Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-01-13 / nr. 5
Bătrânii susțin că timpii trecuți erau mai buni, noi susținem ca timpii noștri sunt cei mai fericiți. Cei d’ăntăi $io : „îmbelșugare, liniște, frăție, ospitalitate, oftinătate era pe timpul nostru!“ Cei din urmă susțin: „Noi avem școli, drumuri de fer, telegrafuri, strade asfaltate, observatorii astronomice, geologice, geodesice, geometrice, chimice și mecanice, serviciuri poștale, case economice, sociale, filantropice etc. etc.“ Dacă am urma tuturor discuțiunilor, ar trebui să întreprindem o polemică necurmată, pe care noi, ca ziar independent, vom curma-o prin urmatorele cuvinte: „Ce e prea mult nu este sănătos.11 Vom conchide déra <Jice, că pe căi traiul cel prea bun din trecut nu era prosper pentru Români, nici progresul prea desvoltat de astăzi nu’i pute face fericiți. Eri îmbelșugare, ospitalitate, onestitate, estinatate,—astăzi instrucțiune, filosofie, scumpete, mizerie. Cari sunt de preferat ! Unii vor susținea, că avuția materială este adevărata fericire a poporelor, alții se vor incerca a dovedi că nu pote exista altă fericire, decât numai in posesiunea unei averi considerabile. Noi însă zicem și vom zice: „Nu ne trebuie nici filosofie, nici metafisicâ, nici astronomie, ci numai o cale mijlocie, pe care se putem ajunge ca România să posede mulți bani de argint și de aur, să nu aibă deloc bancnote, sau ca se le aibă intr’o cuantitate egală cu acea a aurului pentru ca noi, Românii, să nu fim siliți a ne plânge că agiul aurului s’a urcat până la 20 la sută și să auzim că guvernul va face în curând faliment.“ Acestea tote nu depind decât de la buna-voința represintațiunilor Națiunei trupelor cari formează garnisona din Assab, ministrul de resbel a dat ordinul să se îngrijască de tote trebuinciosele pentru ca astfel să se pota înlesni plecarea unui nou detașament format tot ca acel care a plecat. Roma 22 Ianuariu Regele a trimis 30.000 de franci victimelor cutremurului de pământ din Spania. Londra 22 Ianuarie. «Pall Mall Gazette” Zice că io virtutea unei comune înțălegeri care s’a stabilit, Anglia va ocupa tot litoralul Egiptului abandonând Turciei tot interiorul împreună cu Sudanul. Viena 22 Ianuariu. Ministrul justiției respungând la o chestiune pusă de un membru al comitetului însărcinat cu studiarea bugetului ministerului de justiție, a zis că guvernul s-a ocupat să facă cercetări in viderea de a dobândi teritorii destinate a primi colonii penitențiare , dar până acum nu au obținut nici un resultat. Berlin 22 Ianuarie. Consiliul federal au fost semisat de o cerere de credite suplimentare in sumă de 236 mii mărci, destinate a acoperi cheltuelile de întreținere a coloniilor germane de pe coasta occidentală a Africei. Paris 22 Ianuarie. Dl. Carra de Vaux consul al Franciei in Galați este numit cavaler al Legiunii de Onoare. Londra 22 Ianuariu. Ziarul „Standard” sperează că Europa, luminată de victoria englejilor la Abuclen, va inceta să discute situația Angliei în Egipet. Elberfeld 23 Ianuariu. Comisarul de poliție Gottschalk, au dispărut. Manheim 23 Ianuariu. S’au arestat un individ care arunca pietre asupra biuroului de poliție; la acel individ sa găsit scrieri sedițioase și schițe representând pe consilierul Rumpf asasinat de curând. Roma 23 Ianuarie. Camera deputaților au respins cu 168 voturi pentru și 75 contra, un amandament al lui Baccarini in chestia convențiilor drumurilor de fer. TELEGRAME Cair 21 Ianuariu. S’a dat o bătălie lângă Metammeh între Englesi și rebeli. Dintre acești din urmă 800 a fost omorîți. Englesii n’au perdut nici unul dintre ai lor. Berlin 21 Ianuariu. împăratul a petrecut o nopte bună ; în starea sănătăței Suveranului s’a manifestat un bine simțitor. Berlin 21 Ianuariu. Reichstagul a trimis în cercetarea unei comisiuni două propuneri care au de scop să creeze un imposit asupra transacțiunilor de bursă. Borna 21 Ianuariu. Un sloi de ghiață a distrus 15 case din comuna Frassinere lângă Suza, îngropând supt dânsul și persone. Un orecare număr de persone au fost asemenea omorâte sau rănite de sloiuri de ghiață in provincia Cuneo. La Frassino sau scos 30 de cadavre din zăpada supt care sunt Îngropați încă vre-o 40 de locuitori. Londra. 22 Ianuarie. Se confirmă știrea, in cercurile bine informate, că Englitera primește propunerile puterilor continentale ca base la nouile negocieri, cerând insă lămuriri asupra cererei de anchetă. .Times deplânge o asemene otărîre pe care o socotește ca o rușinoasă retragere. Cair 22 Ianuarie. Colona generalului Stewart, compusă din 1200 de omeni, a întâlnit un corp de 10.000 rebeli, cari, după o luptă crâncenă, au fugit 1200 dintre ai lor pe câmpul de lăsând luptă. Pierderile din partea Englejilor au fost de 9 ofițeri morți, între care și colonelul Burnady, 20 răniți, 65 soldați omorâți și 85 răniți. Berlin 22 Ianuariu. împăratul s-a sculat a$i ca să detuneze. Berlin 22 Ianuariu. Comisiunea însărcinată să studieze proiectul de lege privitor la subvențiunile ce trebuiesc acordate companiilor maritime, propune să se dea întreprinzătorilor germani dreptul de cursă pentru vaporele lor pe liniile asiatice, africane și australiene, cu condițiunea ca plecarea acestor vapore să se facă in fiecare lună. Roma 22 Ianuarie. In prevederea cazului când ar trebui să se trimită ajutore CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 11 ianuarie. D. Cerkez interpelază pe d. ministru de interne în privința aplicărei legei rurale relativă la delimitarea proprietăților. Ministrul de interne răspunde că guvernul nu este vinovat dacă tote delimitările nu s-au terminat, dar sperează că ele se vor termina înainte de anul viitor. D. Costescu Comăneanu anunță o interpelare în privința diverginței de opiniuni ce există între președinții curței din Focșani relativ la aplicarea legei de organizare judecătorească. După ce se proclamă deputații de curând aleși, primul ministru dă citire unui proiect de lege pentru a se acorda o pensiune viageră văduvei lui Ubicini. Ședința să rădică. SENATUL Ședința de la 11 Ianuarie. D. Vergali cerește o petițiune prin care mai mulți comercianți din Dolj să plâng contra șicanelor ce fac autoritățile ungare exportului de vite. D. Ștefănescu dă citire proiectului de lege relativ la taxa de exportațiune prevăzuta în articolele 668 și 669 a tarifelor de taxe vamale asupra maculaturelor și peticării, care taxă e fixată la 10 fr. pentru 100 de kilograme. Legea este votată și ședința să ridică la 2 ore. Doliu la Curte. In urma încetărei din viață a A. S. R. Principele August de Wurtemberg, Curtea M.M. L.L, Regelui și Reginei a luat doliu pe Zece Zile, cu începere de la 5 ale curentei. Numărul telegramelor de felicitări de la particulari, primite de d. I. C. Brătianu, cu ocasiunea onomasticei sale, trece peste O mie patru sute. Un mare număr sunt din partea membrilor oposițiunei, cari totuși s’au crezut fericiți a trimite omagiile lor marelui cetățean. Decorați. D. loc.-col. Benkiser, cavaler de Porta-Comasina, din statul-major general și atașat la cancelaria militară a M. S. împăratului Austro-Ungariei, a fost numit comandore al „Coronei României“. D. căpitan de corvetă Emil de Wohlgemuth, adiutant al A. S. I. și principele de Coronă, a fost numit comandore al „Stelei Rom.“ D. Geza de Salvingi, căpitan in statul-major al armatei austriace, a fost decorat cu crucea de ofițer al „Coronei României“. Suntem informați că inspectorii generali ai armatei se vor întruni la 14 curent spre a termina tabloul general de înaintare. Tipografia Statului prezintă următorul bilanț pe anul 1884: Venituri, 149 359 lei, cheltueli, 243,751 , de unde resultă un deficit de 94.392 lei. CURIERUL TH. BALASSAN. Citim in „Românul” că M. S. Imperatul Austro-Ungariei a decorat cu marea cruce a ordinului „Leopold* pe principele D. Gr. Ghica președintele Senatului. Acastă distincțiune nu s’a dat pănă acum in țară la noi decât Em. S. Mitropolitului Primat și d-lui I. Brătianu. Comisiunea de anchetă pentru tulburările de la facultatea de medicină s’a întrunit pentru a doua oră. Se crede că peste o săptămână își va depune raportul. Studenții de la medicină au ținut și dânșii o adunare afară la spitalul Colți. Budgetul căilor ferate ale Statului pe anul 1885, cuprinzând la venituri suma de lei 26,182,478, iar la cheltueli suma de lei 16,182,478, s’a aprobat astfel cum a fost votat de adunarea deputaților la ședința de la 21 Decembre 1884. Acest budget s’a pus în aplicațiune cu începere, de la 1 Ianuar 1885 stil noi, conform art. 51 din legea de exploatare a căilor ferate ale Statului. I Consiliul comunal al capitalei s’a rotrnnit Vineri sara și resolvat urmatorele lucrări ZZ A votat lista de obiectele care, conform legii, pot face obiectele comerciului ambulant A numit duoi controlori fiscali și anume pe dnii D. Auneanu și D. Niculescu care au eșit cei dintăi la concurs, i A aprobat esproprierea pentru causă de salubritate publică a acelor două case din strada Municipală, care sunt între acea stradă și locul Bibescu deja espropiat I de primărie . A reziliat contractul cu d. Bousguerin pentru plantarea splaiurilor. Această planare se va face de primărie. Arborii se vor pune pe trotuar, iar nu pe creasta talusului, ca pănă acum . A aprobat cumpărarea a 50,000 bucăți petră de Belia, necesară pentru facerea rigolelor. «Familia” din Oradea mare primește o corespondință din Cernăuți in care i se spune că d-n óra Agatha Bărsescu va sosi in acel oraș, unde va da mai multe represintațiuni. Intre altele va juca «Hero” din «Des Meeres und der Liebe Wellen* pe «Lucia* din «Kabale und Liebe*, pe «Iulia* în «Romeo și Julieta* și’n «Egmond* și pe «Margareta* in «Zauberin am Hein.” Tn da 1 lanarg’a aspeduit de biuroul telegrafic din București in interiorul României 2161 telegrame cu 40,220 cuvinte si 484 telegrame pentru străinătate, cu 9037 cuvinte, in total 2645 teleg. cu 49,257 cuvinte. S’a primit dinăuntru 4307 teleg. cu 71140 cuvinte și dinafară 751 teleg cu 16152 cuv.; total 5058 teleg. cu 87292 cuv. a mai trecut prin acest biurou 4980 teleg. cu 199,674 cuv. dinăuntru și 1981 tel. cu 45,689 cuv. dinafară in total 6961 tel. cu 245,363 cav. Deci, în resumat, a trecut prin biuroul din capitală in ziua de 1 Ianuar 14,664 tel. având 381,912 cav. D. ministru de interne a însărcinat pe d. prefect al jud. Dorohoi ca să se transporte pe fruntaria Bucovinei, la BujaD, și să facă o cercetare in privința conflictului din Ziua de 29 Dec. trecut, dintre soldații austriaci și soldați Români, întrunire publică «Tutova* Ze ce cu Mercuri 9 Ian., pe la 7 ore sera, in sala Teatrului-mare, s’a ținut o întrunire publică, provocată de doi deputați și senatori din majoritatea partidului național liberal. Convocarea e subscrisă de dd. C. Nanu, N. I. Bujoranu, Iorgu Juvara, I. C. Codrescu, P. Chenciu, A. V. Ionescu și Ion A. Sturdza. Adunarea a fost presidată de d. A. V. Ionescu primarul orașului. Invitarea către alegători din diversele colegii electorale este nominală. Acestă întrunire a avut de scop, ca, representanții noștrii legali, să se întrețină cu alegătorii lor, asupra diverselor chestiuni de interes public. Cu acastă ocasiune tot «Tutova» menționezi că săptămâna trecută, a mai avut loc încă o întrunire politică in sala Casei proprietăței orașului, provocată de câțiva alegători, la care au luat parte doi deputați N. Nicorescu și G. Paladi, tractând, cel d’autăiu asupra legei licenței de băuturi spirtase și secundul despre convențiunea comercială. In privința rescumpărărei liniei Roman- Ițcani-Iași, cetim in „l’Ind. roum. * că după aserțiunile oficioșilor, propunerile făcute de către consorțiul societăței comerciale din Berlin pentru rescumpărarea de către Statul Român, a zisei linii, ar fi următorele: Statul Român ar plăti linia într’o anuitate care ar“^i inferiora actualei garanții anuale. Pentru suma convenită Statul român ar emite rentă, garantată in proprietăți, pe care consorțiul le-ar primi cu un curs fix. Dobânzile ar fi socotite potriviti cu anuitatea ce se va hotărî. Cu acastă sumă societatea drumului de fer S.C.-I. ar amortiza prioritățile sale , la sută pe cari aceleași consorțiuri, se angajază a le pune la disposițiunea sa. Pentru a face ca aceste propuneri să fie primite, representanții consorțiului financiar din Berlin, precum și representanții societăței drumului de fer L.-C.-Iași au sosit in București. Guvernul român a intrat in discutarea afacerei, dar nimic nu s’a hotărât pănă in acest moment. Se mai spune că s’au ivit niște asemenea dificultăți incât negocierile au trebuit să fie suspendate și representanții societăței drumului de fer L.-C.-I. au și părăsit Bucureștii. Marți s-a judecat la curtea de casație procesul dintre ministerul de finanțe și d. dr. Kugel. Recursul era făcut de către minister, care a fost osândit de tribunal ca să înapoieze d-rului Kugel o călățime însemnată de spirt pe care ministerul o confiscase pe nedrept. D. avocat C. Poliza a pledat pentru dr. Kugel și d. B. Brătianu pentru minister. Curtea a respins recursul ministerului. Apa Rîmnicului venind cu mare repeziciune a făcut mari stricăciuni, după cum ie spune «Gaz. Săteanului“. Albia Rîmnicului, care s’a îndreptat spre partea de jos a orașului, amenință de mai mulți ani o parte a orașului, surpând și luând maluri și case la fiecare viitură mare. Tot astfel devasta, pănă mai an, mai sus, o parte a târgului pănă nu se făcuse de consiliul județian apărările din susul podului de fer. Unele fiare sălbatice, precum lupii se înmulțesc mereu in jud. Rîmnic. Pe fiejcare zi se relateza devastările lor. Astfel, mai dăună și se spunea că se duceau in satul Socariciul (pl. Grădiștea) două care încărcate cu oi omorîte de lupi nu departe de acest sat. Prin cotările de prin prejurul apei Buzeului lupii s’au înmulțit atâta încât ciobanii nu prea cutată să se apropie cu turmele lor. Vântul care a suflat cu atâta putere in naptea de mai alastaeri a produs pe lângă multe stricăciuni și mai bine de 30 de începuturi de incendiu, a fost o fericire că nici unul dintr’ânsela n’a luat o proporțiune mai mare, căci mari pericole s’ar fi putut întâmpla. . Ziarul «Voința Națională» este informat că d. Alecu Darvaris, proprietarul moșiei Străjesci, din Romanați, in lipsa îngrijitorului schitului Stănești, a luat pe femeea paraclisierului cu cheia bisericei și intrând în biserică, a ridicat spatra cu inscripția fondatorului schitului și a adus’o la casa sa proprie. Acestă piatră este a fondatorului acestui schit, Stroe Buzescu generalul lui Mihai Vitezul, și este unul din rarele monumente sculptate ale epocei. Pe dânsul , se reprezintă scena de luptă a viteazului stolnic cu fiul hanului tătăresc, la începutul domniei lui Radu Șerban. «Fremden Blatt» publică următoarea telegramă din Triest, cu data de 18 ianuarie : «Comandatorele Cotta, consilier de administrație al Băncii poporale din Alexandria (Italia), a fugit din Mortara luând cu dânsul un milion și jumâtate franci. Mai multe Bănci italiene suferă păgubi seriose.” La 16 curent curtea de casație va judeca cererea d-lui Braicov, antreprenorul liniei Pitești-Vârciorova, care reclamă restituirea garanției sale și daune interese in sumă totală ji de 1.500,000 lei Acest proces s’a judecat și înaintea curților de apel de capitală și Focșani, și amândouă instanțele judeciare au respins cererea d-lui Braicov. Direcția generală a căilor ferate va fi apărată de d. N. Fleva. D. Braicov are de apărători pe dd. G. Vernescu, D. Giani, M. Cornea și V. Blaremberg. Tinerimea universitară română din Montpelier a constituit o societate, al cărei scop este fondarea unei bibliotece și ajutorul mutual intre studenți. Veniturile acestei societăți sunt: cotizațiile membrilor, donații, profite din baluri, conferințe etc. Societatea face apel la la Românii din țară. A se adresa: „d-lui D. N. CrLtescu, Montpellier, rue Blanqueríe, 80 (Francia).« Loturia de binefacere pentru clădirea școlelor necesare Societăței învățăturei poporului român, secțiunea de Prahova, a cărei primă serie era să se tragă în Ploesci, în Ziua de 26 Decembre expirat, n’a putut să se efectueze din causă că încă nu s’a putut incasa cifra de bani trebuitóre pentru acastă tragere după suma biletelor ce sunt distribuite. „Tribuna* din Sibiu publică urmatorele: Telegrafistul Stefan Popovici din Arad a inventat un aparat forte practic pentru telegrafiști. Inventatorul i-a dat numele de „Cyanograf“ pentru că semnele ce le dă când se primesc depeșile sunt albastre și un relief fără colare cum sunt la aparatele cele vechi. Invențiunea are însemnătate igienică, căci nu pretinde nici o încordare a ochilor citind semnele depeșei. Aparatul e simplu și se pote aplica la tote aparatele cele vechi. Direcțiunea telegrafelor din Arad, Temișora și Buda Pesta a examinat invențiunea și a aprobat’o. D. Popovici a cerut brevetul. Sperăm ca invențiunea va fi primită nu numai la noi in țară, ci și in alte țeri, unde se lucrază cu mașini vătămătore ochilor. S’a născut in București, de la 30 Dec. 1884 pănă la 5 Ian 1885, 51 băeți și 54 fete, in total 105, din care 14 isr. Numărul deceselor a fost de 53 b. și 55 f. Mișcarea populației orașului Galați de la 30 Dec. pănă la 5 Ianuar 1885. Nașteri: 23 b. și 18 f., dintre cari 18 iar. Total 41 nașteri. Morți: 24 b. și 12 f. dintre cari 6 iar. Total 36 morți. Acte oficiale. Sunt numiți și transferați: ~1 D. Atanasie Enculescu, în funcțiunea de subprefect în plasa Jiu-de-Jos, județul Dolj, în locul d-lui Iacovache Strîmbeanu, rămas în disponibilitate. D. C .Stănescu, licențiat în drept, în funcțiunea de subprefect la plasa Jiu-de-Sus-Dumbrava din județul Dolj, în locul d-lui Constantin I. Costinescu transferat D. Timoftie Șoarec, actual polițaiu al urbei Neamț din județul Neamț, în aceeași calitate la urba Pótra din același județ, în locul vacant. D. Dimitrie Ponici, in funcțiunea de polițaiu al urbei Neamț din județul Neamț, în locul d-lui Timoftie Șoarec, transferat. D. Spiridon Neculau, în funcțiunea de comisar la dispărțrea III din orașul Iași, județul Iași, în locul d-lui C. Casian decedat. D. Alexandru Sdrobici, în funcțiunea de comandant al sergenților din orașul Iași, județul Iași, în locul d-lui Spiridon Neculau, trecut în altă funcțiune. D. G. Geogenide, actual comisar la dispărțt din orașul Iași, județul Iași, în asemenea calitate la gara Iași, în locul d-lui Const. Grigoraș, transferat. D. Const. Grigoraș, actual comisar la gara din județul Iași, în asemenea calitate la disp. V din orașul Iași, în locul d-lui Dimitrie Harhaz, transferat. . D. Dimitrie Harhaz, actual comisar la disp. V din orașul Iași, în asemenea calitate la disp. I din acel oraș, în locul d-lui Devgenide transferat. D. Const. S. Zenide, în funcțiunea de subcomisar clasa I pe lângă prefectura poliției a Capitalei, în locul d-lui D. Ioanid, trecut în altă funcțiune. Sunt numiți și permutați: Al. Al. Codrescu, actual jude la ocolul Baia- de-Aramă, în aceeași calitate la ocolul Strehaia, județul Mehedinți, în locul d-lui C. Vulpulescu, demisionar; D. C. Em. Stoenescu, actual substitut la trib. Gorj, jude la ocolul Baia-de-Aramă, jud. Mehedinți, în locul d. Al. Codrescu, transferat. D. Ștefan Dobroneanu, licențiat în drept de la facultatea din București, substitut la trib Gorj, în locul dlui D. E. Stoienescu, înaintat. D. M. Beștelei, licențiat al facultăței juridice din București, actual prim-președinte la tribunalul Covurluiu, este numit procuror la curtea de apel din București, în locul rămas vacant prin trecerea d-lui C. Gr. Politimosla postul de prefect. CRONICA ESTERNA Raporturile noastre comerciale deoparia *» închiderea granițelor (din desbaterile camerei din Pesta) In ședința de la 16 i. c. a camerei deputaților din Pesta, cu ocazia discuțiunei asupra bugetului ministerului de comere iu^ agri cultură și industrie, deputatul Brasilius d. T Adolf Zay a vorbit despre raporturile comerciale dintre noi cu Ungaria, și a atins, intre altele, și cestiunea inchiderei granițelor de către România. „Una din cauzele decăderei economice a părților vecine cu România,—a zis d. Zag— este și greutatea comunicațiunei cu această țară. Rog pe d. ministru* se aibă in vedere, când va mai trata pe viitor cu România, că o taxă vamală care se urcă la peste 5—7 la sută din valorea mărfurilor, nu se póte plăti că nu este corect a se taxa mărfurile după greutate ci după valore și că trebue să înceteze starea de lucruri de a fi, când funcționarii români, cari fac pe socoteala lor politică economică represivă, așază mărfurile „ordinare“ în categoria celor „fine“ și le taxează astfel. „N’ar mai trebui să se sufere pe viitor ca neguțătorilor și industriașilor unguri să se ia in România patenta impusă acolo comercianților ambulanți, căci conform art. 2 și 3 din convenția comercială încheată in anul 1876, neguțătorii și industriașii din amândouă țările, cari au plătit la dânșii impozitele prescrise, n’au să mai plătească nimic in statul Trecin. In sfârșit ar fi bine ca serviciul vamal să se strămute din stațiunea de la graniță în cea mai apropiată stațiune mare, unde se află și magazinele necesare. Guvernul ar mai trebui încă să-și dea silința să facă ca România să intre și ea în rândul țărilor în cari se află aceleași legi pentru impedicarea epizootiei, ca