Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-01-06 / nr. 2
Anul ai XVI-lea No. 2. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASSr, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE.............................................40 Fr.INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 BADI. ȘTIRI LOCALE , ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . • • Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Win Nr. 9 • JALSI Miercuri 6 (18) ianuariiü BSB. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea (TH. BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GEN O &lend.aru.l Saptă na â, n. e 1 STIL VECHIU PIUAT PATRONUL I>ÎLEI ~~ TIMPUL DIN SFIPTÃMANA STIL NOU__| țIUA | PATRONUL fIILEIB&«. Sdrelui ^ ■|jujBi.y.an*iuj.»a|—ac—'** ■'~L~ *'""" ' — ** '•«--VI— — ■“ "rL”'' rr~~ ' * “ Sil!DUarÎ6 anuane. Duminică Sf. Par. Malachia și Sf. Qord © \ \ 15 Duminica Mauru 7-32 4-47 4 Luni Ad. celor 70 apost. și cuv. Teoctiat I 16 Luni Marceliu 6 Marti Sf. mart. Teopim și Teona / / La 9 Ianuarie pătrarul I cu ger și 17 Marți Antoniu 7 31 » 6 Mercuri [ti Botezul Domnului | aDoi _apad, 18 Mercuri Prispa 7-80 *-cu 7 Joi [ti Frof loan Botezători ap0i *apad‘V 19 Joi Canut 7-80 4-51 8 Vineri Cuv. M Dom. și Păr. George 20 Vineri Sebastian 7 29 ____9 Sâmbătă_____Sf. Martir Poliect.___________________________ 21 Sâmbătă Aloina 7—29 I 4 53 ., CONRESPONDENȚI IN STREINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Glément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. UniWi. 20 bani. ANUNCIURII Institutul Liceal de Domnișoare. In acest institut cursurile reîncep la 8 Ianuarie. Em. Humpel O profesoră de piano, germană, oferează lecții contra unei camere de locuință. Adresa la Consulatul German. Scala Technică din Jassy Direcțiunea Scolei Technice din Jassy, aduce la cunoștința generală că în atelierele acestei școli se primesc comande de execuțiuni și reparațiuni de lucrări atingătoare de arta ferăriei, a turnătoriei, a strugăriei de metale și lemn și de tâmplărie. DE ARENDAT Mo»1a lir&guțanii de sus din județul Dorohoi plasa Bașeu, megieșită cu Drăgușenii de gios, Mileanca, Știubeeni și Cordofeni, în mărime de 1200 fălci aproximativ, având trei iazuri, din care unul cu apă curg bere pentru mori, case de locuit, hambare, coșere, și dreptul de a pescui iazurile, proprietate a casei def. Doctor Anastasie Fătu, se dă in arendă de la 23 April 1889, când espiră contractul actualului arendaș, care este dator a indica noului arendaș locurile de arături. Doritorii se vor adresa la subsemnata doî r«?i T qt-rude Funsilnr Nn 1 unde vor lua tote informațiunile necesare, și condițiunile arendării. Ecaterina Fătu A IVCICIV La IMpoșid Megiești județul Vasluiu plasa Fundurile, se află de vânzsre fân bun și pale bune cu prețuri forte moderate; a se adresa la Negreșit la administrațiunea Moșiei, iar în Iași la Dl. N. Caslan CACMUMIIE de blană de Castor adevarată și de Astrahan pentru domni și pentru băeți. Căciula de imitație. Căciule și toques pentru dame.— Se primește orice comandă, W. GRUCHOL Iași Strada Lăpușneanu. Telegrame de felicitare PENTRU ANUL NOU 1888. Cu ocasiunea anului nou, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei a adresat M. S. Regelui următorea telegramă, la care M. S. a și respuns cu obicinuita buna-vroința și pietate, pentru care noi suptem cu o deosebită mulțumire sufletească a publica aceste amândoue telegrame: M. S. Regelui României Carol I. Bucuresci Sire. Cu înoirea anului, profităm și noi Clerul Eparhiei vechei Mitropolii a Moldovei a înoi felicitările nóstre însoțite de rugăciuni cătră D--jeu pentru Majestâțile Vóstre Regele și Regina României cu mări să trăiți întru mulți ani fericiți pentru prosperitatea și mărirea României și pentru protecțiunea Sf. Bisericei nóstre naționale. Să trăiți Majestățile Vóstre. Să trăiască România. Iosif, Mitropolitul Moldovei. I. P. S. S. Mitropolitului Moldovei Iași Felicitările ce înalț Prea Sf. Vostru și le-ați adns în înoirea anului tip mulțumire Ne-a pricinuit, iar rugile ferbinți ce le-ați înălțat în mărețul și sfântul locaș al Mitropoliei pentru țară și pentru Tron, au umplut sufletul Reginei și al Meu de evlavie și de credința. Urăm înalt Prea Sf. Vostre și Clerului din Eparhia Vóstru ani mulți împodobiți de pace, de virtute și de fericire. CAROL, Majestăței Sale Regelui Carol I, Consiliul comun al municipiului Iași, roga ceriul să revarse harurile sale asupra Augustei Vóstre familii și a țetei, a căror destine sunt în veci nedespărțite, și Ve exprimă încă odată sentimentele sale densive și adânc devotament. Primar: N. Gane. Consilieri: Ion Bogdan, O. Climescu, Gh. Krupenschi, N. Culianu, At. A Gheorghiu, D. Gheorghiu, N. Giurgeanu, I. Ionov, I. Ornescu, C. N. Paraschivescu, I. Petrovanu colonel, C. Rojniță, Șt. Șendrea, A. D. Kenopol. „Iată și răspunsul M. S. Regelui: D-lui N. Gane primar. Urările isvorite dintre o puternică simțire, ce consiliul comunal și fruntașul celei de-a doua Capitală a țerei Nile au făcut cu inceperea anului nou, sunt pentru Regina și pentru Mine o dovadă că singu ața neobosită și dragostea ce am rezervat-o asupra acelui însemnat oraș, au fost spornice, deoarece la ibirea, în iubire Mi se respunde și la rugliciunea ce îndreptăm zilnic ceriului pentru înflorirea Patriei, glasul cetățenilor se impreunat cu al nostru. Fiți ne rugăm tamaciul acestor sentimente pe lângă toți câți s’au unit spre a Ne arăta devotamentul lor, asigurându-i că fericirea țetei pe care ne-o doresc este cea mai scumpă fericire, a inimelor Noistre,și că le urăm viața imbelșugtîîffâ 0t^tii șiîe bucurie. CAROL. Dăm aci și telegramă adresată de consiliul comunal d-lu prim-ministru I. C. Bratianu. Iată-o. D lui I. C. Bratianu prim-ministru. Consiliul comunal al municipiului Iași, va aduce cele mai căldurase felicitări de anul nou, dorindu-ve viață lungă și fericită pentru binele țârei și a familiei Dr. Primar NI. Gane Consilieri: I. Bogdan, C. Cumescu, N. Culianu, At A. Gheorghiu, D. Gheorghiu, N. Giurgianu, I lanov, I. Ornescu, C. N Paraschivescu, I Petrovanu colorel, C. Rojniță, St. Șendrea, A. D. Xenopol, N Ioan. Iată și telegrama adresată d-lui N. Gane primarul orașului, din partea președintelui consiliului de miniștri: „Din depeșile D-vestre ved că lașii a devenit din nou un focar din cele mai incadescente al patriotismului. Să dee D-zeu ca razele acestui focar să pătrundă in colțurile cele mai depărtate ale României și să le incălzască. Te rog să fii interpretul meu pe lângă toți aceia ce ’Mi-au depeșat, urându-le să le dea D-zeu putere ca să înfrunte furtunele de care póte suntem amenințați.“ 1. C. Bratianu IASSI 5 Ianuarie, 1888. Scurt memoriu asupra posibilității de a da o profesiune onorabilă unui mare număr de tineri prin mijlocul agriculturei, precum și de a da o ocupațiune potrivită acelora care au îmbrățișat cariera de agricultor. Cultura inteligentă a pământului pate oferi un debușeu ușor de ocupațiune tinerimei nostre. Agricultura maica neamului omenesc, știința cea mai utilă omului, a cărei origină se rftrofirt nănâ la zeii din fabulă, despre care ne vorbește scriptura că a fost practicată de patriarhi, este acea artă, ce credem că putem oferi omului ca o ocupațiune de totdeauna, ca cea mai productivă din tote ocupațiunile. Sânt în general două mijloce de a se ocupa cineva cu agricultura, ori ca proprietar, cultivând proprietatea sa (cel mai preferabil), ori ca arendaș, exploatând moșia altuia. Pare că vădi, încruntându-se sprânceana la un mare număr din tinerii noștrii, cari, își înfățișează îndată, un om mojic, în bluză, cu saboți ori opinci, ținând cârpele de plug, îngrijind de vaci, de porci, căci până acum pe la țară n’au venut altă ceva. Suntem atât de preveniți în contra profesiunei de agricultor, încât cu tote elogiile poeților și emenilor de știință în acestăt ramură, cari se fac în privința culturei pământului și vieței câmpenești— aci îmi aduc aminte de frumósele versuri ale poetului separațian: »Dați’mi mie valea verde Unde omul perde Negrele gândiri, etc. încă o’am scuturat jugul prejudecăților moșilor noștri în acesta privință, căci pe acele timpuri, agricultura se făcea cu țigani cu robi și țăranii își plângeau zilele. Dar acum, arendașul, precum îl înțelegem este de o potrivă cu proprietarul ; ca și el, primește o educațiune, urmează cursuri științifice, cel puțin elementare, se pote perfecționa în școlile de agricultură, este alegător, într’un cuvânt are o posițiune, și ca mâine, grație progreselor ce am făcut, pote lăsa plugul spre a da ajutor statului cu luminile sale. Nici o profesiune nu e mai morală și nu ne îndeamnă mai mult la o viață regulată ca acea de cultivator al pămânntului, de agricultor. Neîncetat în contact cu natura, agricultorul instruit îi observă fenomenele, pătrunde în ministerele ei și știe să tragă din ele profitul necesar țeranilor îmbelșugate prin grjile sale, înapoind cu prisos ceea ce le împrumută și răsplâtind pe deplin silințele ce-și dă pentru ele. Sub raportul sânătăței, putem proclama ca cea mai sfin&tösa din tóte profesiunile pe acea de agricultor, de conducător al muncilor câmpenești. Munca în mijlocul țarinilor, semănăturilor, secetei, pădurilor, puse pe cultivator fără încetare, în contact cu aerul curat, cu un sare binefăcător, singur excesul, osteneala ar putea fi FOILETON. CÂTEVA CUVINTE DESPRE INTEMEEREA MITROPOLIEI MOLDOVEI. (Urmare). Trimitem dar acolo pe prea onorabilul între Ieromonahi și Duhovnicescul Părinte Domnul Grigoriu călugăr al chiliei mele, și pe prea onorabilul Dascăl al Sfintei Evanghelii al Sfintei nostre marei Biserici a lui Dumnezeu, pre Diaconul Domnul Emanuil Arhonteie, întru Duhul Sfânt iubiți fii ai Moderațiunei nóstre, ómeni onorabili, distinși și buni, cărora um și poroncit se urmeze in acest chip, ca cu voea Măriei tale să adune pe prea onorabilii boeri, pe Iereii și monahii țerei Măriei tale și se cerceteze lucrul cu exactitate și lămurit, și se rostesc, în mijlocul lor, aforismul din partea moderațiunei nóstre, precum sau însărcinat și povățuit de cătră noi; și dacă vor auzi și de la dânșii, că Domnul Iosif s’a hirotonit al Moldo-Vlahiei de către Episcopul Galiției, să'l așeze pre el Episcop legiuit acolo, prin cartea sinodală a Moderațiunei nóstre, ce au în mânile lor, ca se oficieze el, să sanctifice și se facă tot ca legiuit Mitropolit, tóte câte se cuvin lui se facă fiind că așa este drept, precum a găsit cu cale și Domnezeescul și Sfântul Sinod, și Moderațiunea nóstrá a decis. Ear dacă va fi al mintrelea de cum am țjis, să vină El aici și sâ-și dea cuvintele la moderațiunea nóstrá și ia Dumnezeescul și Sfântul Sinod, și atunci se va face ceia ce va fi drept In sfârșit, daca’l vor găsi hirotonit Episcop acolo de către al Galiției, trimișii noștri se’l întărască și se’l întroneze ca Episcop legiuit și învățător al acelei țeri Moldo-Vlahiei, ca se va binecuvinteze și sanctifice pre toți Iar Domnul Ieremia, când va respunde Moderațiunei nóstre și Dumnezeescului și Sfântului Sinod, atunci judecata va face ceia ce va fi drept, căci nici nu voește Moderația nóstra, ca se fiți voi ne binecuvântați și fără Episcop, care se putá a ve sanctifica, nici primește ca mulți se trecfi și se calce ca Episcopi țara Măriei tale, ci unul se fie legiuit, carele se pot§ a ve sanctifica; căci și Dumnezeeștile și Sfintele canone acestea priimesc. Priimască deci Măria Vostru pe acești ai noștri trimiși, odihnesc a’i, ciostescu’i și ajută’i la acestea, după cum scriem, și la altele, de care vor ruga pre Măria ta. Urările și binecuvântările mele se fie cu Măria ta, cu casa ta, și cu tóta țara ta* luna Íalia indict 9. Reproducem aici și Cartea Patriarhală dată »prin proteedieul* Patriarhiei comisarilor Patriarhali; • Matei cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Constantinopolei, Romei noue, Patriarh Ecumenic. «Nobilul mare Voivod al tatei Moldo-Vlahiei, «Domnul Alexandra, trimețind soli, boeri a lai și «Ieromonahi, la moderațiunea nóstră și la Dumnezeescul și Sfântul Sinod, a cerut și s’a rugat, ca «se dobândască ertare Iosif Episcopul ce se află a«colo, pre care îl interzisese Sinodicește Prea Sfân tul și pururea pomenitul Patriarh Domnul Anto«nie, căci se flcea că el, fiind Episcop Sârb unde«va, a trecut la acésta Biserică, de aceia și pentru «aseminea cuvinte, au fost strămutat la Moldo-Vlahici, atunci Arhiereu pre Domnul Ieremia, carele mer«gând acolo s’a reîntors îndărăpt, căci se afla acolo «Episcop menționatul Iosif, pentru care și aforisind «tot poporul, a interzis tot odată și aforisit și pre «Iosif. Iar după acela rugat fiind, a ertat atât în«trega națiune, cât și pre Episcop de aforism, la plasat însă pre acesta interzis, până când se vor «cerceta Sinodicește cele despre dânsul în prezența »și a lui Ieremia. Acum însă fiind ca și menționatul «marele Voivod, și toți boerii lui, și clerul, monahii și ieromonahi, și prin scrisori și prin pomeniții lor «trimeși, sau adresat și au rugat pe Moderațiunea «nóstră și pre Dumnezeescul și Sfântul Sinod, care «dobândască ertare menționatul Episcop Domnul Iosif, să pută oficia și ai sanctifica, și să du rămâe »mult timp numerósa lor seminție fără Episcop; și «fiindcă acum și Domnul Ieremia nu este in stare «să respundă Sinodicește și să se judice cu Dom[nul Iosif, căci a luat voe de la Biserica lui Hristos și s’a dus la Târnov, ca se îndeplinescă acolo «cele Bisericești, și numiții trimiși au aratat, că a«cest Episcop Domnul Iosif, n'a venit din altă »parte la dânșii, după cum au sratat unii alții pe «când s’a hirotonit Ieremia, ci că, fiind pământean «acolo și rudă al Domnilor țerei, s'a trimis de cătră toți la Mitropolitul Galiției, carele priimisă o autoritate sinodică de a hirotoni Episcopi pe la «Bisericile din Roșia Mică, între ale căruia era »și Cetatea Albă (Ampo-Kaorpov), și s'a hirotonit de »acela legiuit al lor Episcop, unde a venit dintru «început, nu din altă parte ca călcător Bisericei Jor, după cum s’a vorbit. Aceste tote deci, ascultându-le, Sinodicește am chibzuit și am decis cu «socotința și a celorlalți presenți Arhierei și prea onorabili întru Duhul Sfânt iubiți frați ai moderațiunei nóstre și conliturgisitori, și am trimes acolo «pe prea onorabilul între Ieromonahi și părintele «Duhovnicesc și călugăr al nostru, pre Domnul i Grigorie și pe pre onorabilul Dascal al Sfintei Evanghelii Diaconul, Domnul Emanuil Arhonteie, «intru Duhul Sfânt iubiți fii ai moderațiunei nóstre, «ca se cerceteze acestea acolo la fața locului, pentru mai multă încredințare și descoperire a adevărului; și dacă, după cercetarea ce se va face a colo la fața locului, vor găsi din mărturiele tutu*ror, atât ale Domnilor și boerilor țerei, cum și ale «clericilor, Ieromonahilor și Monahilor, că așa s'au hirotonit de Mitropolitul Galutziei dintru început «adivarat Episcop în Moldo-Vlahia, dar nu de «aiurea; prezișii noștri, se i acorde a oficia și hirotoni, și a lucra tóte cele Bisericești, fără oprire, făcând hirotonii de ipodiaconi, diaconi și «Presbiteri și de alți clerici, cum și Sfințiri de «Sfinte lăcașuri, și în genere tote cele privitore la »ale Bisericei, fără nici o împedicare. Iară Domnul Ieremia revenind, dacă nu se va astâmpara și «păciui, și va cere judecată, se cuvine a se procede «și a se lucra, intru ceia cei privește, cauorbește, «precum se va găsi fast pentru amândoi; iară a«cum înainte de judecată, s’a părut nedrept, ca n«nui se se bucure de onorurile sale și de serviciul «Episcopal iar celalalt se fie interzis, dacă se va «dovedi că n’a încălcat, ci că s'a hirotonit la acâstă »Biserică de cătră cel ce avea voe se facă ase»menea hirotonii de de Episcopi, carele și dovidindu-se, că pentru acolo s'a hirotonit de la început, că a primit și dreptul de a lucra, trebue se «fie pacinic, blând cătră Clericii sei, și către toți a«cei ce nu fac nimica nedrept și nelegiuit s. c 1. «Trebue însă ca Diaconul, ce se va hirotoni, se «fie in vârstă de douăzeci și cinci ani, fără ca se’i «lipsasefă câtuși de puțin dintr’acest timp scurt; iară