Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)

1885-10-09 / nr. 108

Pe steag se află efigia salvatorului lumii I­­sus, stând pe scaun și ținând in mâna stângă o carte, in drepta căreia se citesc cuvintele „prindu-se blagoslovenia­­* iar in stânga ei, este neligibil; apoi cu mâna drepta arată spre câmpul steagului, pe care se citesc vorbele a­­cestea: „vitejia dreptă să biruiască.“ Avis scrutătorilor de monumente istorice naționale! Fotografia se póte vedea la scala din Ră­­ducăneni. ORON­CA LOCALA *** (O­f­r­a­n­d­ă Regală), M. S. Regele, cu ocazia vizitei ce a făcut ora­șului Nostru, primind mai multe cereri de ajutorare din partea unor văduve din o­­rașul nostru, îndată ce s’au întors în capitală, a expediat Primăriei din acest oraș, suma de 3000 franci spre a distribuită, acelor văduve cari au petiție­ fi­nat la Majestatea Sa. Distribuirea au și început deja. *** (Convocare). D-nii asociați ai Primei Societăți de Economie din urbea Iași, sunt convocați in adunarea generală conform art. 51 și 55 din statutele res­pective, in 13 a lunei curente,­­liua Du­minică era 12 jum. in localul scoliei de băeți No. 1 de la Trei­ Erarhi (mutată acum in strada Panu sau Sft. Vineri No. 6).— Chestiunele la ordinea zilei sunt: 1. Raportul anual despre mersul socie­­tăței.— 2. Raportul comisiunei de control și de alegeri a dividendului.— 3. Alegeria unui membru in Comitetul Administrativ. —4 Votaria budgetului pe anul 1885 — 1886, și alte chestiuni ce se vor ivi in ședență. Comitetul de Administrație. *** (Un protest). Suntem informați, că in urma concursului ce au avut loc săptămâna trecută, pentru ocuparea in mod definitiv a catedrei de geografie de la scala secundară de fete din orașul nostru, s’ar fi produs ore­cari neregularitați,—ceia ce au dat naștere mai multor proteste din partea concurentelor. D. Al. Șonțu, fratele unei d-re concurente, intre alții, au adre­sat d-lui Ministru de Instrucțiune urmă­­torea telegramă : D-lui Ministru Instrucțiunei Sturza București. Abaterile de la calea indicată de dv. și lege comisiunei examinatore aspirantelor la catedra de geografie Externatul de fete Iași, sunt re­­voltatore. Comisiunea, la ultima teză orală, afară a fost compusă din „4 examinatori”, cel din ur­mă adus la braț de d Xenopol, fratele unei concurente; membrul supranumerar a parti­cipat pănă și in camera consultativă, când re­­sultatul concursului se lucra. Un membru din comisiune, Lascar, revoltat protesteza , luptă mare, notele se dau într’o desarmonie isbitore ; resultatul nu se proclamă imediat si nu se cunoște nici până in present. Asistenții majoritate profesori și studenți, un număr de peste 200, informați de cele ce se petrec se retraseră cu strigăte de indignare. Antecedentele dv. față cu ast­fel de comi­­siuni îmi dau curagiul să ve avizez și să sper o justă de alegare. Voiu aduce autentice probe, mari abateri, și acte false. Șonțu, fratele concurentei. Sperăm că d. ministru respectiv va face cercetare serioasă, asupra modului cum s’a petrecut faptul, și va decide in consecvență, pentru ca pe viitor seriositatea concursu­rilor să fie garantată,—și să nu se mai repetască asemenea fapte. *** (Subscripțiune pentru victimele incendiului de la 2­6-2­7 Sept.) După lista publicată in o­rele trecute ale fotei nóstre, cu bucurie mai avem de adăugat subscrierile urmă­­tore : Dela prințul Dim. M. Sturza suma de 100 lei; dela prințul Grigorie M. Sturza iarăși 100 lei; dela d-na Eugenia Gr. Cozadin, 25 lei.—Dl. Gh. Liciu, primul­­președinte al Curței de Apel din locali­tate, au avut buna-voință de a ne cere o listă de subscripțiune, și după puține zile ne-au înapoiat’o acoperită de semnături a unui mare număr de persone generose; suma acestei liste este de 146 lei.— cari, adăogiți pe lângă subscripțiile precedente formeza un total de 836 lei.—Nu gă­sim îndestule cuvinte spre a mulțumi, in numele suferinzilor, generóselor persane donatore. *** (C­o­n­c­e­r­t). Aflăm că d-ra Ch­­­lotta Glücksman, terminându-și stud­ele d­­sale de Canto cu profesorul dr. Gänsba­­cher, din Conservatorul din Viena, va da Duminică 20 Oct. un Concert in sala So­­cietatței Amicilor Artei, cu concursul bine­voitor a mai multor artiști distinși. Pro­grama vom anunța-o in curând. *** (D. E. W­e­i­t­z­e­c­k­e­r), vechiu elev al conservatoriului din Iași, și absol­vent al conservatorului din Viena, care s’a făcut îndestul cunoscut publicului nostru prin mai multe concerte in care s’a pro­dus,—aflăm că acum se află angajat de Direcțiunea Conservatorului din Cernăuți, ca profesor de piano. *** (F­e­n­o­m­e­n). Luni sari, 7 Oct., pe la orele 7 sara,­­un fenomen curios s’a putut observa in orașul nostru : din senin ce era până atunei, de­odată se observă câțiva mici nouri trecând pe cer, apoi mai multe fulgere începură a lumina ; peste puțin timp, in partea dela deal a orașu­lui—pe la Copou­—o ploie puternică în­cepu a curge ținend câte­va minute, pe când in partea dela vale a orașului abia pica o mică bură. In acest timp luna aprópe plină, lumina in totă frumuseța ei, și producea astfel un spectacol cu totul curios, la care trecătorii priveau cu multă aviditate. 7* (O monedă a Regelui At­tila). S’au găsit în comuna Conceștii din județul Dorohoiu la locul de unde în anul 1812 s’au scos mai multe scule și un tron în sedef și care s’au expediat pen­tru muzeul din St Petersburg ca dar din partea Țarei, întâmplarea »cinge ca a_ efistă monedă sau medalie, se fie CQDger_ vată din acel timp de rezeșul Alexandru Mazuru, de la care au parvenit în posesiu­nea d­lui Iacob Livescu, care aflănduse a­­cum­ în Iași ne-au făcut plăcerea de a o vedea și noi. CU metal este simplu plumb de mărimea unei ruble, pe vecto­are e­­figia Regelui cu inscripția : Hex Attila.Mi ear pe verso Aquileia și priveliștea unui oraș întărit, dacă nu cum­va a înseși ce­­tăței Aquileia.—Apropo de sculele și tro­nul ce menționăm mai sus. Cunosc óre academiciană noștri dacă acele antice nu conțin ore­cari înscripțiuni interesante pen­tru istoria țarei nóstre ? *** (Să nu știe st­î­nga ceia ce face drepta). Acest proverb, rar își are aplicațiunea lui sinceră în viacul în care trăim ; totuși se găsesc încă per­sone care să-l pue la practică, după cum ni-o dovedește jurnalul brăilean Dunărea. E vorba, că la deschiderea unei cuti (puș­­culiți) de la biserica Cuviosa Paraschiva, din Brăila, puse pentru ca trecătorii să arunce din prisosul lor spre ajutorarea a­­celui sfînt locaș,—s’a găsit, pe lângă mo­nede de aramă și argint,—suma de 30 napoleoni în aur !—Asemenea fapt e mai presus de ori­ce laudă; el e de­sigur fapta unei persone ce are drept deviză proverbul ce l’am citat. Ce fericiți am fi, dacă am găsi mulți imitatori în țara și chiar în orașul nostru a generasei per­sane din Brăila. Lista pentru ajutorarea soldaților râniți în ultimul incendiu din Iași, și a familielor lor germane,—e des­chisă încă la redacțiunea nostru; în ea se primește lumi căt de mici, sau cât de mari, și donatorii pot să fie numiți, sau anonimi după cum li vor conveni. DECLARAȚIUNI DE CASATORII de la 29 Septembre pănă la 6 Octomb. Sub-locot. Teofil Irimia cu d-ra Elena Arapu Ion Miler cu d-ra Maria Coman Costachi Cojocariu cu d-ra Elena Ioniță Cis­­mariu Costachi Fiorescu cu d-ra Savastița Cojocariu Ion Molan cu d-na Anica Vasiliu Munis­terș Horn cu d-ra Haea Golda Iosip Ion Onescu cu d-ra Maria Dumbrăvianu Neculai Alixandrescu cu d-ra Zoița Petrariu Avram Aron cu d-ra Feiga Safari Rivin­sin Burăh Chisilovici cu d-ra Sura Rifca Matei Haim Moscovici cu d-ra Haia Leia Rosenfeld Shari Unter cu d-ra Janne Goldinberg Solim Stern cu d-ra Leia Startz, Tanasă Grâu cu d-ra Maria Sava Constantin Lazu cu d-ra Maria Andrievici. Morții de la 29 Sept. pănă la 6 Octombre. Gheorghi Drandaf de 70 ani, Neculai Va­­siliu de 35 ani, Zissu sin Oișie de 1 ° an, Marlea Leib de 80 ani, Cheila Sulim de 84 ani, Maria Bloțca de 52 ani, Iordachi Pantiru de 48 ani, Pelica Ciaio de 40 ani, Vasile a Zoiței de 20 ani, Ion Mucuta de 85 ani, Fio­na Neculai Iacob 1e 36 ani, Marghióla Ba­­hrino de 40 ani, Vasile a Zoiței de 22 ani, Neculai Duță de 22 ani, Jean Martin Malard de 56 ani, Rucsanda Gheorghiu de 40 ani, Stefan Sturza de 45 ani, Gheorghi Munteanu, de 24 ani, Catinca Balu­ța de 15 ani, Leon Cușmă de 29 ani, Maria cu prenumele necu­noscut de 40 ani, Petrachi Tofan de 35 ani Anton Iosep Sui­i de 57 ani, și 15 copii pâ­nă la vârsta de 10 ani. Cronica Agricolă. Cu tote că am ajuns la 8 Octombre timpul urmeza a fi cât se pate de frumos, ba încă am putea ț­ice că, căldurile sunt ne mai po­menite în acest timp de tomnă care este destul de înaintat. Semănăturile ce au fost făcute mai înainte, precum : grâul, orzul și rapița, au crescut, și urmeza o vegetațiune dintre cele mai frumóse ; cu tote acestea, pe unele locuri și în mare parte a țarei putem plice, că se simte necesi­tatea unei ploi trecătore, mai ales pentru grâ­­nele ce s’au semănat în urmă în porumbișt­, acestora o bună plae, urmată apoi de un timp frumos, le-ar aduce mari folose. Aceste grâne, de­și unele au răsărit, iar altele fiind semănate în uscătură simt mare trebuință de ploc, alt­fel vor ajunge prea mici s­au nerăsărite la venirea ernei, ceea­ ce ar putea să le aducă mari prejudicii, prima­vera întâmplându-se forte bine ca să urmeze sece­­tosă așa că neputând înfrăți, recolta ar fi mult compromisă. CURIERUL TH. BALASSAN _ Recolta porumbarilor, se face cu mare ac­tivitate de cătră țărani, se speră că timpul fiind incă bun până pe la 15 ale acestei luni, se vor termina tote de cules și dijmuit. In mare parte însă, unde aceste porumburi sau arat mai timpuriu, ele s’au cules în cursul acestei săptămâni, ba unii chiar le-au și dij­muit.—Cu tote acestea, sunt multe din ele, cari de ar ține căldurile pănă la finele lunei, abia s’ar putea a se mai c­eea­ ce denotă că acești țărani sl­ătnici cu arăturile de cu primă-v­i0 Și s’a anunțat de tot că re­colta viilor a început încă­­­ugust și ca admirațiune spuneau forte eftin, așa, ci nu compense liciva­torilor. Noi atunci am spus,­­­­ten spune și astăi­i, că recolta acele făcut decât de țărani, cari avem­­ bani au fost nevoiți ale culege*­­ te de maturitate. Gospodarii s’au cultivato după cum am spus’o în mai mu­­lți au început recolta viilor de cât lunei­nspirate, și astăzii putem ch­int în deplinul lor cules. Strugurii s’au copt îndest­u­eria zaharosă care face c­alitate , des­voltat îndestul într’ânșii, as­inuri, vor fi din cele mai escelent­e . • pro­duce­m^­odată viile nostre. Cultivatorii toți în generi mul­țumiți de producțiune, și căzile ce avem din mai multe păi ielor, acestă producțiune variază mediu între 300—500 vedre pe h­nțeles că acesta producțiune variab­ile ce au fost prost lucrate de ca­­­­ ține compt. Ca preț, viile nefiind în parte culese, nu s’a putut încă h­atul lor curs, de­și unele sau ve /2­2 lei vadra pe loc, se speră ■. ea că pute a se mai us­ca ceva ; , ătorii sunt forte mulțumiți de cua ? „ du-se pe de-o parte bine conserva,­­ de â, a. vor câștiga mult prin c­alitatea In tot cașul însă, credei preț este destul de bun, având îi Whid pro­ducțiune ce au dat viile at Dacă și micii cultivatori, ilit cu culesul viilor, bine înțăles c ■­­r pro­fita acum de aceste prețur dar ce se faci, lipsei de bani pi i ser­bătarei Hrisovului care s’a echile obiceiuri prea de timpuriu. . .. Doi credem că și guvernul păun , punct este vinovat, și iată pentr multe vii atât pe moșiile Statului ne­par­ticulare, sădite de săteni în < ■ « me, și cari mare parte din ele lui o dare în natură numită oștaniță. ]). aren­dașii Statului sau proprietu să nu ție în semn acel Hrisov, i sa pe săteni să începă culesul ’ i lăsa strugurii să se cocă mai b Atunci, atât sătenii, câ ' etarii încep a țipa, că arendașii și merg cu persecuția pănă acolo, că bietul sătean a’și culege nici cu­ visă de el s’au moștenită de la pă­­ă ad­ministrația, intervine din ord­inului central, sătenii se liberezi viilor, gazetarii de­o­cam­dată și timp se cred satisfăcuți—pănă «­­­­idu-se culeșul—vinul eșind prost,­­ preț avantagios,—apoi iar iamei partea gazetarilor,—că sătenii vîn> mic și câte altele. Tote acestea nu provoc rică civi­le cât pagube pentru săteni și pr­oprie­tari, și discreditarea prese­lui să se ție mai mult la înălțime Noi credem că, în lipsă­­ mai apropiate în ale gospodări si, ar trebui mai multă gândire— «­­ au ori­cine­ după cel dintâiu ve­ce mai mult rău de­cât bine. Tule sunt atâtea cause imediate a desvoltării lor.­­ Acesta tocmai este cașul pe moșia d-lui Topan­. Secara d-sale atacată de »Noctuela" este se­­­minată in liniște de secară din anul­ trecut, j neagărâtă". Secara semănată in »prășitură,“ j adică in porumbiște, este neatacată, atât este­ de adevărat că a semăna grâu după grâu ori secară după săcară, adică plante­­ antipatice." ' este un pericol pentru agricultură. Dar de câte ori nu s’a recomandat proprietarilor noș­­tri să introducă bună agricultură, asolam­ente ii rotațiuni regulate, să prepare solul bine, etc . in zadar a fost și este: I. Mi s’a spus că d. Topali, când a văd­ut Noc­­­tuela, a adus pe popă și a făcut »aghiasma«,­­ mai bine și mai modern ar fi fost să fi adu­ j un administrator capabil a ’i face arături a­, danci, a ’i curăți pământul de pir și tóte bu­­­­ruenele ce ’i înăpădesc, a’i introduce asola­­­mente și rotațiuni sistematice, într’un cuvânt i a ’i face agricultură modernă. Sistemul de cul­­­­tură al țăranilor l’am găsit superior, fiind-că i ei nu pun nici o dată grâu după grâu ori­­ secară după secară, cum face d. Topali, ci tot­­i d’a­ una la dânșii pânea albă vine in prășitură.­­ La Turcii din Dobrogia sistemul lor de cul­­­­tură este mult mai rațional ca al multora din marii noștri proprietari ce exploateza pămân­­­tul in mod vitreg. In adevăr Turcul face nă-1 daz (ogor) tomna, un loc odihnit de 3 ani,­­ primă­vara, ară samănă grâu arnăut și gră­­i păză ; in Iulie face iar­nă dar și in prima­vara ; anului al 2-lea pune orz după ce mai ară o­­ dată și grapeza. In fine in anul al 3-lea, după două arături și o grăpătură, pune in. După recolta inului pământul se odihnește iar 3 ani. Iată dar un asolament »trienal« destul de ra­țional, bazat pe repaosul solului in lipsă de îngrășemânt, spre a se da satisfacerea legii de restituțiune. Pentru ce are marii noștri cultivatori nu fac cel puțin așa, de­ore­ce în­tinderile de cari dispun sunt mari și înșiși se plâng că, daca nu pot face bună agricultură la noi, causa este lipsa de brațe și întinderile prea mari. întinderea atacată la Tulucești și Odaia este ca de 50 fălci.— Ciorile ce vin din pădurea Statului și din stuful Brateșului au distrus insecta aprope complect. Se mai pute cre­dice că ciora este o pasăre vătămătore ? Noi putem afirma că este mai mult folositare de­cât vă­tămătore agriculturei. Fiind-că larvele de Noctuele se îngropă in pământ ca să petreacă peste iarnă, noi putem recomanda proprietarilor cu lanuri atacate să se grăbescă a ara pământul infestat adânc, spre a scote larvele afară, ca să le mănânce ciorile , să grăpeze in urmă solul spre a -i curăți de murdărie. In fine, dacă sunt practici ca Engrejii, pot duce cârduri de păsări (găini, gâște) pe lan, ca să mănânce ceea ce mai lasă ciorile. Acesta pentru present, iar in viitor asola­­mentele și rotațiunile regulate. Vermii ce mu­ștri „Vocea Covurluiului“ și primit din partea inspectorului d­ * ie Sta­tului, trimis a studia aces­tricul­turei nóstre, următorea no Insecta care atacă secar­ul Tu­lucești, cultivat de d. Topa­l . Noc­tuela tritiei, din marea far­velide­lor, ordinul Lepidopterelor foctuelă atacă rădăcinele cerealelor, ar­vele­ roman­e jiua ascunse și nu noptea. In timpul­­ lilei reteza siru­etul ră­dăcinei, îl trag in sol și’l rod. i­odorea se face tot­d’a­una in pământ, nici o dată la supra­față. Larva in­complecta ei desvoltare este lungă de 45 milimetre, grosă de 9 milimetre, are corpul cilindric, neted, lins și lucitor, de­culore cenușie și verzie. Pe spate este liniată cu două linii albiciose, iar pe fe­care inel a corpului are 10 puncte negre, dispuse in 4 rânduri, două d-alungul spinării, iar două pe părțile laterale sunt dispuse câte 3, iar cele de pe spate câte două. In fie­care punct ne­gru se află un fir de păr. Noctuela are două generațiuni pe an : una in Mai și alta in August.­ Când timpul este favorabil, fluturii depun oule in August, și in Septembre avem prima generațiune de omu­li, cami după ce rod cerealele, se îngropă, fâcân­­du-și celule in pământ. In primăvara viitóre se metamorfosază, fluturii nasc, produc alte oue, din cari­e să omifli, și in acelaș mod rod cerealele primăvara. Fluturele Noctuelei are aripele brune cenușii, cu pete obscure și că­rări albe. Alăture cu Noctuela cerealelor (tri­­tici), naturaliștii mai disting »Noctuela excla­­mationes*, ce vatămă plantele de grădină, și »Noctuela segetum, care atacă sfeclele. In tot cașul insectele sunt o ad­evarată plagă pentru agricultură Cultura pământului Incer­­că in fie­care an perderi enorme din causa insectelor. Reaua cultură permite desvoltarea lor. Murdăria pământului, prin lipsa de asola­­mente și rotațiuni regulate; roua lui prepa­­rațiune ; semănatul neîntrerupt de grâu după grâu ori de secară după secară; lipsa de a tălălugi și a grăpa terenul energic; in fine lăsarea in sol a pirului și paielor de cereale, in cari insectele își fac culcuș și depun ouăle. Dați­ ferm copilului dv.,—zicea un medic con­sultat de o mamă pentru fiica sa atinsă de culori palide și de anemie.— Dar ce fel de fel să dau copilului meu ? întrebă mama.— Ferul Bravais, respinse doctorul, căci acesta este preparațiunea feruginosă care se apropie mai mult de forma sub care Ferul este con­ținut in sînge, și, prin urmare, efectele sale sunt superiore tuturor celor­lalte ferruginose. Trib­unal Comercial In­ Iași Secțiunea IT. ES­TRACT. No. 4920. Conform art. 10 din regulamen­tul legei pentru înscrierea firmelor, se publică spre cunoștința generală că David Blumenfeld comersant domiciliat in Podul­ Iliei strada ma­re, s’a înscris la trib. Iași secția comercială in registrul firmelor individuale sub No. 2088 firma ce a adopta’o sub denumirea de David Blumenfeld pentru comerciul de băcălie și alte mărunțișuri. A­N­U­N­C­I­U­R­I La Băcălia I. ERMACOV au sosit prospete: Gervais, Camembert, Port-Salut, Roquefort, Branza «le munte ș. a. D e vânzare Casele def. Dr. Dim. Zlssy, si* tuate strada Mitropoliei No. 17, se vând de bună voe, de veci, ele se compun din 5 odăi, sufragerie, bucătărie, camară, pivniță, zămunc, șură, grajdi; tote atenansele sunt acoperite cu tinichea, apoi 2 grădini, 2 ogrăzi mari și un loc mare lângă casă situat pe strada Moțoc. Aducem la cunoștința onorabililor doritori, că vânzarea se va face prin licitație privată, Du­minică in 13 Octombre st. v. a. c. la orele 2 p. m. in casele proprietarilor, strada Mitro­poliei No. 17. Const. și Petru Zissu, fi« nonToro sau de arendat chiar de Lfc Volliial , acum, două vii la Copou, una in hotar cu Peister și una cu Michel Da­niel, și 4 stoguri fân de vânzare. Do­ritorii se vor adresa la d. Grigori Ia­­sinschi, strada Sărărie No. 65. Casele mele din strada Română con­ținând două apartamente cu șase odăi cu antretele lor, sunt de dat cu chirie de la Sf. Dimitrie anul curent, adresa Col. Iacobachi. Jumn si paie Pe moșia Concești, comuna Sludești mari, plasa Prutului-­de-sus, județul Do­­rohoi, sunt de vânzare trei­zeci de stoguri fân­­stru-zeci sticjeni paie, și pășunea grati a patru sute fălci imaș, până la timp­­ când va căde omătul. MMe­runtiuf Un pianino nou din fabrica RO­SENKRUTZ din Dresda. Epitr. gener. a casei Ospital. și Ospit. Sf. Spiridon din Iași. A JV 17 JV V M MJ No. 3091. Se face cunoscut spre știința generală că in zilele de 14 și 15 Noemvre viitor anul curent se va ține licitație in cancelaria Epitropiei generale din Iași, pentru vânzarea din pădurile casei a parchetelor destinate exploatărei pe un period de doi ani (1885­—1887) și aratate in tablou ce urmează. Condițiunele de vânzare și exploatare se pot vedea in ori­ce zi la cancelaria Epitropiei generale din Iași. TABLO­U de parchetele de pădure ce sunt a se vinde spre exploatare pe un period de doi ani 1885—1887. Uventul Aplicat (Min­ifuc Metrul Massy SITU­AȚII TNE su­mară In dina de 30 Septembre 1885. ACTIV PASIV Total Lei 852:393.75 Administrator: D. D. Mavrocordat, „ ^ Numărul parchetelor g „|* *3 ^ « sau numărul de ar­ s­­ g . S.-°.s­g I -s. -a «* bori ce sunt a se fi f» J *| B 0 ’S. I «* f vinde din fie­care ^ 1 e;|5 ^ 1 g s:l - ____f fjs?î|il “ I Ü I N„. ÍJ I II* Ji*S ^ ^ 55 “ 1-8 parchetelor "TiT Io . "O ** 1 Ienăuți Sănăuți Dorohoi 28,29,30,31,32,33 . Stej. fag, carp. 25 7796 2000 2 Hreațca Hreațca „ 27,29,30 . idem 8 2704 1500 Sg 3 Ștreanga Ștreanga „ 27,28,29,30,31,32 . idem 17 1864 2500 s = 4 Cotnari Cotnari Ias&y 21 . Fag, carpen 10 2939 1800 “-g 5 Borșa Borșa » 30,31,32,33 34 . Stej. lemn alb 13 6050 2000 gg 6 Cosmeștii Cosmeștii Tecuci ....................... 950 Stejar­i • 1850 a­g 7 Resboeni Resboenii Neamț ....................... 572 Fag.carp. mest . . 4001 8 Cotnari Cotnarii fassy ......................... 1719 Fag. Diverse • • 2000 9 Boroșeștii Boroșeștii Vaslui 8, 9, Resturi . Fag. carp. stej. 36 8286 5000­­.a 10 Roșieșcii Roșieșcii Fălciu Se va esploata in doi ani / Stejar­i-8 I întrega suprafață de .­­ • • 22 6902 3000 S| 11 Cordunul Cordunul Roman Se­vaesp. Intrega in 2 ani Stejar 12 2590 4000 .^ 12 Dumbrava Cotnari îassy idem . Stejar 49 8820 5000 13 Buda Untești Tutova idem • I Stejar, tei, etc. 28 6440 2000 13 Cassa ..................................................... Efecte scumptate.................................. împrumuturi garantate cu efecte de Stat Efecte publice....................................... împrumuturi pe amaneturi .... Mobilier..................................................... Imobil . . . ........................................ Cheltueli de administrație................... Diverse corupturi debitare................... 35 50 90 829951 70 1060 17831 15 Capital ............................. Fond de reservă .... Corupturi curente . . . . Domenzi și beneficii diverse Diverse compturi creditare Ct. Acțiunilor din nou emise Banca Națională................... Deposite . ................................. Asigurări.................................. Ct. Dividendelor pe anul 1884 177600 1139 3300 88692 1880 60173 960 61 90 35 70 50 10 10 Secretar A. Pilescu. Total 852.393.75

Next