Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-04-08 / nr. 40

Anul al XVI-lea No. 40.­­ASS­ Vineri 8 (20) Aprilie 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr . pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.­­pe trimestru 7 Fr. STREINATATE .............................................40 Fr.­INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Aaund­uri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b.CURIERUL Din NTr. 90bani. ® UAEA Duminică Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă (TH. BALASSIN) INTERESELOR GENERALE Cuviosul Nichita Cuviosul Georgiu M. Teodul și Agaton Părintele Eftimie Arci. Cuviosul Părinte George Apostolii Irodion, Agaff și Roff M. Eupsihie__________________ La 8 Aprilie, Patraru­l cu timp frumos, apoi plaie și iar bine. STIL NOU I>­I­P­A April. 15 Duminică Anastasia 16 Luni Casimir 17 Marți Anicet 18 Mercuri Perfectu 19 Joi Antoniu 20 Vineri Victor 21 Sâmbătă Anselm CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anuncimi la Domnul A­dam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.­— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRIA și GERMANIA le Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iVr. 20 bani. STIL VECHIU I p­I O­A Aprilie. 8 34567­9 C­aled­arul S­e­p­t st m. a. u PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA ----------------------------------------------------------------------------- ----------------------------------------L­­ A---------------|------------------­PATRONULUI IljIcIE IITIT. •JSUS. Sorelui | Apus. Sorelui ----- --------- . V ----I yn. ■ [UNK]—SfeW • î­[ ----­­ ' • -------­lEr^ W 5-14 6-44 WW­­---^ IW 5-12 6-45 / 5-9 6-47 6- 4 6-50 5— 2 6—51 5— 1 6—52 4-59 6-54 La 3. Anul 1866. La 4. Anul 1877. La 5. Anul 1877. La 6. Anul 1877. La 7. Anul 1877. La 8. Anul 1866. La 9. Anul 1421. APRILIE Revoluțiunea din Iași separatistă e înăbușită prin puterea armatei. Se subscrie convenția pentru trecerea oștilor prin România. Abdul Kerim generalismul Turciei sosește la Șumla spre a lua coman­da oștilor gătite de resboiu, încep a intra in Dunărea Monitorele de resbel ale flotei Turcești. Românii rechiamă sub arme reservele și armata teritorială. Aniversarea nașterei și alegerea de Rom in România a Majestăței Sale Carol I de Hohenzolern. Dan III Domnul țerei Românești devastează pentru a doua oară Tran­silvania. Câtră domnii Abonați Spre a nu ni se face imputațiuni de indelicateță și incorectitudine, am crezut de a me datorie să fac mai întâi cunoscut onorați, abonați care a re­mas în urmă cu plata abonamentu­lui, modul de procedare ce am a ur­ma în virtutia autorizațiunei și a pro­­curei ce mi sa dat de d. Theodor Ba­lassin, de aceia mai zilele trecute ,mi-am permis a avertiza acesta prin ziarul „Curierul“, totuși din fatalitate pentru noi, noia din d-mna lor a păzit aceiași tactica de nepăsare și indife­rența ne­achitându-ne macar în parte abonamentu. Pentru a face dară lues de poli­teță mai fac ultimul avis rugând pe d­oii abonați a­ou ce pune in displă­cută pozițiune de a face cheltueli cu reclamațiile,­­care vor fi tot pe soco­­tela d­oialori și a publica termenul judecății in acest ziar grabindu-se mai bine a ne avansa fie și in rate, su­mele ce ne datoresc.— Nu pot sfârși înainte de a mulțumi tuturor celor ce ne a trimes cel puțin o parte din datorie. Cu suimă Administ. Ziarului CURIERUL Lazar Grigoriu De Inchiriet 5 odăi cu bucătărie, piv­niță la strada Păcurari No. 60. KUTSCHAN. Ho închiriat etajul de jos de la casele UC IIMINI­UI de pe strada Carol visâ­vis de teatru foste­a def. Teodor Vasi­­liu Cristescu, să dă in chirie de la 33 Aprilie a. c. Pentru condițiuni a se adre­sa la subscrisul domiciliat in disp. III strada Golia. No. 48. D. Porfiriu. IASSI 7 Aprilie, 1888. COMUNICATUL GUVERNULUI ASUPRA RĂSCOALEI ȚĂRANILOR „Monitorul oficial“ publică urmă­torul comunicat: Mișcarea țăranilor nu s’a propagat, afară de câte­va isbucniri isolate în Sudul plășei Dâmbovița, spre linia fe­rată Giurgiu, și a rămas circumscrisă în partea de răsărit a județului. Situația la 3 April, 10 ore sara. la Ferbinți, Greci-Grădiștea, Fundul Danciului, Micșunești, Balamuci, or­dinea a fost deplin restabilită de vâ­nătorii comandați de d. Magheru, că­lărașii de d. Solomonescu și roșiorii de d. Elefterescu. A fost un moment de încăerare a­­menințat d­e la Ferbinți, la 10 ore dimineța; rebelii voiau să atace tele­graful și să pună mâna pe compania locală, prea slabă pentru a putea re­sista. Ajutorele aduse în grabă, precis la acel moment, de căpitan Solomo­­ unde inginerul Stoenescu a fost serios­nescu, au evitat o ciocnire. Trupele­ bătut, și Tămădău ordinea restabilită­­ locale au tras douăJ salve de impus- arestări fără violență au fost practicate căzuri fără însa ea să fi fost nimeni de judecătorul de instrucție Tâtăranu rănit. Raporturile sunt absolut precise, și de procurorul Cârlova, atât cele militare cât și cele civile, și Punctele Dascalu-Creața sunt fără știrile date de ziarii sunt eronate, și nuvele. Acolo cei răsculați făcuseră li se dă o desmințire complectă, atâtea stricăciuni în­cât autoritățile du Pl­atóne și detașamente sunt lăsate pot procede de cât forte încet, în gardă la fie­care sat. La Periș, țăranii urmărind pe pri-Arestari au fost făcute în Fierbinți!mai și pe autoritățile locale au fost și cu osebire în Grad-Grâdiștea, unde , pe punctul de a ataca serios gara, populația bătuse și refarmase pe că­ 1 Trupele, sosind la timp, au respins pe pitacul local Brad­u și pa primar; a­l agresori, care au resculat Brâtulescu cești doui mimai în noptea de la 2 și Opeiocu, în ambele aceste locuri . ......... O A ...... î . . i . A .. . M 1 , » • • •> /» Í t I /I. ... spre 8 April au putut scăpa în pădure. Acest demn militar, refugiat în Cal­­dârușani, s-a pus pe dată la disposiția comandanților pentru a relua serviciul. Tóte puscile și cartușele smulse de la dorobanții desarmați au fost recupe­rate de armată. In comunele Lipia-Bojdani cu că­tunele și Caldârușaci mișcarea este încă forte vie; s’au adunat acolo un număr mare de răzvrătitori cari ame­nințau de a invada Prahova, sau de a se dirige spre Divina. Raporturile cele din urmă auuptă că­mâne dimi­nuță două eafi adjÓ fiv din Foegadi (na,for Rhetoride), cari sunt în Căldărușani, cooperând cu forțele aflate în Ferbinți, vor restabili ordinea. In comunele Petresei, Balotesci, Ma­­vrodin, ordinea asemenea este resta­bilită ; capii revoltaților, cari au prădat în Mora­ Saracă și in Pășcani, unde devastările au fost seriose, sunt ares­tați. Rămân comunele Căciulata și Mera-Soraca, unde compania locală nu a comunicat încă că a putut înfrânge rescularea. Linia Brănești, Piteasca-Pasărea, Mora Domnească este liniștită, de alt­fel patrule seriose țin ocupate aceste puncte. Iai Crângu-Fundulea, gara Fundulea, stricăciuni seriose au fost la tote ca­sele proprietarei și comercianților. Un raport al căpitanului Chirițescu comu­nică că ordinea s-a restabilit fără ac­cident. Rămâne a se restabili regula în Tâncăbești, unde răscula este mare și unde sunt bătuți notarul și consi­lierii și unde casa primarului a fost dărâmată. Mai în marginea Bucureștilor, la Dudești în momentul când soldații de linie interveneau pentru a regula prin împăciuire certurile cu proprietarul și cu primarul, țăranii au atacat cu parii și toporele pe soldați ; un soldat din al 4-lea de linie a căzut ucis și un altul rânit. Armata a trebuit să riposte și 8 turburători au fost râpiți. Cu tota atitudinea hotărâtă a forței pu­blice, resvrătiții nu s-au dispersat, fiind îmbătați de rachiul ce prădase. La Berceni, trupa a fost asemenea atacată, un resculat rânit. Și acolo ță­ranii erau absolut exaltați de spirtul ce luase cu sila în casa d-lui Procop Dimitrescu. Plasa Oltenița tota liniștită de când s’au arestat țiganii revoltați în Lă­­mntesci. La Vidra armata a putut potoli mișcarea ce începuse. Pretutindeni soldații își fac datoria cu multă răbdare. La actele de dis­­trucțiune și de atentate la persoane, comise de răsculați, nu au răspuns cu arme de­cât când au fost atacați. Sunt indicii certe că, față cu ordi­nele severe date forței armate, liniștea se va restabili în scurt timp. Situația la 4 Aprilie. In județul Ilfov, mișcarea se cir­cumscrie și se localisează din ce în ce mai mult. Pretutindeni unde s’a arătat forțele în număr revoltații s’au supus. La Lipia-Bojdani, batalionul de vâ­nători operând arestările căpeteniilor, o ceată de vr’o 300 de ómeni cu ba­ionete în vârful ciomegelor au ame­nințat trupa: îndată ce s’a făcut cele trei soma­­țiuni, răsvrătiții au lepădat armele și instigatorii s’au lăsat a fi prinși. Nici un rânit. Un mare număr de răsvră­­tiți s’au găsit în pimnițele d-lui Iancu Georgescu, unde desfundase tóte va­sele cu băuturi. In Grecui-Grâdiștea, căpitanul Brad­u s’a reîntors cu căpitanul Elefterescu, pentru a aresta pe cei care atacase pe dorobanți. La Dobreni și comunele vecine s’a restabilit liniștea. împrejurul stației Vidra s’au sta­bilit forțe îndestulătăre pentru a pro­teje liniștea publică. In Jilava nici n’a fost nevoe de arestări, căci la prima aparițiune a forței publice locuitorii au reintrat în ordine. Punctele Popești, Dudești, Berceni s’au liniștit. In Popești s’au arestat numai ca­petauiele. In nici o localitate din Ilfov, pănă la miezul nopței, pe­­ Jiua de 4 April, după tote raporturile primite, n’a fost nevoe să se întrebuințeze armele. FOILETON. P­LEVNA. ROMAN ISTORIC CONTIMPORAN. D­U­P­Ă GREGOR SAMAROV TRADUCERE DE G. N. BUCȘĂ­NESCU. (Urmare). 47 Drumul era nisipos și accedentat, pe ambele la­turi se videau numai vii și razele ferbinți ale sa­­relui cădeau cu plumbul asupra cortegiului impe­rial. Ministrul de resbel trimisese imediat pe un o­­fițer din regimentul de Ulaui Ciogoievschi, care sta­ționau pe malul Dunărei, la c­artierul general, ca să ducă acolo ordinul In privința posițiunilor de lângă Plevna, asupra cărora generalul Richter a atras a­tențiunea, împăratul era cu totă căldura și cu tot colbul ve­sel și chiamă când pe unul, când pe altul din ofi­țerii suitei, spre a conversa cu dânșii. Ofițerii cei mai tineri conversau asemenea veseli și dejenați in­tre dânșii, numai generalii mai bătrâni ascultau câte odată cu neliniște la bubuitul tunurilor care se au­­­la din depărtare și priviau cu îngrijire în direcțiu­nea, ia care se zărise cu puțin mai înainte marșul trupelor turceșci După prânz ajunse cortegiul în satul Zarîtza, o localitate mică, însă plăcută cu case țevenesci curat întreținute și cu grădini bine cultivate, împăratul or­donă a se face aici repaos pănă a dom­­li, cu tőte că nu sosise aici de­cât numai o parte din furgane. Cu tote că nu se putea aștepta vre­un conac s­a­tisfăcător pentru nopte, totuși cu toții salutară cu cea mai mare bucurie acest ordin. Generalul Ryle­­jew alesese o câmpie mică, situată într’o vale, pen­tru lagărul imperial. Aici fură construite două cor­turi simple, în unul se așezase patul de fer al îm­păratului și două mese acoperite cu postav verde, dintre cari una era înzestrată cu materialele nece­sare de scris și ceia­laltă cu obiectele de toaletă. In cortul de alăturea dormia camerierul de serviciu, conținând tot­odată lăzile cu garderoba împăratului și un aparat întreg pentru baie. Acesta era cuartie­rul de bivuac al împăratului; cei­lalți domni ai sui­tei trebuiau să petrecă noptea în casele satului sau în corturi provizorii. Către soră fu servită masa sub cerul liber pe mese de lemn improvizate în grabă. Bucatele erau preparate în modul cel mai perfect de domnul Vavasseur, le maître d'hotel al cuartierului principal imperial, cu totu simplicitatea ordonată și cu tote dificultățile ce trebuiau a se întimpina în­tr’o asemenea localitate. Din ordinul împăratului pu­teau fi servite numai trei feluri de bucate, și nimic nu amintia aici de prezența putintelui autocrat de­cât numai servisul de masă numai de argint pe care se serviau bucatele și muzica regimentului Preobra­­șenschi, care era comandată pe lângă compania de gardă combinată și care cânta regulat la masa im­perială. împăratul, care se retrăsese cât­va timp în cor­tul său, își lua loc la mijlocul mesei, vis-a-vis de dânsul generalul adjutant Wajcikow, care funcționa ca mareșal de Curte; la drepta împăratului ședea marele­ duce Alexie, pe partea stângă ministrul de resbel; generalul Rylejew și contele Adlerberg se așezară lângă mareșalul Curiei, cei­lalți domni ai suitei își luară locurile cum se puteau găsi fără a observa cu penibilitate ordinea severă a rangurilor, împăratul se părea a fi cu deosebire bine dispus, el rîdea din totă inima de glumele prințului Wittgen­stein, cu tote acestea se părea a fi predominat de ore­care neliniște și că ar fi voit a se fini mai cu­rând dineul. Pe la sfârșitul mesei fu servit vin de Champagne, ceia ce nu se obicinuia în timpul bi­vuacului. De abia ne umpluse pocalul cel mare de argint al împăratului din care obicinuia a bea tot­­deauna, când el se sculă repede esclamând cu voce tare și cu fața stralucindă de o bucurie internă a­­firmată ; •închin acest pahar în sănătatea bravilor, cari au trecut mai ântăiu peste Balcan. Ura!* Cspella regimentului Preobrașevski respinse cu un tuș sgomotos; cu entusiasm respinseră toți cei pre­­zenți la toastul șefului lor militar; însă pe când se înalțau către cer strigările vesele, se uitau toți cu mirare unii la alții, căci nime­nu putu înțelege to­astul împăratului, de­ore­ce de abia se pusese stă­pânire pe Bulgaria și fiind ca trecerea peste Balcan, ca a doua parte mai importantă nu era încă resol­­vită. împăratul se înveseli câte­va momente de mi­rarea generală, apoi făcu un semn din mână; se in­troduse o linișre profundă. împăratul scose o tele­gramă din buzunarul uniformei sale și ceai cu voce tare, puțin tremurând­ de alterațiune internă: «Către Majestatea Sa împăratul: «Am fericirea de a felicita pe Majestatea Vostra pentru anrăia trecere peste Balcani executată de trupele Majestăței Vostre Trecerea se efectuă în z­­ua de 13 Iunie la 5 ore sara, fără ca să fi cuflat o singură împușcătură. «Eri, la 14, la două ore, generalul Gurko lui Chankioi, armata compusă de trei sute de Nizami fu surprinsă și silită a fugi. Inamicul se retrase că­tre Est spre satul Conaro. «Din partea nostru mort un cazac, rânit un vâ­nător, un vânător caucazian și trei cazaci. NICOLAI.* «Nu aveam dreptate să închin acest pahar în să­nătatea bravilor, cari au trecut peste Balcani ?* Incă odată resuuară strigările de ura mai zgomo­­tase de­cât mai înainte. «Campania este terminată,* esclamă prințul Wit­tgenstein,—«ceia ce va urma de acum înainte, nu va fi de­cât o preumblare până la Constantinopoli prin frumosele șesuri de roze.“ Generalul de Werder esprimă împăratului felici­tarea sa cu o căldură sinceră, puțin mai reservat și pe când se antrenase o conversațiune mai zgomo­­tosă, de cum în alte dâți ar fi fost permisă de pre­­zența împăratului, încetă de­odată canonada care du­rase tot­ z­iua. Nime nu mai acordase nici o aten­țiune bubuitului tunurilor, tăcerea lor spontaneă însă excitase atențiunea generală. «Nicopoli a capitulat!» esclamă prințul Wittgen­stein,—«tunurile tac.* «Să sperăm câ este ași!» (lise generalul Rybe­jew serios, aprope sinistru, împăratul își împreună în tăcere mânile și în­dreptă privirea sa pentru câte­va momente spre cer. Nime­ni cuteză a întrerupe acestă tăcere, însă cu toții își exprimau mirarea lor cu voci șoptitdre des­pre cauza acestei încetări spontanee a canonadei. A­­cei cari simțiau încă pre­cari temeri, tăceau, pe când

Next