Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)

1885-01-13 / nr. 5

Bătrânii susțin că timpii trecuți e­­rau mai buni, noi susținem ca tim­pii noștri sunt cei mai fericiți. Cei d’ăntăi $io : „îmbelșugare, li­­niște, frăție, ospitalitate, oftinătate era pe timpul nostru!“ Cei din urmă susțin: „Noi avem școli, drumuri de fer, telegrafuri, stra­­de asfaltate, observatorii astronomice, geologice, geodesice, geometrice, chi­mice și mecanice, serviciuri poștale, case economice, sociale, filantropice etc. etc.“ Dacă am urma tuturor discuțiuni­­lor, ar trebui să întreprindem o po­lemică necurmată, pe care noi, ca ziar independent, vom curma-o prin ur­matorele cuvinte: „Ce e prea mult nu este sănătos.11 Vom conchide dér­a <Jice, că pe căi traiul cel prea bun din trecut nu era prosper pentru Români, nici pro­gresul prea desvoltat de astă­zi nu’i pute face fericiți. Eri îmbelșugare, ospitalitate, ones­titate, estinatate,—astăzi instrucțiune, filosofie, scumpete, mizerie. Cari sunt de preferat ! Unii vor susținea, că avuția materială este a­­devărata fericire a poporelor, alții se vor incerca a dovedi că nu pote exista altă fericire, de­cât numai in posesiu­nea unei averi considerabile. Noi însă zicem și vom­­ zice: „Nu ne trebuie nici filosofie, nici metafisicâ, nici astronomie, ci numai o cale mijlocie, pe care se putem a­­junge ca România să posede mulți bani de argint și de aur, să nu aibă de­loc bancnote, sau ca se le aibă in­­tr’o cuantitate egală cu acea a au­rului pentru ca noi, Românii, să nu fim siliți a ne plânge că agiul auru­lui s’a urcat până la 20 la sută și să auzim că guvernul va face în cu­rând faliment.“ Acestea tote nu depind de­cât de la buna-voința represintațiunilor Na­­țiunei­ trupelor cari formează garnisona din As­­sab, ministrul de resbel a dat ordinul să se îngrijască de tote trebuinciosele pen­tru ca ast­fel să se pota înlesni plecarea unui nou detașament format tot ca acel care a plecat. Roma 22 Ianuariu Regele a trimis 30.000 de franci victimelor cutremurului de pământ din Spania. Londra 22 Ianuarie. «Pall Mall Ga­zette” Zice că io virtutea unei comune înțălegeri care s’a stabilit, Anglia va o­­cupa tot litoralul Egiptului abandonând Turciei tot interiorul împreună cu Su­danul. Viena 22 Ianuariu. Ministrul justiției respungând la o chestiune pusă de un membru al comitetului însărcinat cu stu­­diarea bugetului ministerului de justiție, a zis că guvernul s-a ocupat să facă cer­cetări in viderea de a dobândi teritorii destinate a primi colonii penitențiare , dar până acum nu au obținut nici un resultat. Berlin 22 Ianuarie. Consiliul federal au fost semisat de o cerere de credite su­plimentare in sumă de 236 mii mărci, destinate a acoperi cheltuelile de întreți­nere a coloniilor germane de pe coasta occidentală a Africei. Paris 22 Ianuarie. Dl. Carra de Vaux consul al Franciei in Galați este numit cavaler al Legiunii de Onoare. Londra 22 Ianuariu. Ziarul „Standard” sperează că Europa, luminată de victoria englejilor la Abuclen, va inceta să dis­cute situația Angliei în Egipet. Elberfeld 23 Ianuariu. Comisarul de poliție Gottschalk, au dispărut. Manheim 23 Ianuariu. S’au arestat un individ care arunca pietre asupra biurou­­lui de poliție; la acel individ sa găsit scrieri sedițioase și schițe representând pe consilierul Rumpf asasinat de curând. Roma 23 Ianuarie. Camera deputaților au respins cu 168 voturi pentru și 75 contra, un amandament al lui Baccarini in chestia convențiilor drumurilor de fer. T­ELEGRAME Cair 21 Ianuariu. S’a dat o bătălie lângă Metammeh între Englesi și rebeli. Dintre acești din urmă 800 a fost omo­­rîți. Englesii n’au perdut nici unul dintre ai lor. Berlin 21 Ianuariu. împăratul a petre­cut o nopte bună ; în starea sănătăței Su­veranului s’a manifestat un bine simțitor. Berlin 21 Ianuariu. Reichstagul a tri­mis în cercetarea unei comisiuni două pro­puneri care au de scop să creeze un im­­posit asupra transacțiunilor de bursă. Borna 21 Ianuariu. Un sloi de ghiață a distrus 15 case din comuna Frassinere lângă Suza, îngropând supt dânsul și persone. Un ore­care număr de persone au fost asemenea omorâte sau rănite de sloiuri de ghiață in provincia Cuneo. La Fras­­sino sau scos 30 de cadavre din zăpada supt care sunt Îngropați încă vre-o 40 de locuitori. Londra. 22 Ianuarie. Se confirmă ști­rea, in cercurile bine informate, că En­­glitera primește propunerile puterilor con­tinentale ca base la nouile negocieri, ce­rând insă lămuriri asupra cererei de an­chetă. .Times­ deplânge o asemene otărîre pe care o socotește ca o rușinoasă re­tragere. Cair 22 Ianuarie. Colona generalului Stewart, compusă din 1200 de omeni, a întâlnit un corp de 10.000 rebeli, cari, după o luptă crâncenă, au fugit 1200 dintre ai lor pe câmpul de lăsând luptă. Pierderile din partea Englejilor au fost de 9 ofițeri morți, între care și colonelul Burnady, 20 răniți, 65 soldați omorâți și 85 răniți. Berlin 22 Ianuariu. împăratul s-a scu­lat a$i ca să detuneze. Berlin 22 Ianuariu. Comisiunea însăr­cinată să studieze proiectul de lege pri­vitor la subvențiunile ce trebuiesc acor­date companiilor maritime, propune să se dea întreprinzătorilor germani dreptul de cursă pentru vaporele lor pe liniile asia­tice, africane și australiene, cu condițiu­­nea ca plecarea acestor vapore să se facă in fie­care lună. Roma 22 Ianuarie. In prevederea ca­zului când ar trebui să se trimită ajutore CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 11 ianuarie. D. Cerkez interpelază pe d. ministru de interne în privința aplicărei legei rurale re­lativă la delimitarea proprietăților. Ministrul de interne răspunde că guvernul nu este vinovat dacă tote delimitările nu s-au terminat, dar sperează că ele se vor termina înainte de anul viitor. D. Costescu Comăneanu anunță o interpelare în privința diverginței de opiniuni ce există între președinții curței din Focșani relativ la aplicarea legei de organizare judecătorească. După ce se proclamă deputații de curând aleși, primul ministru dă citire unui proiect de lege pentru a se acorda o pensiune viageră văduvei lui Ubicini. Ședința să rădică. SENATUL Ședința de la 11 Ianuarie. D. Vergali cerește o petițiune prin care mai mulți comercianți din Dolj să plâng con­tra șicanelor ce fac autoritățile ungare ex­portului de vite. D. Ștefănescu dă citire proiectului de lege relativ la taxa de exportațiune prevăzuta în articolele 668 și 669 a tarifelor de taxe va­male asupra maculaturelor și peticării, care taxă e fixată la 10 fr. pentru 100 de kilograme. Legea este votată și ședința să ridică la 2 ore. Doliu la Curte. In urma încetărei din viață a A. S. R. Principele August de Wurtemberg, Curtea M.M. L.L, Regelui și Reginei a luat doliu pe Zece Zile, cu începere de la 5 ale curentei. Numărul telegramelor de felicitări de la particulari, primite de d. I. C. Brătianu, cu ocasiunea onomasticei sale, trece peste O mie patru sute. Un mare număr sunt din partea membrilor oposițiunei, cari to­tuși s’au crezut fericiți a trimite omagiile­­ lor marelui cetățean.­­ Decorați. D. loc.-col. Benkiser, cavaler de­­ Porta-Comasina, din statul-major general și a­­­­tașat la cancelaria militară a M. S. împăra­tului Austro-Ungariei, a fost numit comandore al „Coronei României“. D. căpitan de corvetă Emil de Wohlgemuth, adiutant al A. S. I. și­­ principele de Coro­nă, a fost numit comandore al „Stelei Rom.“ D. Geza de Salvingi, căpitan in statul-ma­­jor al armatei austriace, a fost decorat cu cru­cea de ofițer al „Coronei României“. Suntem informați că inspectorii generali ai armatei se vor întruni la 14 curent spre a termina tabloul general de îna­intare. Tipografia Statului prezintă următorul bilanț pe anul 1884: Venituri, 149 359 lei,­ cheltueli, 243,751 , de unde resultă un deficit de 94.392 lei. CURIERUL­ TH. BALASSAN. Citim in „Românul” că M. S. Imperatul Au­­stro-Ungariei a decorat cu marea cruce a or­dinului „Leopold* pe principele D. Gr. Ghica președintele Senatului. Acastă­ distincțiune nu s’a dat pănă acum in țară la noi de­cât Em. S. Mitropolitului Primat și d-lui I. Brătianu. Comisiunea de anchetă pentru tulbură­­rile de la facultatea de medicină s’a în­trunit pentru a doua oră. Se crede că peste o săptămână își va depune raportul. Studenții de la medicină au ținut și dânșii o adunare afară la spitalul Colți. Budgetul căilor ferate ale Statului pe anul 1885, cuprinzând la venituri suma de lei 26,182,478, iar la cheltueli suma­­ de lei 16,182,478, s’a aprobat ast­fel cum­­ a fost votat de adunarea deputaților la­­ ședința de la 21 Decembre 1884. Acest budget s’a pus în aplicațiune cu începere, de la 1 Ianuar 1885 stil noi, conform art. 51 din legea de exploatare a căilor ferate ale Statului. I Consiliul comunal al capitalei s’a ro­­­­trnnit Vineri sara și resolvat urmatorele­­­­ lucrări ZZ A votat lista de obiectele care, conform legii, pot face obiectele comerciului am­­­bulant A numit duoi controlori fiscali și anume pe d­nii D. Auneanu și D. Niculescu care­­ au eșit cei dintăi la concurs, i A aprobat esproprierea pentru causă de salubritate publică a acelor două case din strada Municipală, care sunt între a­­­­cea stradă și locul Bibescu deja espropiat I de primărie . A reziliat contractul cu d. Bousguerin pentru plantarea splaiurilor. Această plan­are se va face de primărie. Arborii se vor pune pe trotuar, iar nu pe creasta­­ talusului, ca pănă acum . A aprobat cumpărarea a 50,000 bu­căți pe­tră de Belia, necesară pentru fa­cerea rigolelor. «Familia” din Oradea mare primește o corespondință din Cernăuți in care i se spune că d-n óra Agatha Bărsescu va sosi in acel oraș, unde va da mai multe repre­­sintațiuni. Intre altele va juca «Hero” din «Des Meeres und der Liebe Wellen* pe «Lucia* din «Kabale und Liebe*, pe «Iu­­lia* în «Romeo și Julieta* și’n «Egmond* și pe «Margareta* in «Zauberin am Hein.” Tn da 1 lan­ar­g’a aspeduit de biu­roul telegrafic din București in interiorul României 2161 telegrame cu 40,220 cu­vinte si 484 telegrame pentru străinătate, cu 9037 cuvinte, in total 2645 teleg. cu 49,257 cuvinte. S’a primit dinăuntru 4307 teleg. cu 71140 cuvinte și dinafară 751 teleg cu 16152 cuv.; total 5058 teleg. cu 87292 cuv. a mai trecut prin acest biurou 4980 teleg. cu 199,674 cuv. dină­untru și 1981 tel. cu 45,689 cuv. dina­fară in total 6961 tel. cu 245,363 cav. Deci, în resumat, a trecut prin biuroul din capitală in ziua de 1 Ianuar 14,664 tel. având 381,912 cav. D. ministru de interne a însărcinat pe d. prefect al jud. Dorohoi ca să se tran­­sporte pe fruntaria Bucovinei, la BujaD, și să facă o cercetare in privința conflic­tului din Ziua de 29 Dec. trecut, dintre soldații austriaci și soldați Români, întrunire publică «Tutova* Ze ce cu Mercuri 9 Ian., pe la 7 ore sera, in sala Teatrului-mare, s’a ținut o întrunire pu­blică, provocată de doi deputați și senatori din majoritatea partidului național liberal. Convocarea e subscrisă de dd. C. Nanu, N. I. Bujoranu, Iorgu Juvara, I. C. Co­­drescu, P. Chenciu, A. V. Ionescu și Ion A. Sturdza. Adunarea a fost presidată de d. A. V. Ionescu primarul orașului. Invitarea către alegători din diversele colegii electorale este nominală. Acestă întrunire a avut de scop, ca, re­­presentanții noștrii legali, să se întrețină cu alegătorii lor, asupra diverselor ches­tiuni de interes public. Cu acastă ocasiune tot «Tutova» men­ționezi că săptămâna trecută, a mai avut loc încă o întrunire politică in sala Casei proprietăței orașului, provocată de câți­va alegători, la care au luat parte doi depu­tați N. Nicorescu și G. Paladi, tractând, cel d’autăiu asupra legei licenței de bău­turi spirtase și secundul despre conven­­țiunea comercială. In privința rescumpărărei liniei Roman- Ițcani-Iași, cetim in „l’Ind. roum. * că după aserțiunile oficioșilor, propunerile făcute de către consorțiul societăței comerciale din Berlin pentru rescumpărarea de către Statul Român, a zisei linii, ar fi urmă­­torele: Statul Român ar plăti linia într’o anui­tate care ar“^i inferiora actualei garanții anuale. Pentru suma convenită Statul ro­mân ar emite rentă, garantată in proprie­­­­tăți, pe care consorțiul le-ar primi cu un­­ curs fix. Dobânzile ar fi socotite potrivit­i cu anuitatea ce se va hotărî. Cu acastă sumă societatea drumului de fer S.­C.-I. ar amortiza prioritățile sale , la sută pe cari aceleași consorțiuri, se angajază a le pune la disposițiunea sa. Pentru a face ca aceste propuneri să fie primite, representanții consorțiului fi­nanciar din Berlin, precum și representan­­ții societăței drumului de fer L.-C.-Iași au sosit in București. Guvernul român a in­trat in discutarea afacerei, dar nimic nu s’a hotărât pănă in acest moment. Se mai spune că s’au ivit niște aseme­nea dificultăți in­cât negocierile au tre­buit să fie suspendate și representanții so­cietăței drumului de fer L.-C.-I. au și pă­răsit Bucureștii. Marți s-a judecat la curtea de casație procesul dintre ministerul de finanțe și d. dr. Kugel. Recursul era făcut de către minister, care a fost osândit de tribunal ca să îna­poieze d-rului Kugel o călățime însemnată de spirt pe care ministerul o confiscase pe nedrept. D. avocat C. Poliza a pledat pentru dr. Kugel și d. B. Brătianu pentru minister. Curtea a respins recursul ministerului. Apa Rîmnicului venind cu mare repe­­ziciune a făcut mari stricăciuni, după cum i­e spune «Gaz. Săteanului“. Albia Rîmnicului, care s’a îndreptat spre partea de jos a orașului, amenință de mai mulți ani o parte a orașului, surpând și luând maluri și case la fie­care viitură mare. Tot ast­fel devasta, pănă mai an, mai sus, o parte a târgului pănă nu se făcuse de consiliul județian apărările din susul podului de fer.­­ Unele fiare sălbatice, precum lupii se înmulțesc mereu in jud. Rîmnic. Pe fie­­jcare zi se relateza devastările lor. Ast­fel,­­ mai dăună și se spunea că se duceau in satul Socariciul (pl. Grădiștea) două care încărcate cu oi omorîte de lupi nu departe de acest sat. Prin cotările de prin pre­­jurul apei Buzeului lupii s’au înmulțit a­­tâta în­cât ciobanii nu prea cutată să se apropie cu turmele lor. Vântul care a suflat cu atâta putere in naptea de mai alastaeri a produs pe lângă multe stricăciuni și mai bine de 30 de începuturi de incendiu, a fost o fericire că nici unul dintr’ânsela n’a luat o pro­­porțiune mai mare, căci mari pericole s’ar fi putut întâmpla. . Ziarul «Voința Națională» este informat că d. Alecu Darvaris, proprietarul moșiei Străjesci, din Romanați, in lipsa îngriji­torului schitului Stănești, a luat pe fe­­meea paraclisierului cu cheia bisericei și intrând în biserică, a ridicat spatra cu­­­ inscripția fondatorului schitului și a a­­dus’o la casa sa proprie. Acestă piatră este a fondatorului aces­tui schit, Stroe Buzescu generalul lui Mi­­hai Vitezul, și este unul din rarele mo­­­­numente sculptate ale epocei. Pe dânsul , se reprezintă scena de luptă a viteazului stolnic cu fiul hanului tătăresc, la înce­putul domniei lui Radu Șerban. «Fremden Blatt» publică următoarea telegramă din Triest, cu data de 18 ia­nuarie : «Comandatorele Cotta, consilier de administrație al Băncii poporale din Alexandria (Italia), a fugit din Mortara luând cu dânsul un milion și jumâtate franci. Mai multe Bănci italiene suferă păgubi seriose.” La 16 curent curtea de casație va judeca ce­­­­rerea d-lui Braicov, antreprenorul liniei Pi­­­­tești-Vârciorova, care reclamă restituirea ga­ranției sale și daune interese in sumă totală j­i de 1.500,000 lei Acest proces s’a judecat și înaintea curților de apel de capitală și Focșani, și amândouă­­ instanțele judeciare au respins cererea d-lui Braicov. Direcția generală a căilor ferate va fi apă­rată de d. N. Fleva. D. Braicov are de apă­rători pe dd. G. Vernescu, D. Giani, M. Cor­nea și V. Blaremberg. Tinerimea universitară română din Mont­pelier a constituit o societate, al cărei scop este fondarea unei bibliotece și ajutorul mu­tual intre studenți. Veniturile acestei societăți sunt: cotizațiile membrilor, donații, profite din baluri, conferințe etc. Societatea face apel la la Românii din țară. A se adresa: „d-lui D. N. CrLtescu, Mont­pellier, rue Blanqueríe, 80 (Francia).« Loturia de bine­facere pentru clădire­a șco­­lelor necesare Societăței învățăturei poporului român, secțiunea de Prahova, a cărei primă serie era să se tragă în Ploesci, în Ziua de 26 Decembre expirat, n’a putut să se efec­tueze din causă că încă nu s’a putut incasa cifra de bani trebuitóre pentru acastă tragere după suma biletelor ce sunt distribuite. „Tribuna* din Sibiu publică urmatorele: Telegrafistul Stefan Popovici din Arad a in­­ventat un aparat forte practic pentru telegra­­­­fiști. Inventatorul i-a dat numele de „Cyano­­graf“ pentru că semnele ce le dă când se pri­mesc depeșile sunt albastre și un relief fără colare cum sunt la aparatele cele vechi. In­­vențiunea are însemnătate igienică, căci nu pre­tinde nici o încordare a ochilor citind semnele depeșei. Aparatul e simplu și se pote aplica la tote aparatele cele vechi. Direcțiunea tele­grafelor din Arad, Temișora și Buda­ Pesta a examinat invențiunea și a aprobat’o. D. Popo­vici a cerut brevetul. Sperăm ca invențiunea va fi primită nu numai la noi in țară, ci și in alte țeri, unde se lucrază cu mașini vătămă­­tore ochilor. S’a născut in București, de la 30 Dec. 1884 pănă la 5 Ian 1885, 51 băeți și 54 fete, in total 105, din care 14 isr. Numărul deceselor a fost de 53 b. și 55 f. Mișcarea populației orașului Galați de la 30 Dec. pănă la 5 Ianuar 1885. Nașteri: 23 b. și 18 f., dintre cari 18 iar. Total 41 nașteri. Morți: 24 b. și 12 f. dintre cari 6 iar. Total 36 morți. Acte oficiale. Sunt numiți și transferați: ~1 D. Atanasie Enculescu, în funcțiunea de sub­prefect în plasa Jiu-de-Jos, județul Dolj, în locul d-lui Iacovache Strîmbeanu, rămas în disponibilitate. D. C .Stănescu, licențiat în drept, în func­țiunea de sub­prefect la plasa Jiu-de-Sus-Dum­­brava din județul Dolj, în locul d-lui Con­stantin I. Costinescu transferat D. Timoftie Șoarec, actual polițaiu al urbei Neamț din județul Neamț, în aceeași calitate la urba Pótra din același județ, în locul vacant. D. Dimitrie Ponici, in funcțiunea de polițaiu al urbei Neamț din județul Neamț, în locul d-lui Timoftie Șoarec, transferat. D. Spiridon Neculau, în funcțiunea de co­misar la dispărț­rea III din orașul Iași, ju­dețul Iași, în locul d-lui C. Casian decedat. D. Alexandru Sdrobici, în funcțiunea de comandant al sergenților din orașul Iași, ju­dețul Iași, în locul d-lui Spiridon Neculau, trecut în altă funcțiune. D. G. Geogenide, actual comisar la dispărț­­t din orașul Iași, județul Iași, în asemenea calitate la gara Iași, în locul d-lui Const. Gri­­goraș, transferat. D. Const. Grigoraș, actual comisar la gara din județul Iași, în asemenea calitate la disp. V din orașul Iași, în locul d-lui Dimitrie Harhaz, transferat. . D. Dimitrie Harhaz, actual comisar la disp. V din orașul Iași, în asemenea calitate la disp. I din acel oraș, în locul d-lui Devgenide transferat. D. Const. S. Zenide, în funcțiunea de sub­comisar clasa I pe lângă prefectura poliției a Capitalei, în locul d-lui D. Ioanid, trecut în altă funcțiune. Sunt numiți și permutați:­­ Al. Al. Codrescu, actual jude la ocolul Baia-­ de-Aramă, în aceeași calitate la ocolul Stre­­haia, județul Mehedinți, în locul d-lui C. Vul­­pulescu, demisionar; D. C. Em. Stoenescu, actual substitut la trib. Gorj, jude la ocolul Baia-de-Aramă, jud. Mehedinți, în locul d. Al. Codrescu, transferat. D. Ștefan Dobroneanu, licențiat în drept de la facultatea din București, substitut la trib Gorj, în locul d­lui D. E. Stoienescu, înaintat. D. M. Beștelei, licențiat al facultăței juri­dice din București, actual prim-președinte la tribunalul Covurluiu, este numit procuror la curtea de apel din București, în locul rămas vacant prin trecerea d-lui C. Gr. Politimosla postul de prefect. CRONICA ESTERNA Raporturile noastre comerciale d­­eoparia *» închiderea granițelor (din desbaterile camerei din Pesta) In ședința de la 16 i. c. a camerei depu­taților din Pesta, cu ocazia discuțiunei asu­pra bugetului ministerului de comere iu^ agri­­­ cultură și industrie, deputatul Brasi­lius d. T Adolf Zay a vorbit despre raporturile comer­ciale dintre noi cu Ungaria, și a atins, intre altele, și cestiunea inchiderei granițelor de către România. „Una din cauzele decăderei economice a părților vecine cu România,—a zis d. Zag— este și greutatea comunicațiunei cu această țară. Rog pe d. ministru* se aibă in vedere, când va mai trata pe viitor cu România, că o taxă vamală care se urcă la peste 5—7 la sută din valorea mărfurilor, nu se póte plăti că nu este corect a se taxa mărfurile după greutate ci după valore și că trebue să înce­teze starea de lucruri de a fi, când funcționa­rii români, cari fac pe socoteala lor politică economică represivă, așază mărfurile „ordi­nare“ în categoria celor „fine“ și le taxează ast­fel. „N’ar mai trebui să se sufere pe viitor ca neguțătorilor și industriașilor unguri să se ia in România patenta impusă acolo comercian­ților ambulanți, căci conform art. 2 și 3 din convenția comercială încheată in anul 1876, neguțătorii și industriașii din amândouă țările, cari au plătit la dânșii impozitele prescrise, n’au să mai plătească nimic in statul Trecin. In sfârșit ar fi bine ca serviciul vamal să se strămute din stațiunea de la graniță în cea mai apropiată stațiune mare, unde se află și magazinele necesare. Guvernul ar mai trebui încă să-și dea silința să facă ca România să intre și ea în rândul țărilor în cari se află aceleași legi pentru impedicarea epizootiei, ca

Next