sigur vom putea ajunge încetul cu încetul la ceia ce dorim. Pasul întreprins de cooperatori pen­tru a face o Exposiție Cooperativă in Iași e măreț, dânșii se lucreze și să se consolideze între dânși, și avem speranța că noi cu toții vom veni se luptam alăturea cu dânșii apre ai face s se prospere. * * * In curând alegătorii colegiului al , III-lea de Iași, vor veni dinaintea uz­i­nei spre a alege un deputat în locul D-lui Ștef. Nei, candidați astăzi au­­ râmas numai doi D. Dimitrie Guste­­ și d. D. C. Dimitrescu profesor de U­­­­niversitate, propus de mai mulți amici a d-sale la deputăție. Suntem departe­­ de a discuta meritele D. Dimitrescu, dar am fi dorit ca mai înainte de a­­ se pune candidatura d-sale, <ricem am­­ dorit că însuși alegătorii acestui cole­giu se vie într’o intrunire publică și fără cea mai mică presiune dupa cum­­ se obișnuește, a fi propus de un mem­­­bru din acel colegiu și discutat.­­ Căci nu însemnează a fi adevarata expresiune a alegătorilor când cine­va caută a atrage, a promite, a face vi­site pe la locuințele alegătorilor spre­ a-și asigura votul. Am dori din suflet ca aceste lucruri se dispară pentru tot­deauna, ne remâind de­cât pe so­coteala alegătorului de a’și scrie pe biletul sau numele personei care’i-ar plăcea. Căci știm cu toții că prover­bul frances dice: „Promettre c'est no­ble, tenir cest bourgeois.11 Aceste lu­cruri ar trebui se dispară pentru dem­­­­nitatea nostră, căci nu e demn pen­tru nimene că cu promisiuni se a­­junge la ceia ce dorește. Noi din parte ne susținem candida­tura D-lui Dimitrie Guste, cari după noi întrunește tóte condițiunile spre a fi alesul colegiului al III-lea de deputați; atunci am putea admite can­didatura D-lui C. Dimitrescu, când U­­niversitățile nostre ar fi întocmite ca cele din străinătate și ar avea supli­nitori pentru fie­care curs in special, astfeliu că dacă un profesor de la U­­niversitatea ar deveni senator sau de­putat, se fie înlocuit de un suplinitor cum se cade, căci se pate să se nu­mească suplinitori din oficiu cu leafă jumatate a titularului, dar se știe in general că se cam neglijează cursurile. Nu trebuie D. Dimitrescu să se gră­bească la deputăție, căci mai mult câștigă urmânduși cursul său la Uni­versitate, unde profită ațâța tineri. Sunt față în față am zis doi candi­dați Dimitrie Guste și D. Dimitrescu, alegători sunt puși într’o posițiune cam critică, căci I­. Guste au fâcut mult, noi o mărturisim și credem că nu vom fi de loc desmințiți; de aceia sperăm că alegătorii fișului colegiu se­­ va pronunța pentru candidatul nostru ; și acesta se-o creadă D. Dimitrescu că fiind tenor nu ne opunem la ale­gerea d-sale, timpul nu’i perdut, dar id-sa câștiga mai mult la Universitate împlininduși datoria în conștiință ; și­­ avem convingere că bunul simț al d­­-sale îl va face să se retragă dinain­tea D-lui Guste, căruia orașul Iași îi datorește mult. „ A tout seigneur, toute honour TELEGRAME Constantinopoli 19 Ianuarie. (Venită pe cale indirectă). Porta au dat prin te­legraf instrucțiuni lui Musurus pașa, spre a intra în o schimbare de vederi cu An­glia în privința Egiptului. Acest demers, care este cel dintâi fă­cut de Portă în privința Egiptului, a fost provocat de­­ rezoluțiunea de a se părăsi Sudanul, rezoluțiune luată in deafară de curtea suzerană de câtre noul minister egiptean conform vederilor Angliei. Roma 21 Ianuarie. Colonelul Gordon s’au îmbarcat astăzi la Brindisi spre a merge în Egipet. Londra 21 Ianuarie. Diarul „Times” insistă asupra necesității ce este de a­­ nu lasa Kartumul să cadă în mânele tru­pelor Mahdiului. Viena 22 Ianuare. D. Kalnoky a dat ieri sara un prânz diplomatic în onorea d-lui Giers, înainte și după prânz, minis­trul de externe rus a convorbit lung timp cu d. Kalnoky. D. Tisza ministrul president al consi­liului ungar a sosit azi diminață aici un­de va sta mai multe zile. Viena 22 Ianuarie. D. Giers și fiul său Michail au plecat a^i diminață la Pe­tersburg. Ei au fost însoțiți pănă la gară de câtră d. Labanoff și personalul amba­sadei. D. Tisza a fost primit înainte de a­­mână de câtră imperatul; audiența a fost lungă. Paris 22 Ianuarie. Senatul a pus din nou în bugetul extraordinar, creditul de trei milione pentru construire de drumuri de fer in Senegal, credit pe care came­ra îl suprimasă. Marchizul Tseng acceptă respunderea scrisorei subscrisă cu numele său și cu data din Folkestone 8 Ianuare, publicată Zilele din urmă de câtră «Revista Ger­mană”, dar blamază darea acelei scrisori in publicitate. FOILETON. Xavier de Montepin. 78 FIICA UCIGAȘULUI. (Urmare). — Dar prin ce’ntâmplare ?... — Prin nici o’ntâmplare...—întrerupse Gobert — Ce făceai ?... — Te așteptam... — Știai de visita mea la Flambart ?... — Da. — Cine te-a prevestit ?... — Nimene...—Fiind­că te urmăream... — Pentru ce nu’mi-ai vorbit ?... — Ah !...—fiind­că... — Ai^să-mi spui ceva ?... — Drace !... — Ce? — Ei! De Zeul meu, tocmai ceia ce z­iceai tu în­suși lui Flambert acum cinci minunte­­—să împăr­­țim frățește !... Fără obscuritatea care domnea, ai fi putut vedea o espresiune de mirare zugrăvindu-se pe fața lui Écureuil. — Tu ești vrăjitor?...—îngână el c’o voce ciu­dată. Gobert de-abea’și putu ține râsul. — Vrăjitor­...—repetă el—oh ! D-Zeul meu, în­tocmai ca și tine... — Dar atunci cum de știi ?... — Fiind­că tu nu voiai să’mi spui nimic ?...—• vei vedea prea bine cum am procedat!...—Inchipueșteți, camarade, că prostul de Gobert avea ochiul ațințit asupra ta, acest Gobert care'i in stare să asculte tóte năsdrăvăniile și să le credă­­...—De o săptă­mână se muncea, când n’avea ce face ca să scotă o duzină de cărămizi din zidul acestui chioșc, ca să’și potă procura o deschizătură, care să’i permită a aud­i totul, fără a perde un singur cuvânt, din ceia ce se spune acolo, și care nu trebue să se audă de toți..—Iată ce-a făcut acel idiot de Gobert, care mai adm­ierea a auzit totul!..—explicația mea ți’i de-ajuns? Écureuil era înmărmurit.—Cu tote aceste revenindu’și în fire după un moment. Zise: — Vra să Zică tu’mi ceri ?... — Jumătate din cei o sută de mii franci...—ni­mic mai mult. — Și dacă refus ?... — Bată o ideie de la locul ei!...—Flambart nu l’a refusat, prin urmare nu vei avea și tu prostia să refuși...—asta merge din una in alta... — Póte este vr’un mijloc de impacare...—I'se Écureuil. — Da... — Atunci să nu stăm aicea...—să mergem afară ca să vorbim... — După cum vrei... dar treci tu’ntei... — Pentru ce ?.. — Fiind­că n’am încredere...—ai un cuțit in bu­­zunarul tău, și mă tem de tine... — Atunci dă’mi brațul... — Cu plăcere... Amândoi pungașii eșiră împreună, și restul con­­vorbirei lor se perdură în depărtare. A doua­ zi, pe la amâră, Maugiron traversă gră­dina casei sale și păși pragul chioșcului. Imediat după ce închise ușa, scose din buzunarul său un mic flacon de sticlă, care era învălit într’o hârtie albastră.­Pe eticheta albă a sticlei erau scrise aceste două cuvinte : Accii prusie. Și’n acelaș timp scose dopul de la garafa de cris­tal aprópe plină ca vin de madera, vărsând conți­nutul sticlei într’ânsa , în timp ce făcea acestă ope­rație fața sa exprim­a o mare bucurie... — Cu atât mai rău pentru acest miserabil!... —murmură el retrăgându-se—nu sunt eu de vină... Trei ceasuri bătură. Ușa care punea chioșcul în comunicație cu acea deschizătură se deschisă fără vuet. L’Écureuil intră.—Nu era singur.—Gobert îl în­soțea. — Eșaca­ ca și ceasornicul de la Palatul Regal!... —murmură l’Écureuil­—ce va spune Flambert când va vedea că suntem doi in loc de unul ?.. — De­sigur, că o să se strîmbe puțin!...—re­plică Gobert—mai ales când va auzi ce trebue să mai deie cinci­zeci de mii franci, peste cei o sută de mii... — Ce ne pasă!...— Ce dracul va găsi el mijlo­cul să și-i scotă de la socru-sen !...—și pe urmă pu­țin ne pasă pate să strîmbe din nas cât îi va plă­cea !...—vrei ta o țigară Gobert?... — Cu plăcere, camarade Écureuil... — Și o picătură de vin de madera ?... — Cu cea mai mare plăcere, mai ales că sufer de stomac... și me tem să nu me îmbolnăvesc... Amândoi pungașii își aprinseră câte o țigară.— Écureuil umplu paharele. — Insanatatea cu’i?.„—întrebă Gobert rădicând pe-al sân. — In­sanatatea lui Flambart, drace!...—cel pu­­țin’i datorim acestă politeță !... — In­sanatatea sa dar !’... Gobert sorbi conținutul paharului dintr’o singură înghițitură; și imediat după aceia căzu pe parchet ca trăsnit de trăsnet. L’Écureuil se dădu înapoi, cu spaimă. — Ce’nsămneză acesta ?...—murmură dânsul. El apropiă de nările sale paharul pe care’i ținea’n mână, și după ce mirosi cu neîncredere conținutul paharului care răspândea un miros tare, Intarse cu răpegiune capul. Zice n­l • — Acord prusic!...—mii de draci, am avut un mare noroc!...—și dac’ași fi venit singur, atunci a­­dio viață !...—ideia a fost destul de ingeniosa, dar canalia de Flambart îmi va plăti scump acesta. L’Écureuil după ce vorbi ast­fel, își umplu bu­­șunările cu țigări, fără’ndoială de a putea pune mâ­na macar pe ceva din acest mare desastru care’i sfărâma tóte speranțele sale pe urmă eși din chioșc, lăsând corpul nefericitului Gobert în posițiunea care se găsea... O jumătate de oră trecusă. După trecerea acestui timp Maugiron traversă pentru a doua oră grădina, și veni de-și puse ure­­chia sa la ușa chioșcului ca să asculte. Era palid grozav;—mersul său era nesigur, miș­cările sale emoționate, ceia ce arăta că el se găsea într’o stare de-o violentă agitațiune fisică și morală. (Va urma).

Next