Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-04-08 / nr. 39
Anul al Xll-lea No. 39. IASSI Duminică 8 (20 April.) 1884. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea ,la roțul Alton, și Anunciurilor IMI ÍASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE...........................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SUIRI LOCALE . . . 1 fr.— i'l'ISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Aminciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b* Wm Nr. 20 bani FOAEA INTERESELOR GENERALE. (T) Sf. I*asce Ap. Zodion, Agaff 51 Raff G) Sf. Pasce și M. Euphsihie (Sf) Sf. Pasce și M. Terentie, Pompie Martirul Antipa Sf. Vasile mărturisitorul I Isv. Tămăd. și Mart. Artemon Sfântul Martin ____________ La 6 aprilia 11 ore noptea. Pătrarul întei cu timp amestecat, când bine când plac. Aprilie. 20 21 22 23 24 25 26 Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D* Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdöau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincepz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 86. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se ?or arde. Wn Nr. 20 bani (TH. BAL AS SAN) Conrespoudenți In Streiuatate: STIL VECHIü V I O A PAT RONÜL PILEI Aprilie. 8 Duminică 9 Luni 10 Marți 11 Mereu ri 12 Joi 13 Vineri 14 Sâmbătă Cam n cL a. rul 1ptămanei TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU VIDA______I________PATRONUL I>ILEI | Käs. Soar. Apuani Soar. Sk Duminică Quasimodo 5— 1 6—52 Luni S. Anselme 4—59 fi—54 Marți S. Opportune 4—67 6—55 Mercuri g. Georges 4—56 6—66 Joi S. Léger 4-55 6—58 Vmeri S. MarCj abst 4-53 6—59 Sâmbătă S. Clej 4—52 7— 0 „ wneri EA“ Societate Generala de Asiprare Mutuala Agenția principală din Jassy. Localul Academiei din București cărui aripă trepta a fost distrusă de incendiu fiind asigurat la acesta societate. Direcțiunea a luat îndată măsuri de estimație și confom avisului Onor. Minister a dispusat restaurarea ei. Acestă pagubă, deși forte însemnată, nu a sdruncinat întru nnimic starea Societății, ea fiind acoperită provisoriu din capitalul de reservă de care dispune acestă Societate și sperăm că va fi întorsă acelui capital chiar din veniturile anului acestuia. Cele ce proced cu onore se aduc la cunoștința doilor Societari. Agent principal A. NUpoul. De vânzare de veci Moșia Făușeiștii și Husasișaxiei din județul Iași proprietăți a erezilor defunctei Ecaterina A. Ghica, cea întâi in întindere de 4000 fălci din cari 3000 pădure și cea al doilea de 400 fălci. Doritorii să se adreseze la casele d-lui Alexandru D. Ghica strada Carp. Moșia Cazanești. IXn« timuna Negrești in Întindere de 435 fălci, aprope tote arabile, se vinde de veci. Doritori bine-voească a s^^reia in Iași la subsemnatul. Nicolai Suțu. t "împ inchiripi P«*ru ° dal. bucătărie, OLO II IIII III ICI odaie pentru servi, pivniță etc. in etajul de jos a caselor mele din dosul Universităței, lângă Biserica Sf. Atanasie. A. M. Sendrea. stiphirîof ^a ^ april viitor in sllstul ICI strada Păcurari unde a fost scula de fete, un apartament de patru odăi cu bucătărie și pivniță cu 720 fr. pe an. A se adresa la subsemnatul strada Păcurari. Teodor Bonciu. Ho apartamente de locuință in UchiMbritU casele iVegrux si Str. Cărei. Tot in acele case de inchiriet o crâșmă, având pivniță încăpătore pentru mai multe vase cu vin. Doritorii ale in chirie se pot adresa in acele case apartamentul No. 15 IV. Botez. Hp inghinal 0 casă cu trei odăi* bucSL O si 101111 Icitărie, pivniță ogradă spațioasă și arepansisz trebuitóre, situate strada Română la aer curat este in present de inchiriet. Dantorii pot a se adresa la Părintele Cost. Vassiliu in curtea Bisericei 40 Sfinți In Iassy. Ce caută o guvernantă pentru trei copii, se cere se aibă cunoștință bună de limbele francesa și germană, se pate și de pian. Șederea va fi la țară, nu departe de Iași Pentru condițiuni sau informațiuni mai detailate a se adresa la Redacție. Băile Minerale de la Slănic Subsemnații asociați la exploatare renumitelor băi de ape minerale de la Slănic facem cunoscut Onorabilului public, că cura apelor de la aceste băi, anul curent la 1 luni, și care va dura pănă la finele lui August. Vizitatorii băilor, pe lângă cura apelor minerale vor găsi o posițiune romantică, precum aer bun și cu parfum de bradj, o temperatură plăcută, un mare Oțel Elvețian și altele mai mici, case bine mobilate, un bun restaurant, mai multe distracțiuni etc. etc. Personele care vroesc a avea camere, se vor adresa la d na A. Rohr gara Pașcani, pănă la 15 Mai și de la acestă dată pănă la finele lui August la băile Slănic. Transportul voiajorilor de la 1 luni se va face cu drumul de fer de la Adjud. Pănă la T.-Ocna, și de la T.Ocna pănă Slănic cu trăsura. Horia Ursulescu. PROGRAMĂ pentru Serbarea Sfintelor Paști ȘI A ZILEI DE 8 APRILIE aniversarea nașterei și proclamărei de Domnitor a. M. S. Regilui Infara de Vinerea Mare, Maj. S. Regile, însoțit de Casa Sa civilă și militară, au mers la orele 7 jum. la biserica Mitropoliei și a asistat la sânta ceremonie. La acastă serbare se va afla la Mitropolie, la orele 7 jum., doi, miniștrii, doi, președinți și membri ai Corpurilor legiuitore cari se vor afla in Capitală. înaltele curți de casațiune și de compturi, curțile și tribunalele, corpul profesoral, d. primar cu consiliul municipal, camera de comerciu, funcționarii superiori și do. ofițeri superiori din garnisonă. La scoterea sfântului Epitaf, ocolirea bisericei de către toți cei de față se va face in ordinea următore : 1. Clericii cu faclele; 2. D. prefect al poliției Capitalei ; 3. DD. adjutanți regești; 4. Clerul oficiant cu Sf. Epitap. Apoi: M. S. Regile cu I. P. S. S. Mitropolitul Primat. In urmă : 1. DD. miniștri; 2. Membrii corpurilor legiuitore; 3. înaltele curți de casațiune și de comptor; 4. Curțile și tribunalele ; 5. Corpul profesoral; 6. D. primar în consiliul municipal; 7. Camera de comerciu, do. funcționari superiori și do. ofițeri superiori. Un adjutant regesc, ajutat într’acesta de doi ofițeri de ordonanță, este însărcinat a priveghea stricta păzire a ordinei prescrise pentru procesiune.* In sâmbăta Paștilor, la orele 12 din nopte, M. S. Regele, urmat de Casa Sa civilă și militară, escortat de escadronul de gendarmi al Capitalei, va merge la Mitropolie la Sânta înviere. Doi miniștri, înaltele corpuri ale Statului, magistrații și funcționarii mai sus arătați, vor asista la acestă serbare. Liturghia se va sluji de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler. Momentul când I. P. S. S. esclamă: «Christos a înviat!» se va anunța Capitalei prin 101 tunuri de pe dealul Spirei. Conform vechilor tradițiuni se va scrie evangelia sf. Ion, pe care M. S. Regile o va semna și se va învesti la urmă cu sigiliul Statului. M. S. Regile va lua apoi in mână Sf. Cruce, înaintea căreia se vor închina asistenții. La sfirșitul sântei liturghii se va celebra un Te-Deum pentru aniversara zilei de 8 april, atât in Capitală cât și in tote județele. Detașamente de corpuri de armată vor sta înșirate in curtea Mitropoliei pe tot timpul cât va dura ceremonia Sf. învieri. PAȘTELE. Din Nazaret póte fi ceva bun ? Ev. Ioan Cap. I. ver. 46. Bară cuvântul adevarului, al dreptaței și iubirei cutriera Iudeea și laturile ei, și gloatele împresurau pe Dumnezeu-omul. rele La început era cuvântul $ie maEvanghelist, și acest cuvânt coborîsă înălțimele certurilor de la Dumnezeu-tatăl, și întrupâ odusă umplea pământul chiar la leagănul omenirei. Și dulceața și blândeța lui subjuga cu dragoste poporul și neamurile, Iisus era realitatea profețiilor celor cu mult, cu mult mai înainte de venirea lui acolo jos. Dacă mintea omenească adeseori și la toți, nu ajunge a se ridica pănă la vrednicia predestinărei sale, și a pricepe cu siguranță și a crede fără șovăire; apoi adevărul îmbrăcat in haina realităței și văzut și pipăit, convinge puternic și face să amuțască pănă și umbra îndoinței. Iisus iu iesle sărace și umilite se naște, eară împărații din palaturile bogate, aleargă conduși de o stea în drumul necunoscut, spre a aduce daruri prețioase și a i se închina lui; căci el pentru mântuirea neamului omenesc se scoborîse din strălucirea cea mai înflăcărată a ceriului, de la tronul creațiunei. Minunea această s’a arătat ca și soarele pe orizonul cel nemărginit din întinsul universului, Iisus încă mic copilandru fiind, înspăimântă cu cuvântul și înțelepciunea sa în templul Ierusalimului pe cărturari și farisei, pe arhierei, acești bătrâni fruntași ai jidovilor. Mubții și deșărturile întinse, mările și rîurile rând pe rând începură a mărturisi puterea și mărirea lui. Era cuvântul dumnegieesc care luară prin trânsul, și nu graiul amăgitor și de și al omului. Era dreptatea și iubirea universală ce se introducea între oameni; era, nu idealul, ci, realul mântuirei, al fericirei. Ce face însă principiul zeului, de este el un princip primordial, și nu e smomitere îndatinate de care cu multă, multă ușurătate ne arățăm, lăsând resonamântul la o parte ca de gardă ? Ei luptă de moarte. „Iubesc binele și’mi place, însă, râul cât a’l face.“ Pe acest râu Iisus îl combătu prin cuvânt, învâțâturi și acțiuni miraculoase ; pe acea gardă părăsită o fortifică prin devotament, abnegațiune și sacrificiul seu de marte. A iubi pe tot omul din lume ca însuși pre sine, ne-a dat frăția omenirei, cu de-a cu de-a ajuta și cerceta pe bolnav, nu-a înmuiat inima spre bine, cu a milui pe sărman, nu a deschis mâna spre bine-facere, care naște atâta mulțumire in sufletul nostru ce se mângâe în binecuvântări curate, cu arta chiar pe dușmanul nostru, este a ni înălță pre noi oamenii pănă la grația și misericordia dumnezeeascâ! Să se purifice omul de brutalitatea moravurilor ucigătoare, redânduse curățeniei și iubirei de pace, ce nu îndrumează spre fericire, era ținta învâțăturilor și faptelor sale. Și astfel, Pace vom era cuvântul cel sublim și divin a lui Iisus. Spre a dobândi omenirei această pace de fericire, Dumnegreu-omul fu crucificat, incluzând cele mai insămătoare batjocuri, și chiar pe crucea dintre cei doi tâlhari, străpuns cu lancea fu, acel ce cu cuvântul vindeca și îmbucura lumea. El a murit, l’a îngropat și a treia zi, a înviat; căci scris era de veacuri, că va învia. Această $i a învierei, e $ioa rescumparărei neamului omenesc din iadul sfărâmat, aceasta ]i a învierei, e <fioa paștelor, când lumea creștină ș’a întărit pe vecie biserica credinței sale această $i a învierei, e $ioa câi infestarea puterei dumnegice— a găuit și pământul și ceriul# bncifrie. De la răsărit la apus, meart- a-noapte la meagli gli numele tâu Hristoase cu glorie fu trimbițat, și din toate unghiurile pământului un singur strigăt și astâgii se aude : Hristos a înviet! Eaca, că din Nazaret a eșit reformatorul și Mântuitoriul lumei, și cel ce pe Golgota, locul căpățiiei fu spânzurat, împodobi spre mântuire lumea cu semnul crucei înălțată pe creștetele bisericei creștine și adânc sapată in inima omului. Se ni bucurăm iubiților frați întru bucuria Domnului și în învățătura și mărirea lui nesfîrșită, se ni bucurăm la altarele noastre strămoșești cele pline de rugi și profumuri de smirnă și tămâie mângâitoare, se ni bucurăm la sinul cel dulce și scump al iubitei mume, a României noastre ! Și cu glas de pace și veselie se glicem: Hristos a înviat! Hristos a înviat ! Astă-ici este orai mare, o cei mare de serbar O cinstește tot creștinul, căci Hristos a inviat Cu el a venit în lume fericirea, libertatea Din mormînt a eșit viața și din sclavi egalitatea Salutare dar Române și Hristos a înviat! A’nviat și țara ta, România, e regat! Tu fetiță de la țară cu flăcăul făt frumos Prinde hora mare mare căci a înviat Hristos! Tu bătrâne în putere uită grije și nevoi Voi săroci ve’nveseliți și Hristos a fost ca voi, Salutare dar Române și Hristos a înviat ! A di fi vesel, uită tóte, România e regat ! Salutare scumpă țară care sus te-ai ridicat Imbracată’n fericire cu coróna de regat Arsi din cer la tinecată Mircea, Stefan și Mihai Și ostașii morți în luptă te salută’n dulce grai Salutare Românie și Hristos a înviat! Fiul salută pe mamă și suri de la regat! Emanuel Paraianu, LEGEA ELECTORALA. In ședința din 2 a curentei s’a continuat în Cameră discuțiunea asupra legei electorale, mai mulți oratori erau de părere, pentru acuma, să nu se facă o discuțiune prea lungă, ci ar fi mai bine să se iei în considerație acuma proiectul de lege, și în urmă să se propună orice modificare și amendamente asupra articolelor. Cu acestă ocasiune d. Petru Grădișteanu, observă mai întăi că proiectul de reformă al comitetului de delegați, nu este însoțit de nici o expunere de motive, și că d-sa a cerut ca se facă parte din comisiunea pregătitore, spre ași espune noua sa reformă în acastă privință, dar că majoritatea iau refuzat acastă cerere, și în acelaș timp comisiunea n’a vroit a ținea meetinguri publice spre ași arâta părerile sale. Combate cu tărie proiectul majorităței și susține proiectul celor 85 de deputați care sunt pentru sufragiul universal; și în acelaș timp demonstrează că legea electorală astfeli după cum e modificată de comisiune, va deveni în viitor și mai guvernamentală decât cea actuală. După d. Grădișteanu luă imediat cuvântul d. Titu L. Maiorescui,d-Ba tetreaba^gr Íntei' care sunt motivele să se modifice Constituțiunea din 1866 care a fost primită de tote partidele din țară, d-sa susține că nu este prudent de a se vota modificarea Constituției, mai ales când jumâtate de țară n’o voește. Ce însemnază acestă reformă electorală ? când la viitorele alegeri un grup însemnat de omeni politici nu vor lua parte la ele, și după părerea espusă de d-sa, acest grup, adică liberalii-conservatori venind la putere putere vor fi nevoiți se facă o noua modificare a constituției. Căci acastă lege electorală va fi o lege de partid , care nu va stărpi imoralitatea și corupțiunea care există în administrație. Susținând că ar fi fost mai bine că guvernul să fi venit cu o lege pentru reorganizațiunea magistraturei, și pentru admisibilitatea în funcțiunile administrative; și desigur că Camerele nu iar fi refuzat acesta, căci votânduse niște asemenea legi, imoralitatea și abuzurile în alegere incontestabil ar fi lipsit; ar fi fost mult mai bine adaoge d-sa terminând că mai mai întâi să se fi făcut experiența cu actuala constituție, votânduse legile ce dânsa prescria, și apoi la urmă să se modifice. După d. Maiorescu luă cuvântul d-lui C. A. Rosseti, care replică cu multă vervă la cele zise de d. Maiorescu, că actuala lege electorală, este o lege de partid, și că dânsa va servi numai guvernelor. S’au făcut acuzări guvernului actual, ore dânsele nu s’au repețit contra tuturor ministerelor ? D-sa recunoște că abuzuri s’a comis și se comit chiar de miniștrii partidului liberal. Cu acastă ocasiune bătrânul decan al presei adaoge, ore câți din noi nu datorim mandatul nostru unei recomendațiuni a guvernului , trecând mai departe demonstrează că tote rârile care se semnelează din tote părțile, decurg numai din actuala lege electorală, de aceia e de părere de a se face un nou apel la țară, și a merge înaintea alegătorilor ca se videm care sunt părerile lor în acestă privință. După acesta lua cuvântul primulministru Brateanu, care declară că nu va susține 8 colegiuri, două sau unul, acesta se va decide la discuția pe articole , continuând d-sa $ie se mergem mai departe încă și se videm dacă reforma electorală în Anglia facutu-s’au și primitu-s’a cu unanimitate de voturi ? Dacă la 1866, când a fost în fața unui pericol mare, când trupele otomane erau pe marginea Dunărei gata se între țară, și aici se-mi fie permis se-mi exprim adânca mea recunoștință împăratului Napoleon III care din cabinetul său a talegrafiat la Constantinopoli că trupele se nu intre în țară, și care numai densul a preîntimpinat o invasiune. Dacă atunci am fost uniți cu toții, este Un cuvânt ca se facem din acesta o normă în tote mișcările nostre politice ? Căci reforma electorală nu este o operă de partid, ea este a tuturor partidelor, dar n’am dorit că ea să fie făcută de un alt guvern, căci putea să facă din acesta o operă de regres, în loc de progres. Dacă am semnat un colegiu unic în programul coalițiunei monstruase din 1863, am făcut acesta pentru că atunci luptam contra dictaturei, și eram siliți se iscălim orice, că nu mai se