Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-10-09 / nr. 108
Pe steag se află efigia salvatorului lumii Isus, stând pe scaun și ținând in mâna stângă o carte, in drepta căreia se citesc cuvintele „prindu-se blagoslovenia* iar in stânga ei, este neligibil; apoi cu mâna drepta arată spre câmpul steagului, pe care se citesc vorbele acestea: „vitejia dreptă să biruiască.“ Avis scrutătorilor de monumente istorice naționale! Fotografia se póte vedea la scala din Răducăneni. ORONCA LOCALA *** (Ofrandă Regală), M. S. Regele, cu ocazia vizitei ce a făcut orașului Nostru, primind mai multe cereri de ajutorare din partea unor văduve din orașul nostru, îndată ce s’au întors în capitală, a expediat Primăriei din acest oraș, suma de 3000 franci spre a distribuită, acelor văduve cari au petiție finat la Majestatea Sa. Distribuirea au și început deja. *** (Convocare). D-nii asociați ai Primei Societăți de Economie din urbea Iași, sunt convocați in adunarea generală conform art. 51 și 55 din statutele respective, in 13 a lunei curente,liua Duminică era 12 jum. in localul scoliei de băeți No. 1 de la Trei Erarhi (mutată acum in strada Panu sau Sft. Vineri No. 6).— Chestiunele la ordinea zilei sunt: 1. Raportul anual despre mersul societăței.— 2. Raportul comisiunei de control și de alegeri a dividendului.— 3. Alegeria unui membru in Comitetul Administrativ. —4 Votaria budgetului pe anul 1885 — 1886, și alte chestiuni ce se vor ivi in ședență. Comitetul de Administrație. *** (Un protest). Suntem informați, că in urma concursului ce au avut loc săptămâna trecută, pentru ocuparea in mod definitiv a catedrei de geografie de la scala secundară de fete din orașul nostru, s’ar fi produs orecari neregularitați,—ceia ce au dat naștere mai multor proteste din partea concurentelor. D. Al. Șonțu, fratele unei d-re concurente, intre alții, au adresat d-lui Ministru de Instrucțiune următorea telegramă : D-lui Ministru Instrucțiunei Sturza București. Abaterile de la calea indicată de dv. și lege comisiunei examinatore aspirantelor la catedra de geografie Externatul de fete Iași, sunt revoltatore. Comisiunea, la ultima teză orală, afară a fost compusă din „4 examinatori”, cel din urmă adus la braț de d Xenopol, fratele unei concurente; membrul supranumerar a participat pănă și in camera consultativă, când resultatul concursului se lucra. Un membru din comisiune, Lascar, revoltat protesteza , luptă mare, notele se dau într’o desarmonie isbitore ; resultatul nu se proclamă imediat si nu se cunoște nici până in present. Asistenții majoritate profesori și studenți, un număr de peste 200, informați de cele ce se petrec se retraseră cu strigăte de indignare. Antecedentele dv. față cu astfel de comisiuni îmi dau curagiul să ve avizez și să sper o justă de alegare. Voiu aduce autentice probe, mari abateri, și acte false. Șonțu, fratele concurentei. Sperăm că d. ministru respectiv va face cercetare serioasă, asupra modului cum s’a petrecut faptul, și va decide in consecvență, pentru ca pe viitor seriositatea concursurilor să fie garantată,—și să nu se mai repetască asemenea fapte. *** (Subscripțiune pentru victimele incendiului de la 26-27 Sept.) După lista publicată in orele trecute ale fotei nóstre, cu bucurie mai avem de adăugat subscrierile următore : Dela prințul Dim. M. Sturza suma de 100 lei; dela prințul Grigorie M. Sturza iarăși 100 lei; dela d-na Eugenia Gr. Cozadin, 25 lei.—Dl. Gh. Liciu, primulpreședinte al Curței de Apel din localitate, au avut buna-voință de a ne cere o listă de subscripțiune, și după puține zile ne-au înapoiat’o acoperită de semnături a unui mare număr de persone generose; suma acestei liste este de 146 lei.— cari, adăogiți pe lângă subscripțiile precedente formeza un total de 836 lei.—Nu găsim îndestule cuvinte spre a mulțumi, in numele suferinzilor, generóselor persane donatore. *** (Concert). Aflăm că d-ra Chlotta Glücksman, terminându-și studele dsale de Canto cu profesorul dr. Gänsbacher, din Conservatorul din Viena, va da Duminică 20 Oct. un Concert in sala Societatței Amicilor Artei, cu concursul binevoitor a mai multor artiști distinși. Programa vom anunța-o in curând. *** (D. E. Weitzecker), vechiu elev al conservatoriului din Iași, și absolvent al conservatorului din Viena, care s’a făcut îndestul cunoscut publicului nostru prin mai multe concerte in care s’a produs,—aflăm că acum se află angajat de Direcțiunea Conservatorului din Cernăuți, ca profesor de piano. *** (Fenomen). Luni sari, 7 Oct., pe la orele 7 sara,un fenomen curios s’a putut observa in orașul nostru : din senin ce era până atunei, deodată se observă câțiva mici nouri trecând pe cer, apoi mai multe fulgere începură a lumina ; peste puțin timp, in partea dela deal a orașului—pe la Copou—o ploie puternică începu a curge ținend câteva minute, pe când in partea dela vale a orașului abia pica o mică bură. In acest timp luna aprópe plină, lumina in totă frumuseța ei, și producea astfel un spectacol cu totul curios, la care trecătorii priveau cu multă aviditate. 7* (O monedă a Regelui Attila). S’au găsit în comuna Conceștii din județul Dorohoiu la locul de unde în anul 1812 s’au scos mai multe scule și un tron în sedef și care s’au expediat pentru muzeul din St Petersburg ca dar din partea Țarei, întâmplarea »cinge ca a_ efistă monedă sau medalie, se fie CQDger_ vată din acel timp de rezeșul Alexandru Mazuru, de la care au parvenit în posesiunea dlui Iacob Livescu, care aflănduse acum în Iași ne-au făcut plăcerea de a o vedea și noi. CU metal este simplu plumb de mărimea unei ruble, pe vectoare efigia Regelui cu inscripția : Hex Attila.Mi ear pe verso Aquileia și priveliștea unui oraș întărit, dacă nu cumva a înseși cetăței Aquileia.—Apropo de sculele și tronul ce menționăm mai sus. Cunosc óre academiciană noștri dacă acele antice nu conțin orecari înscripțiuni interesante pentru istoria țarei nóstre ? *** (Să nu știe stînga ceia ce face drepta). Acest proverb, rar își are aplicațiunea lui sinceră în viacul în care trăim ; totuși se găsesc încă persone care să-l pue la practică, după cum ni-o dovedește jurnalul brăilean Dunărea. E vorba, că la deschiderea unei cuti (pușculiți) de la biserica Cuviosa Paraschiva, din Brăila, puse pentru ca trecătorii să arunce din prisosul lor spre ajutorarea acelui sfînt locaș,—s’a găsit, pe lângă monede de aramă și argint,—suma de 30 napoleoni în aur !—Asemenea fapt e mai presus de orice laudă; el e desigur fapta unei persone ce are drept deviză proverbul ce l’am citat. Ce fericiți am fi, dacă am găsi mulți imitatori în țara și chiar în orașul nostru a generasei persane din Brăila. Lista pentru ajutorarea soldaților râniți în ultimul incendiu din Iași, și a familielor lor germane,—e deschisă încă la redacțiunea nostru; în ea se primește lumi căt de mici, sau cât de mari, și donatorii pot să fie numiți, sau anonimi după cum li vor conveni. DECLARAȚIUNI DE CASATORII de la 29 Septembre pănă la 6 Octomb. Sub-locot. Teofil Irimia cu d-ra Elena Arapu Ion Miler cu d-ra Maria Coman Costachi Cojocariu cu d-ra Elena Ioniță Cismariu Costachi Fiorescu cu d-ra Savastița Cojocariu Ion Molan cu d-na Anica Vasiliu Munisterș Horn cu d-ra Haea Golda Iosip Ion Onescu cu d-ra Maria Dumbrăvianu Neculai Alixandrescu cu d-ra Zoița Petrariu Avram Aron cu d-ra Feiga Safari Rivinsin Burăh Chisilovici cu d-ra Sura Rifca Matei Haim Moscovici cu d-ra Haia Leia Rosenfeld Shari Unter cu d-ra Janne Goldinberg Solim Stern cu d-ra Leia Startz, Tanasă Grâu cu d-ra Maria Sava Constantin Lazu cu d-ra Maria Andrievici. Morții de la 29 Sept. pănă la 6 Octombre. Gheorghi Drandaf de 70 ani, Neculai Vasiliu de 35 ani, Zissu sin Oișie de 1 ° an, Marlea Leib de 80 ani, Cheila Sulim de 84 ani, Maria Bloțca de 52 ani, Iordachi Pantiru de 48 ani, Pelica Ciaio de 40 ani, Vasile a Zoiței de 20 ani, Ion Mucuta de 85 ani, Fiona Neculai Iacob 1e 36 ani, Marghióla Bahrino de 40 ani, Vasile a Zoiței de 22 ani, Neculai Duță de 22 ani, Jean Martin Malard de 56 ani, Rucsanda Gheorghiu de 40 ani, Stefan Sturza de 45 ani, Gheorghi Munteanu, de 24 ani, Catinca Baluța de 15 ani, Leon Cușmă de 29 ani, Maria cu prenumele necunoscut de 40 ani, Petrachi Tofan de 35 ani Anton Iosep Suii de 57 ani, și 15 copii până la vârsta de 10 ani. Cronica Agricolă. Cu tote că am ajuns la 8 Octombre timpul urmeza a fi cât se pate de frumos, ba încă am putea țice că, căldurile sunt ne mai pomenite în acest timp de tomnă care este destul de înaintat. Semănăturile ce au fost făcute mai înainte, precum : grâul, orzul și rapița, au crescut, și urmeza o vegetațiune dintre cele mai frumóse ; cu tote acestea, pe unele locuri și în mare parte a țarei putem plice, că se simte necesitatea unei ploi trecătore, mai ales pentru grânele ce s’au semănat în urmă în porumbișt, acestora o bună plae, urmată apoi de un timp frumos, le-ar aduce mari folose. Aceste grâne, deși unele au răsărit, iar altele fiind semănate în uscătură simt mare trebuință de ploc, altfel vor ajunge prea mici sau nerăsărite la venirea ernei, ceea ce ar putea să le aducă mari prejudicii, primavera întâmplându-se forte bine ca să urmeze secetosă așa că neputând înfrăți, recolta ar fi mult compromisă. CURIERUL TH. BALASSAN _ Recolta porumbarilor, se face cu mare activitate de cătră țărani, se speră că timpul fiind incă bun până pe la 15 ale acestei luni, se vor termina tote de cules și dijmuit. In mare parte însă, unde aceste porumburi sau arat mai timpuriu, ele s’au cules în cursul acestei săptămâni, ba unii chiar le-au și dijmuit.—Cu tote acestea, sunt multe din ele, cari de ar ține căldurile pănă la finele lunei, abia s’ar putea a se mai ceea ce denotă că acești țărani slătnici cu arăturile de cu primă-vi0 Și s’a anunțat de tot că recolta viilor a început încăugust și ca admirațiune spuneau forte eftin, așa, ci nu compense licivatorilor. Noi atunci am spus,ten spune și astăii, că recolta acele făcut decât de țărani, cari avem bani au fost nevoiți ale culege* te de maturitate. Gospodarii s’au cultivato după cum am spus’o în mai mulți au început recolta viilor de cât luneinspirate, și astăzii putem chint în deplinul lor cules. Strugurii s’au copt îndestueria zaharosă care face calitate , desvoltat îndestul într’ânșii, asinuri, vor fi din cele mai escelente . • producem^odată viile nostre. Cultivatorii toți în generi mulțumiți de producțiune, și căzile ce avem din mai multe păi ielor, acestă producțiune variază mediu între 300—500 vedre pe hnțeles că acesta producțiune variabile ce au fost prost lucrate de ca ține compt. Ca preț, viile nefiind în parte culese, nu s’a putut încă hatul lor curs, deși unele sau ve /22 lei vadra pe loc, se speră ■. ea că pute a se mai usca ceva ; , ătorii sunt forte mulțumiți de cua ? „ du-se pe de-o parte bine conserva, de â, a. vor câștiga mult prin calitatea In tot cașul însă, credei preț este destul de bun, având îi Whid producțiune ce au dat viile at Dacă și micii cultivatori, ilit cu culesul viilor, bine înțăles c ■r profita acum de aceste prețur dar ce se faci, lipsei de bani pi i serbătarei Hrisovului care s’a echile obiceiuri prea de timpuriu. . .. Doi credem că și guvernul păun , punct este vinovat, și iată pentr multe vii atât pe moșiile Statului neparticulare, sădite de săteni în < ■ « me, și cari mare parte din ele lui o dare în natură numită oștaniță. ]). arendașii Statului sau proprietu să nu ție în semn acel Hrisov, i sa pe săteni să începă culesul ’ i lăsa strugurii să se cocă mai b Atunci, atât sătenii, câ ' etarii încep a țipa, că arendașii și merg cu persecuția pănă acolo, că bietul sătean a’și culege nici cu visă de el s’au moștenită de la păă administrația, intervine din ordinului central, sătenii se liberezi viilor, gazetarii deocamdată și timp se cred satisfăcuți—pănă «idu-se culeșul—vinul eșind prost, preț avantagios,—apoi iar iamei partea gazetarilor,—că sătenii vîn> mic și câte altele. Tote acestea nu provoc rică civile cât pagube pentru săteni și proprietari, și discreditarea preselui să se ție mai mult la înălțime Noi credem că, în lipsă mai apropiate în ale gospodări si, ar trebui mai multă gândire— « au oricine după cel dintâiu vece mai mult rău decât bine. Tule sunt atâtea cause imediate a desvoltării lor. Acesta tocmai este cașul pe moșia d-lui Topan. Secara d-sale atacată de »Noctuela" este seminată in liniște de secară din anul trecut, j neagărâtă". Secara semănată in »prășitură,“ j adică in porumbiște, este neatacată, atât este de adevărat că a semăna grâu după grâu ori secară după săcară, adică plante antipatice." ' este un pericol pentru agricultură. Dar de câte ori nu s’a recomandat proprietarilor noștri să introducă bună agricultură, asolamente ii rotațiuni regulate, să prepare solul bine, etc . in zadar a fost și este: I. Mi s’a spus că d. Topali, când a vădut Noctuela, a adus pe popă și a făcut »aghiasma«, mai bine și mai modern ar fi fost să fi adu j un administrator capabil a ’i face arături a, danci, a ’i curăți pământul de pir și tóte buruenele ce ’i înăpădesc, a’i introduce asolamente și rotațiuni sistematice, într’un cuvânt i a ’i face agricultură modernă. Sistemul de cultură al țăranilor l’am găsit superior, fiind-că i ei nu pun nici o dată grâu după grâu ori secară după secară, cum face d. Topali, ci toti d’a una la dânșii pânea albă vine in prășitură. La Turcii din Dobrogia sistemul lor de cultură este mult mai rațional ca al multora din marii noștri proprietari ce exploateza pământul in mod vitreg. In adevăr Turcul face nă-1 daz (ogor) tomna, un loc odihnit de 3 ani, primăvara, ară samănă grâu arnăut și grăi păză ; in Iulie face iarnă dar și in primavara ; anului al 2-lea pune orz după ce mai ară o dată și grapeza. In fine in anul al 3-lea, după două arături și o grăpătură, pune in. După recolta inului pământul se odihnește iar 3 ani. Iată dar un asolament »trienal« destul de rațional, bazat pe repaosul solului in lipsă de îngrășemânt, spre a se da satisfacerea legii de restituțiune. Pentru ce are marii noștri cultivatori nu fac cel puțin așa, deorece întinderile de cari dispun sunt mari și înșiși se plâng că, daca nu pot face bună agricultură la noi, causa este lipsa de brațe și întinderile prea mari. întinderea atacată la Tulucești și Odaia este ca de 50 fălci.— Ciorile ce vin din pădurea Statului și din stuful Brateșului au distrus insecta aprope complect. Se mai pute credice că ciora este o pasăre vătămătore ? Noi putem afirma că este mai mult folositare decât vătămătore agriculturei. Fiind-că larvele de Noctuele se îngropă in pământ ca să petreacă peste iarnă, noi putem recomanda proprietarilor cu lanuri atacate să se grăbescă a ara pământul infestat adânc, spre a scote larvele afară, ca să le mănânce ciorile , să grăpeze in urmă solul spre a -i curăți de murdărie. In fine, dacă sunt practici ca Engrejii, pot duce cârduri de păsări (găini, gâște) pe lan, ca să mănânce ceea ce mai lasă ciorile. Acesta pentru present, iar in viitor asolamentele și rotațiunile regulate. Vermii ce muștri „Vocea Covurluiului“ și primit din partea inspectorului d * ie Statului, trimis a studia acestriculturei nóstre, următorea no Insecta care atacă secarul Tulucești, cultivat de d. Topal . Noctuela tritiei, din marea farvelidelor, ordinul Lepidopterelor foctuelă atacă rădăcinele cerealelor, arvele romane jiua ascunse și nu noptea. In timpul lilei reteza siruetul rădăcinei, îl trag in sol și’l rod. iodorea se face totd’auna in pământ, nici o dată la suprafață. Larva incomplecta ei desvoltare este lungă de 45 milimetre, grosă de 9 milimetre, are corpul cilindric, neted, lins și lucitor, deculore cenușie și verzie. Pe spate este liniată cu două linii albiciose, iar pe fecare inel a corpului are 10 puncte negre, dispuse in 4 rânduri, două d-alungul spinării, iar două pe părțile laterale sunt dispuse câte 3, iar cele de pe spate câte două. In fiecare punct negru se află un fir de păr. Noctuela are două generațiuni pe an : una in Mai și alta in August. Când timpul este favorabil, fluturii depun oule in August, și in Septembre avem prima generațiune de omuli, cami după ce rod cerealele, se îngropă, fâcându-și celule in pământ. In primăvara viitóre se metamorfosază, fluturii nasc, produc alte oue, din carie să omifli, și in acelaș mod rod cerealele primăvara. Fluturele Noctuelei are aripele brune cenușii, cu pete obscure și cărări albe. Alăture cu Noctuela cerealelor (tritici), naturaliștii mai disting »Noctuela exclamationes*, ce vatămă plantele de grădină, și »Noctuela segetum, care atacă sfeclele. In tot cașul insectele sunt o adevarată plagă pentru agricultură Cultura pământului Incercă in fiecare an perderi enorme din causa insectelor. Reaua cultură permite desvoltarea lor. Murdăria pământului, prin lipsa de asolamente și rotațiuni regulate; roua lui preparațiune ; semănatul neîntrerupt de grâu după grâu ori de secară după secară; lipsa de a tălălugi și a grăpa terenul energic; in fine lăsarea in sol a pirului și paielor de cereale, in cari insectele își fac culcuș și depun ouăle. Dați ferm copilului dv.,—zicea un medic consultat de o mamă pentru fiica sa atinsă de culori palide și de anemie.— Dar ce fel de fel să dau copilului meu ? întrebă mama.— Ferul Bravais, respinse doctorul, căci acesta este preparațiunea feruginosă care se apropie mai mult de forma sub care Ferul este conținut in sînge, și, prin urmare, efectele sale sunt superiore tuturor celorlalte ferruginose. Tribunal Comercial In Iași Secțiunea IT. ESTRACT. No. 4920. Conform art. 10 din regulamentul legei pentru înscrierea firmelor, se publică spre cunoștința generală că David Blumenfeld comersant domiciliat in Podul Iliei strada mare, s’a înscris la trib. Iași secția comercială in registrul firmelor individuale sub No. 2088 firma ce a adopta’o sub denumirea de David Blumenfeld pentru comerciul de băcălie și alte mărunțișuri. ANUNCIURI La Băcălia I. ERMACOV au sosit prospete: Gervais, Camembert, Port-Salut, Roquefort, Branza «le munte ș. a. D e vânzare Casele def. Dr. Dim. Zlssy, si* tuate strada Mitropoliei No. 17, se vând de bună voe, de veci, ele se compun din 5 odăi, sufragerie, bucătărie, camară, pivniță, zămunc, șură, grajdi; tote atenansele sunt acoperite cu tinichea, apoi 2 grădini, 2 ogrăzi mari și un loc mare lângă casă situat pe strada Moțoc. Aducem la cunoștința onorabililor doritori, că vânzarea se va face prin licitație privată, Duminică in 13 Octombre st. v. a. c. la orele 2 p. m. in casele proprietarilor, strada Mitropoliei No. 17. Const. și Petru Zissu, fi« nonToro sau de arendat chiar de Lfc Volliial , acum, două vii la Copou, una in hotar cu Peister și una cu Michel Daniel, și 4 stoguri fân de vânzare. Doritorii se vor adresa la d. Grigori Iasinschi, strada Sărărie No. 65. Casele mele din strada Română conținând două apartamente cu șase odăi cu antretele lor, sunt de dat cu chirie de la Sf. Dimitrie anul curent, adresa Col. Iacobachi. Jumn si paie Pe moșia Concești, comuna Sludești mari, plasa Prutului-de-sus, județul Dorohoi, sunt de vânzare treizeci de stoguri fânstru-zeci sticjeni paie, și pășunea grati a patru sute fălci imaș, până la timp când va căde omătul. MMeruntiuf Un pianino nou din fabrica ROSENKRUTZ din Dresda. Epitr. gener. a casei Ospital. și Ospit. Sf. Spiridon din Iași. A JV 17 JV V M MJ No. 3091. Se face cunoscut spre știința generală că in zilele de 14 și 15 Noemvre viitor anul curent se va ține licitație in cancelaria Epitropiei generale din Iași, pentru vânzarea din pădurile casei a parchetelor destinate exploatărei pe un period de doi ani (1885—1887) și aratate in tablou ce urmează. Condițiunele de vânzare și exploatare se pot vedea in orice zi la cancelaria Epitropiei generale din Iași. TABLOU de parchetele de pădure ce sunt a se vinde spre exploatare pe un period de doi ani 1885—1887. Uventul Aplicat (Minifuc Metrul Massy SITUAȚII TNE sumară In dina de 30 Septembre 1885. ACTIV PASIV Total Lei 852:393.75 Administrator: D. D. Mavrocordat, „ ^ Numărul parchetelor g „|* *3 ^ « sau numărul de ar s g . S.-°.sg I -s. -a «* bori ce sunt a se fi f» J *| B 0 ’S. I «* f vinde din fiecare ^ 1 e;|5 ^ 1 g s:l - ____f fjs?î|il “ I Ü I N„. ÍJ I II* Ji*S ^ ^ 55 “ 1-8 parchetelor "TiT Io . "O ** 1 Ienăuți Sănăuți Dorohoi 28,29,30,31,32,33 . Stej. fag, carp. 25 7796 2000 2 Hreațca Hreațca „ 27,29,30 . idem 8 2704 1500 Sg 3 Ștreanga Ștreanga „ 27,28,29,30,31,32 . idem 17 1864 2500 s = 4 Cotnari Cotnari Ias&y 21 . Fag, carpen 10 2939 1800 “-g 5 Borșa Borșa » 30,31,32,33 34 . Stej. lemn alb 13 6050 2000 gg 6 Cosmeștii Cosmeștii Tecuci ....................... 950 Stejari • 1850 ag 7 Resboeni Resboenii Neamț ....................... 572 Fag.carp. mest . . 4001 8 Cotnari Cotnarii fassy ......................... 1719 Fag. Diverse • • 2000 9 Boroșeștii Boroșeștii Vaslui 8, 9, Resturi . Fag. carp. stej. 36 8286 5000.a 10 Roșieșcii Roșieșcii Fălciu Se va esploata in doi ani / Stejari-8 I întrega suprafață de . • • 22 6902 3000 S| 11 Cordunul Cordunul Roman Sevaesp. Intrega in 2 ani Stejar 12 2590 4000 .^ 12 Dumbrava Cotnari îassy idem . Stejar 49 8820 5000 13 Buda Untești Tutova idem • I Stejar, tei, etc. 28 6440 2000 13 Cassa ..................................................... Efecte scumptate.................................. împrumuturi garantate cu efecte de Stat Efecte publice....................................... împrumuturi pe amaneturi .... Mobilier..................................................... Imobil . . . ........................................ Cheltueli de administrație................... Diverse corupturi debitare................... 35 50 90 829951 70 1060 17831 15 Capital ............................. Fond de reservă .... Corupturi curente . . . . Domenzi și beneficii diverse Diverse compturi creditare Ct. Acțiunilor din nou emise Banca Națională................... Deposite . ................................. Asigurări.................................. Ct. Dividendelor pe anul 1884 177600 1139 3300 88692 1880 60173 960 61 90 35 70 50 10 10 Secretar A. Pilescu. Total 852.393.75