Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-04-08 / nr. 40
Anul al XVI-lea No. 40.ASS Vineri 8 (20) Aprilie 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr . pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.pe trimestru 7 Fr. STREINATATE .............................................40 Fr.INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Aaunduri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b.CURIERUL Din NTr. 90bani. ® UAEA Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă (TH. BALASSIN) INTERESELOR GENERALE Cuviosul Nichita Cuviosul Georgiu M. Teodul și Agaton Părintele Eftimie Arci. Cuviosul Părinte George Apostolii Irodion, Agaff și Roff M. Eupsihie__________________ La 8 Aprilie, Patrarul cu timp frumos, apoi plaie și iar bine. STIL NOU I>IPA April. 15 Duminică Anastasia 16 Luni Casimir 17 Marți Anicet 18 Mercuri Perfectu 19 Joi Antoniu 20 Vineri Victor 21 Sâmbătă Anselm CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anuncimi la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRIA și GERMANIA le Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iVr. 20 bani. STIL VECHIU I pI OA Aprilie. 8 345679 Caledarul Sept st m. a. u PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA ----------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------------L A---------------|------------------PATRONULUI IljIcIE IITIT. •JSUS. Sorelui | Apus. Sorelui ----- --------- . V ----I yn. ■ [UNK]—SfeW • î[ ---- ' • -------lEr^ W 5-14 6-44 WW---^ IW 5-12 6-45 / 5-9 6-47 6- 4 6-50 5— 2 6—51 5— 1 6—52 4-59 6-54 La 3. Anul 1866. La 4. Anul 1877. La 5. Anul 1877. La 6. Anul 1877. La 7. Anul 1877. La 8. Anul 1866. La 9. Anul 1421. APRILIE Revoluțiunea din Iași separatistă e înăbușită prin puterea armatei. Se subscrie convenția pentru trecerea oștilor prin România. Abdul Kerim generalismul Turciei sosește la Șumla spre a lua comanda oștilor gătite de resboiu, încep a intra in Dunărea Monitorele de resbel ale flotei Turcești. Românii rechiamă sub arme reservele și armata teritorială. Aniversarea nașterei și alegerea de Rom in România a Majestăței Sale Carol I de Hohenzolern. Dan III Domnul țerei Românești devastează pentru a doua oară Transilvania. Câtră domnii Abonați Spre a nu ni se face imputațiuni de indelicateță și incorectitudine, am crezut de a me datorie să fac mai întâi cunoscut onorați, abonați care a remas în urmă cu plata abonamentului, modul de procedare ce am a urma în virtutia autorizațiunei și a procurei ce mi sa dat de d. Theodor Balassin, de aceia mai zilele trecute ,mi-am permis a avertiza acesta prin ziarul „Curierul“, totuși din fatalitate pentru noi, noia din d-mna lor a păzit aceiași tactica de nepăsare și indiferența neachitându-ne macar în parte abonamentu. Pentru a face dară lues de politeță mai fac ultimul avis rugând pe doii abonați aou ce pune in displăcută pozițiune de a face cheltueli cu reclamațiile,care vor fi tot pe socotela doialori și a publica termenul judecății in acest ziar grabindu-se mai bine a ne avansa fie și in rate, sumele ce ne datoresc.— Nu pot sfârși înainte de a mulțumi tuturor celor ce ne a trimes cel puțin o parte din datorie. Cu suimă Administ. Ziarului CURIERUL Lazar Grigoriu De Inchiriet 5 odăi cu bucătărie, pivniță la strada Păcurari No. 60. KUTSCHAN. Ho închiriat etajul de jos de la casele UC IIMINIUI de pe strada Carol visâvis de teatru fostea def. Teodor Vasiliu Cristescu, să dă in chirie de la 33 Aprilie a. c. Pentru condițiuni a se adresa la subscrisul domiciliat in disp. III strada Golia. No. 48. D. Porfiriu. IASSI 7 Aprilie, 1888. COMUNICATUL GUVERNULUI ASUPRA RĂSCOALEI ȚĂRANILOR „Monitorul oficial“ publică următorul comunicat: Mișcarea țăranilor nu s’a propagat, afară de câteva isbucniri isolate în Sudul plășei Dâmbovița, spre linia ferată Giurgiu, și a rămas circumscrisă în partea de răsărit a județului. Situația la 3 April, 10 ore sara. la Ferbinți, Greci-Grădiștea, Fundul Danciului, Micșunești, Balamuci, ordinea a fost deplin restabilită de vânătorii comandați de d. Magheru, călărașii de d. Solomonescu și roșiorii de d. Elefterescu. A fost un moment de încăerare amenințat de la Ferbinți, la 10 ore dimineța; rebelii voiau să atace telegraful și să pună mâna pe compania locală, prea slabă pentru a putea resista. Ajutorele aduse în grabă, precis la acel moment, de căpitan Solomo unde inginerul Stoenescu a fost seriosnescu, au evitat o ciocnire. Trupele bătut, și Tămădău ordinea restabilită locale au tras douăJ salve de impus- arestări fără violență au fost practicate căzuri fără însa ea să fi fost nimeni de judecătorul de instrucție Tâtăranu rănit. Raporturile sunt absolut precise, și de procurorul Cârlova, atât cele militare cât și cele civile, și Punctele Dascalu-Creața sunt fără știrile date de ziarii sunt eronate, și nuvele. Acolo cei răsculați făcuseră li se dă o desmințire complectă, atâtea stricăciuni încât autoritățile du Platóne și detașamente sunt lăsate pot procede de cât forte încet, în gardă la fiecare sat. La Periș, țăranii urmărind pe pri-Arestari au fost făcute în Fierbinți!mai și pe autoritățile locale au fost și cu osebire în Grad-Grâdiștea, unde , pe punctul de a ataca serios gara, populația bătuse și refarmase pe că 1 Trupele, sosind la timp, au respins pe pitacul local Bradu și pa primar; al agresori, care au resculat Brâtulescu cești doui mimai în noptea de la 2 și Opeiocu, în ambele aceste locuri . ......... O A ...... î . . i . A .. . M 1 , » • • •> /» Í t I /I. ... spre 8 April au putut scăpa în pădure. Acest demn militar, refugiat în Caldârușani, s-a pus pe dată la disposiția comandanților pentru a relua serviciul. Tóte puscile și cartușele smulse de la dorobanții desarmați au fost recuperate de armată. In comunele Lipia-Bojdani cu cătunele și Caldârușaci mișcarea este încă forte vie; s’au adunat acolo un număr mare de răzvrătitori cari amenințau de a invada Prahova, sau de a se dirige spre Divina. Raporturile cele din urmă auuptă cămâne diminuță două eafi adjÓ fiv din Foegadi (na,for Rhetoride), cari sunt în Căldărușani, cooperând cu forțele aflate în Ferbinți, vor restabili ordinea. In comunele Petresei, Balotesci, Mavrodin, ordinea asemenea este restabilită ; capii revoltaților, cari au prădat în Mora Saracă și in Pășcani, unde devastările au fost seriose, sunt arestați. Rămân comunele Căciulata și Mera-Soraca, unde compania locală nu a comunicat încă că a putut înfrânge rescularea. Linia Brănești, Piteasca-Pasărea, Mora Domnească este liniștită, de altfel patrule seriose țin ocupate aceste puncte. Iai Crângu-Fundulea, gara Fundulea, stricăciuni seriose au fost la tote casele proprietarei și comercianților. Un raport al căpitanului Chirițescu comunică că ordinea s-a restabilit fără accident. Rămâne a se restabili regula în Tâncăbești, unde răscula este mare și unde sunt bătuți notarul și consilierii și unde casa primarului a fost dărâmată. Mai în marginea Bucureștilor, la Dudești în momentul când soldații de linie interveneau pentru a regula prin împăciuire certurile cu proprietarul și cu primarul, țăranii au atacat cu parii și toporele pe soldați ; un soldat din al 4-lea de linie a căzut ucis și un altul rânit. Armata a trebuit să riposte și 8 turburători au fost râpiți. Cu tota atitudinea hotărâtă a forței publice, resvrătiții nu s-au dispersat, fiind îmbătați de rachiul ce prădase. La Berceni, trupa a fost asemenea atacată, un resculat rânit. Și acolo țăranii erau absolut exaltați de spirtul ce luase cu sila în casa d-lui Procop Dimitrescu. Plasa Oltenița tota liniștită de când s’au arestat țiganii revoltați în Lămntesci. La Vidra armata a putut potoli mișcarea ce începuse. Pretutindeni soldații își fac datoria cu multă răbdare. La actele de distrucțiune și de atentate la persoane, comise de răsculați, nu au răspuns cu arme decât când au fost atacați. Sunt indicii certe că, față cu ordinele severe date forței armate, liniștea se va restabili în scurt timp. Situația la 4 Aprilie. In județul Ilfov, mișcarea se circumscrie și se localisează din ce în ce mai mult. Pretutindeni unde s’a arătat forțele în număr revoltații s’au supus. La Lipia-Bojdani, batalionul de vânători operând arestările căpeteniilor, o ceată de vr’o 300 de ómeni cu baionete în vârful ciomegelor au amenințat trupa: îndată ce s’a făcut cele trei somațiuni, răsvrătiții au lepădat armele și instigatorii s’au lăsat a fi prinși. Nici un rânit. Un mare număr de răsvrătiți s’au găsit în pimnițele d-lui Iancu Georgescu, unde desfundase tóte vasele cu băuturi. In Grecui-Grâdiștea, căpitanul Bradu s’a reîntors cu căpitanul Elefterescu, pentru a aresta pe cei care atacase pe dorobanți. La Dobreni și comunele vecine s’a restabilit liniștea. împrejurul stației Vidra s’au stabilit forțe îndestulătăre pentru a proteje liniștea publică. In Jilava nici n’a fost nevoe de arestări, căci la prima aparițiune a forței publice locuitorii au reintrat în ordine. Punctele Popești, Dudești, Berceni s’au liniștit. In Popești s’au arestat numai capetauiele. In nici o localitate din Ilfov, pănă la miezul nopței, pe Jiua de 4 April, după tote raporturile primite, n’a fost nevoe să se întrebuințeze armele. FOILETON. PLEVNA. ROMAN ISTORIC CONTIMPORAN. DUPĂ GREGOR SAMAROV TRADUCERE DE G. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare). 47 Drumul era nisipos și accedentat, pe ambele laturi se videau numai vii și razele ferbinți ale sarelui cădeau cu plumbul asupra cortegiului imperial. Ministrul de resbel trimisese imediat pe un ofițer din regimentul de Ulaui Ciogoievschi, care staționau pe malul Dunărei, la cartierul general, ca să ducă acolo ordinul In privința posițiunilor de lângă Plevna, asupra cărora generalul Richter a atras atențiunea, împăratul era cu totă căldura și cu tot colbul vesel și chiamă când pe unul, când pe altul din ofițerii suitei, spre a conversa cu dânșii. Ofițerii cei mai tineri conversau asemenea veseli și dejenați intre dânșii, numai generalii mai bătrâni ascultau câte odată cu neliniște la bubuitul tunurilor care se aula din depărtare și priviau cu îngrijire în direcțiunea, ia care se zărise cu puțin mai înainte marșul trupelor turceșci După prânz ajunse cortegiul în satul Zarîtza, o localitate mică, însă plăcută cu case țevenesci curat întreținute și cu grădini bine cultivate, împăratul ordonă a se face aici repaos pănă a domli, cu tőte că nu sosise aici decât numai o parte din furgane. Cu tote că nu se putea aștepta vreun conac satisfăcător pentru nopte, totuși cu toții salutară cu cea mai mare bucurie acest ordin. Generalul Rylejew alesese o câmpie mică, situată într’o vale, pentru lagărul imperial. Aici fură construite două corturi simple, în unul se așezase patul de fer al împăratului și două mese acoperite cu postav verde, dintre cari una era înzestrată cu materialele necesare de scris și ceialaltă cu obiectele de toaletă. In cortul de alăturea dormia camerierul de serviciu, conținând totodată lăzile cu garderoba împăratului și un aparat întreg pentru baie. Acesta era cuartierul de bivuac al împăratului; ceilalți domni ai suitei trebuiau să petrecă noptea în casele satului sau în corturi provizorii. Către soră fu servită masa sub cerul liber pe mese de lemn improvizate în grabă. Bucatele erau preparate în modul cel mai perfect de domnul Vavasseur, le maître d'hotel al cuartierului principal imperial, cu totu simplicitatea ordonată și cu tote dificultățile ce trebuiau a se întimpina într’o asemenea localitate. Din ordinul împăratului puteau fi servite numai trei feluri de bucate, și nimic nu amintia aici de prezența putintelui autocrat decât numai servisul de masă numai de argint pe care se serviau bucatele și muzica regimentului Preobrașenschi, care era comandată pe lângă compania de gardă combinată și care cânta regulat la masa imperială. împăratul, care se retrăsese câtva timp în cortul său, își lua loc la mijlocul mesei, vis-a-vis de dânsul generalul adjutant Wajcikow, care funcționa ca mareșal de Curte; la drepta împăratului ședea marele duce Alexie, pe partea stângă ministrul de resbel; generalul Rylejew și contele Adlerberg se așezară lângă mareșalul Curiei, ceilalți domni ai suitei își luară locurile cum se puteau găsi fără a observa cu penibilitate ordinea severă a rangurilor, împăratul se părea a fi cu deosebire bine dispus, el rîdea din totă inima de glumele prințului Wittgenstein, cu tote acestea se părea a fi predominat de orecare neliniște și că ar fi voit a se fini mai curând dineul. Pe la sfârșitul mesei fu servit vin de Champagne, ceia ce nu se obicinuia în timpul bivuacului. De abia ne umpluse pocalul cel mare de argint al împăratului din care obicinuia a bea totdeauna, când el se sculă repede esclamând cu voce tare și cu fața stralucindă de o bucurie internă afirmată ; •închin acest pahar în sănătatea bravilor, cari au trecut mai ântăiu peste Balcan. Ura!* Cspella regimentului Preobrașevski respinse cu un tuș sgomotos; cu entusiasm respinseră toți cei prezenți la toastul șefului lor militar; însă pe când se înalțau către cer strigările vesele, se uitau toți cu mirare unii la alții, căci nimenu putu înțelege toastul împăratului, deorece de abia se pusese stăpânire pe Bulgaria și fiind ca trecerea peste Balcan, ca a doua parte mai importantă nu era încă resolvită. împăratul se înveseli câteva momente de mirarea generală, apoi făcu un semn din mână; se introduse o linișre profundă. împăratul scose o telegramă din buzunarul uniformei sale și ceai cu voce tare, puțin tremurând de alterațiune internă: «Către Majestatea Sa împăratul: «Am fericirea de a felicita pe Majestatea Vostra pentru anrăia trecere peste Balcani executată de trupele Majestăței Vostre Trecerea se efectuă în zua de 13 Iunie la 5 ore sara, fără ca să fi cuflat o singură împușcătură. «Eri, la 14, la două ore, generalul Gurko lui Chankioi, armata compusă de trei sute de Nizami fu surprinsă și silită a fugi. Inamicul se retrase către Est spre satul Conaro. «Din partea nostru mort un cazac, rânit un vânător, un vânător caucazian și trei cazaci. NICOLAI.* «Nu aveam dreptate să închin acest pahar în sănătatea bravilor, cari au trecut peste Balcani ?* Incă odată resuuară strigările de ura mai zgomotase decât mai înainte. «Campania este terminată,* esclamă prințul Wittgenstein,—«ceia ce va urma de acum înainte, nu va fi decât o preumblare până la Constantinopoli prin frumosele șesuri de roze.“ Generalul de Werder esprimă împăratului felicitarea sa cu o căldură sinceră, puțin mai reservat și pe când se antrenase o conversațiune mai zgomotosă, de cum în alte dâți ar fi fost permisă de prezența împăratului, încetă deodată canonada care durase tot ziua. Nime nu mai acordase nici o atențiune bubuitului tunurilor, tăcerea lor spontaneă însă excitase atențiunea generală. «Nicopoli a capitulat!» esclamă prințul Wittgenstein,—«tunurile tac.* «Să sperăm câ este ași!» (lise generalul Rybejew serios, aprope sinistru, împăratul își împreună în tăcere mânile și îndreptă privirea sa pentru câteva momente spre cer. Nimeni cuteză a întrerupe acestă tăcere, însă cu toții își exprimau mirarea lor cu voci șoptitdre despre cauza acestei încetări spontanee a canonadei. Acei cari simțiau încă precari temeri, tăceau, pe când