Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-11-08 / nr. 120
dea anulată lucrarea neregulată care le-a procurat acel beneficiu, dar vor putea chiar perde o parte sau întregul drepturilor lor de școlari, pentru un an sau și mai mult, după împregiurări. Ve invita aduce aceste prescripțiuni la cunoștința profesorilor și școlarilor acelei scale. Ve trimit un exemplar imprimat, care să remână afișat în permanență la ușa cancelariei sculei, in vederea tuturor școlarilor. Primiți, d-le director și d-ne directare, asigurarea considerațiunei mele. p. Ministru, Haret. CRONICA ESTERNA PROCLAMAȚIUNEA REGELUI MILAN. Iată textul proclamațiunei pe care regele Milan a adresat’« poporului său mai înainte de a pleca din Belgrad la Pirot: Credincios politicei tradiționale a Obrenovicilor și pentru a apăra interesele patriei nóstre, am luat, împreună cu credincioșii represintanți ai scumpului meu popor, tote măsurile pretinse de violarea tratatelor comisă de principatul Bulgariei, spre a arăta limpede și lămurit că Serbia nu pate să stea nepăsătore față cu tulburarea echilibrului de puteri ale poporelor din peninsula balcanică, și mai cu deosebire când acesta tulburare se efectueză exclusiv aminte în folosul unui singur Stat, care în tot momentul n’a făcut altul de libertatea ma, decât spre a dovedi că este un zeu vecin și că nu voiesc a respecta nici drepturile nici teritoriul. Măsurile vamale luate de Bulgaria față cu Serbia, care nu sunt justificate de nimic și prin care s’a nimicit orice relațiune comercială dintre ambele țări, au avut exclusiv aminte de scop de a dovedi Serbiei simțimintele ostile ale principatului Bulgariei de când există acesta: însușirea violente și nedreptă de la Bregova, încuragiarea pe față și publică a trădătorilor de țară condamnați de justiție în întreprinderile lor rebele îndreptate contra ordinei interiore a regatului; tote acestea le-am suferit condus fiind de dorința de a da dovezi despre o astfel de răbdare, cum se cuvine unui Stat care și-a răscumpărat libertatea cu propriul său sânge, a prosperat prin simpatiile Europei, și în tote demersurile sale de desvoltare a respectat și apărat drepturile străine ca pe ale sale proprii. Dar răul tratament al supușilor noștri din Bulgaria, disposițiunea luată pentru închiderea fruntariilor, grămădirea de mase nedesciplinate de voluntari la fruntaria Serbiei, atacurile lor inarmate contra poporațiunei de la fruntarii și chiar contra armatei nóstre, căruia îi este încredințată apărarea teritoriului; tóte acestea însemnăză o provocare pe față pe care nu pot s’o sufer nici în numele demnităței poporului, nici în acela al oporei armelor sârbe. Acestea sunt motivele pentru care permit să se încapă o stare de ostilități pe față, provocată de guvernul bulgar, și pentru care am"ordonat credinciosei și bravei mele armate să tracă fruntaria principatului Bulgariei. Deci, drepta causă a Serbiei se întemeiază pe sorta armelor, pe bravura armatei nóstre și pe sprijinul celui atotputernic. Anunțând acestea scumpului meu popor, comptet în aceste timpuri grele pe dragostea lui pentru patrie și pe supunerea lui pentru sfânta cestiune sârbă. BULGARIA "Principele Alexandru ar fi declarat filele acestea că orice întorsătură vor lua evenimentele și orice hotărâre ar lua conferința. Bulgarii nu vor renunța la unirea lor, acesta declarație ne surprinde în acest moment, tocmai când se credea că guvernul bulgar manifestă intenții mai împăciuitore. In ordinul de a fi adresat trupelor bulgare, prințul Alexandru se exprimă astfel: Ofițeri, subofițeri și soldați! Regele Serbiei ne-a declarat răsboi. El a ordonat armatei sale să năvălească pe teritorul nostru. Frații noștri Șerbi, în loc să ne ajute, voesc să ruineze patria nostră. Soldați arătați curagiul vostru. Apărați pe mumele vostre, vetrele vostre. Urmăriți pe inamicul care ne atacă într’un mod laș și cu înșelăciune, până la deplina lui nimicire. Fraților, înainte , Dumnezeu să ne ajute și s să ne dea victoria. ALEXANDRU. TURCIA Situația devine din ce in ce mai încordată ; prin cercurile diplomatice se vorbesce ca de un ce forte cu putință despre nereușita conferinței. Dacă s’ar întâmpla un asemenea lucru, numai încape îndoială că situația s’ar agrava într’un mod care nu ar putea să mai lase nimănui cea mai mică ilusiune. Numai în temeiul siguranței ce au conferința nu va isbuti, Serbia și Grecia se simt așa de tari în posițiile lor respective, e probabil de aceea că înainte chiar de sfârșitul conferinței, Serbia va lua o hotărîre definitivă. Se așcăptă cu mare nerăbdare sorii din Belgrad. Pănă acum nu se scie nimic positiv în acesta privință. Urmările au reînceput pe o scară nemai pomenită; ar zice cineva că peste două zile o să isbucnească un resbel. Austria. La ședința delegațiunilor de la 10 Noembre, contele Kalnoky a respins interpelațiunei deputaților polonezi relativ la expulsările Polonezilor Austriaci de pe teeritoriul prusian. Ministrul a declarat, că ar trebui să se facă o diferență între teoriile de drept internațional și legile ce sunt în uz în diferite țări. Fiecare stat are dreptul de a interzice teritoriul sau supușilor străini. Dl. de Kalnoky a asigurat că el a stăruit pe lângă guvernul prusian, dar că Prusia a opus stăruințelor sale, rațiunea de stat ce o silește de a expulsa pe străinii veniți din Galiția și din Polonia Rusască. Dl. de Bismarck a promis totuși într’o notă că supușii austriaci expulzați, în fața bunelor relațiuni ce există între aceste două țări, vor fi tratați cu o deosebită manieră. FRANCIA Deja la deschiderea parlamentului francez s’a putut vedea că guvernul va avea destule dificultăți in calea sa. In discursul de deschidere președintele d. Blanc a lăudat unirea Republicanilor și a zis că it Republica este un zid de apărare contra revoluțiunilor, a căror Eră a trecut acum. Acesta s-a mai zis adeseori in Franța, fără ca faptele să fi confirmat acestă aserțiune. El a vorbit și de necesitatea de a concentra lucrarea de reforme asupra țării, de a se căuta soluțiunea cestiunilor sociale și de a pune progresul social in locul politicei coloniale, condemnată de opinia publică a țării. ,O mare operă reformatorie stă înaintea nostră—urmează bătrânul d. Blanc—și o vom îndeplini cu zel și curaj. Ridicarea industriei naționale și mai ales a agriculturi trebue pusă in prima linie (aplause), apoi câtă să tindem la ameliorarea situațiunii lucrătorilor, la o nouă organisare a administrațiunii, ce trebue simplificată și purificată ; economia cea mai strictă in finanțe; o împărțire dreaptă a impozitelor, o lege de recrutare ca reducerea timpului de serviciu, cu un cuvînt, cată să pășim înainte cu hotărîre, pănă vom ajunge la încoronarea revoluțiunei franceze. (Aplause furtunose). Trebue să știm că a venit momentul pentru reforme seriose și profunde. Care să creăm neî ntrerupt și un ce durabil, acestă cere I sufragiul universal....* Belgia. Conferințele ministeriale pentru aderarea Belgiei la convențiunea monetară, se urmază mereu în Bruxela. Se crede că Belgia va adera în curând la tote disposițiunile Convențiunei încheiate Franța, Italia și Elveția. CURIERUL TH. BALASSAN. CRONICA LOCALA *** (Concurs") pentru catedra de fiziologie de la facultatea de medicină din orașul nostru a avut loc in București inaintea juriului compus din doi profesori dri: Alexianu, Felix, Istrati, Petrescu, Romniceanu, Sergiu și Sutzu. Candidatul dr. Sobor actual suplinitor al citatei catedre, a fost felicitat și recomandat de juriu spre a fi numit profesor, consiliul permanent de instrucțiune însă a casat concursul. Nu cunoștem precis motivele acestei casări, vom căuta însă, de îndată ce vom capata informațiuni sigure, a da lumini asupra acestui punct, deorece este cunoscută publicului reputațiunea ce și-a câștigat dr. Sokor, numai prin munca sa neobosită, atât față cu colegii săi, cât și cu studenții cari i-a urmat cursurile. *** (Teatru Național). Duminica trecută s’a jucat pentru a doua oră piesa Ovidiu, cu d-na Aristizza Romanescu- Manolescu în rolul Iuliei. D-na Manolescu este una din cele mai bune actrițe române din câte avem actualminte în țară. «Ovidiu» a avut astfel un succes cu totul diferit de cel ce-l avusese în prima sa înfățișare. Dicțiunea clară și puternică, gesturile maestrite, și prestanța scenică a dnei Manolescu, cum și unele eclaturi artistice ce dau dovada de un studiu aprofundat,—au făcut pe public să aplaudeze cu mult foc pe noua venită din teatrul ieșan. De astă-dată și ceilalți actori între cari d GaliDO, care ca tota slăbăciunea și bóla de care sufere, a representat destul de bine rolul seu, d-nii Bălănescu, Dimitrescu, Hasnaș, Bobescu, d-nele Eugenia Procopiu, Ionescu, Marinescu etc., au contribuit la succesul seratei. Așa că credem, că pe viitor, având un exemplu demn, se va stărni o emulațiune cu drept artistică între toți actorii scenei nóstre.—Sperăm că d-na Manolescu va rămânea mai mult timp între noi și ne va face astfel să gustăm multe serate plăcute, —râdicănd tot odată nivelul artistic și al celorlalți din noii săi colegi. *** (Concertul d-l al Al. Grünfeld). Alalta eri sara, luni, a avut loc în sala Teatrului Național concertul ce l’am anunțat că va da dl. Alfred Grünfeld. Succesul concertistului a fost din cele mai mari. Execuțiunea sa superiorä a entusiasmat pe toți auditorii. Bucata «Mazurca» de însuși executantul a fost recerată și cântată de două ori de concertist. Dl. Grünfeld a fost rechemat, de două ori dupa sfârșirea concertului. O frumosä guirlandă verde i s’a oferit de d-ra Zoe Miclescu, fosta elevă a d-lui Grünfeld, în sem de recunoștință, și purtând inscripțiunea : A Monsieur Grünfeld—son éleve reconnaisante. Un public ales și numeros s’a grăbit a veni să asculte pe acest distins artist, și aplausele necurmate au dovedit cât simțesc și știu ieșenii să aprecieze adevărata artă. *** (Concertul d-rei Marie Chefaliady). Sâmbătă în 9 Nov. va avea loc în sala Teatrului Național, concertul dat de d-ra Mana Chefaliady, pianistă, absolventă premiată a conservatorului din Viena, la care concert își vor da concursul artistic și do, profesori Eduard Caudella, G. Muzicescu, Otto Weiss, G. Cirilo, cum și d. I. Moldovanu, absolvent al Conservatorului din Iași. Nu ne îndoim că publicul iașan va pune multă grabă intru a merge să asculte pe acestă tânără și mult talentată artistă,—care după cum vedem din program, va urma să execute bucăți musicale din cele mai grele.—Cunoștința și gustul ales că publicul nostru a probat că are pentru musica înaltă cu ocazia concertului d-lui Grünfeld ne fac să credem că Sâmbăta viitare va ști să aprecieze și să încurajeze pe artista română, și sala Teatrului nostru credem va fi plină de auditori.—Iată și programul acestui Concert. 5. Raff Giga con Variazioni 6. Weber-Tausig Aufforderungzum Tanz *** (Procesul lui Leon Brunner). Acest mare comersant din orașul Bacău și despre care jurnalistica Bucureștiană a vorbit cum mult a fost dat judecăței corecționale pentru bancrută fraudulosă și condemnat de Tribunal la șase luni închisore pentru bancrută simplă,— după apelul atât al seu cât și al d-lui procuror Macsim, s’a tradus dinaintea Cartei de Apel din Iași secția I, unde s’a început cercetarea lui din ziua de ana a lunei curentei și s’a finit la 4 c când prin deciziunea ce s’a pronunțat a respins apelul Procurorului, a primit în parte apelul inculpatului, a reformat dispozitiv sentința Tribunalului condamnând pe Brumer la 4 luni închisore pentru bancrută simplă. Cartea a fost compusă de d. N. Berzu președinte, Al. Teodorianu, T. Burada, V. Tasu și Gh. Dimachi judecători iar fotoliul Ministerului public a fost ocupat de d. procuror Eug. Donici care studiind ca atențiune afacerea a luat concluziuni bine desvoltate in sensul legei și a regulamentului comerciale susținând cu tărie condemnarea inculpatului pentru bancrută vicliană. Brumer a avut de apărători pe avocații Al. M. Șendrea și Ernest Sturza care de aseminea a fost la înălțimea misiunei lor. Un auditor numeros a urmărit desbaterile acestui proces. Iată încă o dovadă că Curțile de Apel sunt destul de ocupate și că prin urmare ideia de a li se desființa câte o secțiune nu este bazată pe fapte și experiențe. *** (Carnea). In ziarul «Lupta“ vedem o inserțiune a unui măcelar român din hală, prin care se plânge că mai mulți măcelari evrei vând carnea pentru creștini cu 20 bani kilo, pe când măcelarilor români nu le dă mâna să o vîndă decât ca 30 bani. Ne mirăm când vedem astfel de reclame, când știm bine că atunci când măcelarii români n’aveau concurenți vindeau carnea pentru creștini cu 80 bani pănă la 1 fr. kilo, și astăzi după estinătatea de vite ce există se dă dovada cea mai bună că carnea se póte vinde și cu 20 bani kilo.—Mulțumim și cu acestă ocasiune administrației comunale care ie măsuri pentru a se garanta liberul comerț al fiecărora, nefăcând caz, in asemenea chestiuni pur economice, nici de persone nici de interese private. PARTEA I. 1. Schuman Sonate 2. Liszt Rhapsodie 3. Chopin Fantaisie PARTEA II. 4. Beethoven Concert (mi bem.) cu accompaniament de quintett QUITANȚĂ Subsemnatul ca moș și ruda cea mai de aprope a soldatului Hodorcă Alecu, mort la incendiul de la casele d-lui Rosnovanu, am primit de la D-ra Sofia Balassi in suma de 100 (una sută) lei noi din ofrandele adunate de D-sa pentru ajutorul urmașilor victimelor acelui incendiu. Grigori Bradu. Societatea de binefacere din Iași. Publicațiunea No 7. Totalul publicat in Curierul de 11 Iulie se urcă la suma de 19.405 lei 20 b. D-na Elena Stroici ab. m a m. 18 lei, fina Erna Konya ab. i. i. a. s o. n 36 lei, d-na Maria A. Catargi ab. i. a. s. 18 lei, d-na Maria Sipson ab. a. m. i. 18 lei, un bon rural a 7 la sută eștt la sorți sub No. 029,677 valora nominală 100 lei. Cupanele de la 1 Iulie 1855 a scrisurilor fonciare rurale a 7 la sută in valore nominală de 55.800 lei 1953 lei. Idem de la 1 Iulie 1885 a scrisurilor fonciare rurale a 5 la sută in valore nominală de 26,000 lei 650 lei. Idema scrisurilor fonciare urbane din București a 7 la sută in valore nominală de 5000 lei 174 lei. D-na Plena M. Suțu ab. i. a. s. o. n. d. i. 1885 f. m. a. m. i. 72 lei, d-na Natalia Manu ab. ian. 1885 6 lei. Totalul 22,451 lei 20 bani. Casieră: Natalia Suțu. Iași 6 Nov. 1885. PRIMĂRIA COMUNEI NEGRESGI Domnule Redactor! Primindu-se cartea poștală prin care anunțați mortea soldatului Hodorcă Aleea din acesta comună, am onórea vă supune că cea mai de aprope rudenie a numitului soldat și cam în grijă de el, este unchiul său Grigore Bradu, care în consecința mijlocirei D-vostră anunțândui mortea nepotului seu i s’a dat presenta conrespondență spre a vă încredința de indentitatea lui. Cu acastă ocasiune vă rugăm a primi sincerile nóstre mulțumiri pentru multa bunătate și îngrijire ce puneți la tote ocasiunele de nenorociri. Primar, G. Larion, Cronica Agricolă. Cumpărătorii porturilor nóstre și mai cu semă al Brăilei, în cursul acestei săptămâni, au desvoltat o mare activitate în cumpărări și încărcări; pate că acei cari vor vor să găsască din rândurile dintăiu o mare ameliorațiune în esportul nostru, și să cânte că nu mai suntem în criză, se vor înșela amarnic; când vor cerceta cu mai multă atențiune cursul piețelor Brăila și Galați, se vor convinge pe dată că, deși sau făcut multe vânzări însă cu prețuri așa de scăzute, abea că pute compensa munca cultivatorului.Abia câteva partide de grâu au putut atinge prețul de lei 12.50 pe octolitru și acesta a fost al D-lui Marghiloman , iar tote celelalte grâne variând între 6.80—11.25 hect. Ordele asemenea, deși s’au făcut multe vânzări însă cu prețțuri forte minime variând între 4.75 — 5.90 hectolitru.—Secară s’a vândut și mai puțină, cu preț de 7—7.25 hect. După cum se vede, aceste mișcări au început pe o scară cam întinsă, sperânduse a arma și în cursul săptămânei viitore. Tribunalul Comercial din Iași Secțiunea IVESTRACT. No. 5454. Se publică spre generala cunoștință că Tribunalul prin jurnalul No. 2909, din a. c. a ordonat a se nota în registrul firmelor individuale la No. 21 curent, unde este înscrisă firma comercială a D-lui Altar Catenberg din Iași, pentru comerciul de haine gata, cum că a mai deschis o filială de Postăvărie în Iași disp. 3 str. Veche No. No. 132. Conform art. 10 din regulamentul legei pentru înscrierea firmelor, se publică spre cunoștința generală că D-nii Naftule sin îosep și Ziwie Pascar dom. în Iași disp. 4 și 3, s’a înscris la Trib. Iași secția comercială în registrul firmelor sociale sub No, firma ce a adoptat’o sub denumirea de Naftule sin îosep și Ziwie Pascal pentru comerciul de Pește sarat în Iași disp. III str. Cucu No. 21. BIBLIOGRAFIE. Un Călindar de părere pentru anul 1886, ilustrat ca ecacta hartă a peninsulei Balcanice, conținând statele de care se atinge evenimentele ce astăzi se petrec prin ele . Bulgaria unită cu Rumelia, Serbia, Francia, Macedonia, Albania, Munte Negru, Bosnia, Herțegovina și tota România ; prețul unui exemplar este un lea nou. Un Tablou bine esecutat in care să prezintă un vânător Muntean care cade după râpele cele mari ale Muntelui Ciahlău fiinduse de piciorele unui Vultur mare, peste care dete din sptămplare când eșta din cuib, singura sa speranță de scăpare a primejdii, iar sub tablou se arată timpul peneșicare lună ale anului când se permite de legi uciderea vânaturilor atât a patrupedelor cât și a sburatórelor, prețul unui exemplar este numai de un leu nou. Domnii doritori de prin districte a poseda aceste Tablouri sunt rugați a trimite cererile D-lor la adresa mea in Capitală, trimetind bani in mărci poștale, sau in timbre, cu scrisori francate și semnătura descifrată ca să le puta primi pe dată fără alte cheltueli. Domnii ce vor cere mai multe sume vor primi drept rabat douăzeci la sută. Editor, L.-Colonel D. Pappasoglu. Onor, public este rugat a ceti cu atențiune anunciu in privința medicamentelor preparate cu brad, recomandate de toți medici in țară și in străinătate fiind forte folositóre și de 20 de ani renumite, care anunciu îl publicăm in pagina a IV-a. ANII N 0IURI Comitetul flirijent al Cassei de Economie „Spiidonia“ din Iași. Urmând a se alege de adunarea generală a societarilor acestei Casse doi membri in Comitetul Dirigent in locul decedaților Costache Iorgulescu și Vasile Voișel (acest din urmă in calitate și de Casier), se anunță acesta tuturor D-lor Societari și se invită că in vederea cașului de urgență pentru a nu sta nu suspendă operațiunile Casei din lipsa de Casier, să bine-voiască D-nii Societari a se întruni Duminica viitóre 10 ale curentei la orele 12 din Zi in localul acestei case spre a procede la alegerea a doi membri, cunoscând că orice întârziere in cazul de față este in paguba Societarilor. Comitetul Dirijent. Messieurs les clients du feu lüartill Tailleur, sont informés qn’ils peuvent rétírer les vétements qu’ils avaient commandés et qui se trouvent au Consulat de France. Le 1-er Décembre (n. st.) les vétements qui resteront seront vendus aux enchéres. Le Vice Consul. AIUNCIU Restabilirea adevărului Spre știința onorabilului public fac cunoscut că in broșura ce s’a împărțit la sânțirea bisericei „Domnița Balașa,din privința obiectelor de sculptură in lemn, nu este adevărat că sunt lucrate de persona pe care arată.— Subsemnatul care sunt singurul autor atât al planurilor cât și executorul templului celui vechi al sântului altar, modificat de mine conform planurilor mele aprobate, iară tronurile MM. II. Regelui și Reginei, tronul Mitropolitan, anvonul unde se citește sânta Evanghelie și două tronuri de icóne la Intrarea bisericei, tote aceste sus enumerate sunt lucrate din nou, singur de mine sub semnatul, cu excepție de strănile de rând pentru popor. Petru Rable sculptor. Cu atelierul și locuința in proprietatea sa din Spirea-veche, str. Arioneia, colorea de verde, No. 21. MAGALIA No. 5 din Dughenile Ghemiș. Aduce la cunoștința onor. public și a clientelei că au primit un nou asortiment de marfă din cea mai aleasă, precum : Mătăsării, stofe de rochii de lână, mantele, perdele, lengerii, covore etc. etc. Si initi 7 ,M,et pmtr", vin f • w wmmwm tură, la priicaria D-lui N. Ostapovici, strada Academiei casele Otelului România, sau de arendat chiar de UO Vall&ai Ö acum, două vii la Copou, una in hotar cu Peister și una cu Michel Daniel, și 4 stoguri fân de vânzare. Doritorii se vor adresa la d.«rigori Ia» sinscrii, strada Sărărie No. 65. Vremiul Agricol din dudetiui lassy sittrațiuite s tt.m:.a.zr JL ACTIV In glina de 31 Octombre 1885. PASIV Cassa ..................................................... Efecte scumptate.................................. împrumuturi garantate cu efecte de Stat Efecte publice....................................... împrumuturi pe amaneturi .... Mobilier.................................................... Imobil..................................................... Cheltueli de administrație................... Diverse compturi debitare................... Total Lei 865.840.15 Administrator, D. D. Mavrocordat. I 8780 65 Capital .................................................1’7600 Fond de reservă ............................ 1139 35 Compturi curente ......................... 18324 Dobeniji și beneficii diverse . . . 41764 65 836119 70 Diverse compturi creditare . . . 1060 Ct. Acțiunilor din nou emise . . 18800 Banca Națională...........................591013 19879 80 Deposite............................................... 15665 70 Asigurări.......................................... 629 35 Ct. Dividendelor pe anul 1884 . . 904 10 Secretar A. Pilescu. 865.840.15