Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-10-09 / nr. 112
Cătră D-nii Abonați Administrația regii pe D-nii abonați care au rămas în urmă cu plata abonamentelor se bine-vroească cât de curând a achita, căci la caz va fi nevoită a suspenda trimiterea ziarului și a publica numele și suma ce ctitorește. Aseminea aduce mulțumirile sale la D-mii abonați care sunt in curent cu plata abonamentului. Administrația. La Tipografia nóstra SE TIPĂRESC Buletine de vot IN CONDIȚIUNILE CERUTE DE LEGE Comandele din districte se efectueza imediat si se espeduesc de către Tipografie. Pentru proecte și executări de lucrări hydraulice precum : Captări de izvoare înființări de izvoare de apă de băut Conducte și distribuții de apă Elevațiuni de ape Irigații și drenări culturale Secări de mlaștini Turbine și mori a se adresa la Aut. Se. Savul inginer Iași, strada Zugravilor No. 87. Anul al XVI-lea No. 112. ____________IASSI Duminică 9 (21) Octombre 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR [N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an. 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. áTREINATATF................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani- ȘTIRI LOCALE , ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.. . . . Annncinri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Un \t*. 20 hani• FOAEA INTERESELOR GENERALE s i;i„, "V'i<& n 'Stf* , . , . uF Srtn, £8 -si 5 t C*UVr .P“la*el.,fr‘» (corP«l >“ las’) 26 Vineri Evarist 6- 30 4-58 ____________________S^mbătă , Martirul Lukian preotul__________________________________________________________ _____________27 Sâmbătă Sabina 6-82 4-67 CURIERUL (TH. BALASSAN) CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : 3e primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.- Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter Sc C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA a D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, K. C. Alann,criptele nepublicate te vor arde. Un li% 20 bani. La 15. Anul 1588. o orroi^-VasiE Se admite in sinul divanului Ad-hoc din țara Românească, votul din 7 Octombre dat in Moldova, pentru principe străin. Armistițiu de câteva ore spre a se îngropa, pentru prima oară morții căzuți in luptele din jurul Plevnei. Românii trec Dunărea pe la Oltenița, fac o recunoștere spre Turtucaia și ucid mai mulți Turci. Se sfințește din nou Catedrala de la Curtea de Argeș. M. La Domnitorul, visitează pe răniții Români și Ruși, din lupta de la 12 la Dorni Dubli, apoi inspectează avant posturile. Barbu Știrbei Vodă, părăsește tronul țerei Românești și pepune puterea in manile Rușilor. Biserica Română, cu Mitropolitul și Domnul in frunte, refuză propunerea Papei de a se uni cu biserica catolică. TELEGRAME Londra 18 Oct. O scrisore din Belgrad adresată ziarului „Times“ elprimit temere în privința starei mintale a regelui Serbiei. Budapesta 18 Oct. D. Tisza depune proiectul de buget pe 1889 care presinta un deficit de 7,810,000 fl. adică 5,110,900 fl. mai puțin decât în anul 1888. Neapole 18 Oct. Orașul era luminat senserá cu gaz, iar escadra cu lumina electrică. Un foc de artificii s’a tras pe piața Plebiscitului. Suveranii au fost forte aplaudați și au stat mult timp pe balconul palatului. Viena 18 Oct. împăratul a acordat comitelui de Par, ambasador al Austro- Ungariei pe lângă el. Scaun, punerea în retragere, asupra cererei sale, și i-a conferit marele cordon al ordinului sf. Stefan. Viena 18 Oct. „Fremdenblatt“ respinge într’un mod energic agitațiunea creată de organele tinerilor cehi în contra alianței cu Germania, adăugând ca în sfârșit e de datoria bătrânilor cehi de a se opune într’un mod serios și eficace la aceste uneltiri inexcusabile. Hemanstadt 18 Oct. Cele trei comisiuni au isbusit sâ depărteze diferendele încă existente în privința ficșărei graniței Austro-Ungariei și României. Berlin 18 Oct. „Gazeta Națională“ publică o declarațiune semnată de doctorii Virchow și Waldmayer cari resping aserțiunile d-rului Mackenzie privitore la accelerarea morței lui Frederic III în urma întroducerei a unei canule de cătră doctorul Bergmann. Paris 18 Oct. Se asigura ca o scrisare a principelui de Galles adresată împăratului Wilhelm releveza cu vioiciuns pasagiul raportului principelui de Bismark care insipuiază ca împăratul Frederic ar fi fost capabil în 1870 să dea intr’un mod abusiv secrete de ale Statului Curței Engletezei. Numai în urma acestui incident principele de Galles nu vor să stea la Viena pe timpul visitei împăratului Wilhelm. Neapoli 18 Oct. Suveranii au plecat la Pompei. Aclamațiuni lungi i-a însoțit de la palat la gară. Trupele erau rânduite pe tot drumul. Viena 18 Oct. „Corespondența Politică“ află că comandantul marinei, baronul de Sterneck, se va îmbarca săptămâna viitore pentru Pireu, pentru a felicita pe Regele Greciei in numele împăratului Austriei, cu prilejul aniversarei a 25-a a urcărei sale pe tron. Soția 18 Oct. Ieri sara vaporul care duce pe regina Greciei, venind din Odesa și mergând la Pireu, a trebuit sa se refugieze la Kavarna in urma unei furtuni violente pe Marea Negra. Câteva corăbii au dat de fund în rada Varnei. Baden-Baden 18 Oct. Ducesa de Hamilton a murit. • .......................................................................................... * 1 ...1 ---------------------------------------Dalen,d.a-r-u.1 septuana&xiel fr . ---------------i . ._____________________________________________________ fjf --------^IPA 1 kil ... I TIMPUL DIN SPTĂMÂNĂ sm NOO [ PIPA | PATRONUL P|§ jfebS B W Apj^ io Panf %iCn TM KP ° i?t?1 Ia 0V A^mr *’ ÍF Duminică ” Wfi§ 1/ «24 6 4 ÍÍ Luni. Sfinții Evlampie §i Evamplia 22 Luni Tormln la V«*i—v"***!1#!/ L51 k <! 12 Mar^ • Al- Ar’?81 ° 1>!'IllPT1 . La 10 Octombre. Lună plină cu timp 23 Marti loan din Cap. 6—27 5— 2 17 Morcuri Apostolul Prov. Tarah si Andronic , 194 ^ «9« if La 9. Anul 1857. La 10. Anul 1877. La I. Anul 1877. La 12. Anul 1886. La 13. Anul 1877. La 4. Anul 1853. IASSI 8 Octombre, 1888. INTERVENIREA STATULUI ȘI RĂSPUNDEREA INDIVIDUALA De câtva timp constatăm o pornire din ce în ce mai accentuată, la favorea intervențrei Statului sau guvernanților, în organisarea sau regularea a o sumă de cestinoi de ordine economico- socială. Véi cad graba cu care se propun, atât pe cale oficială cât și privată, soluțiuni prin cari se însârcinăză Statul cu lecuirea tuturor nevoilor de cari suferă lumea muncitore, ar crede cineva că în țara vostru individul nu însemnăra nimic, iar Statul este marele doctor universal contra tuturor nevoilor sociale. Urmând pe această cale, nu va trece mult timp și in România se va întrona așa numitul socialism de Stat, și după partidele ce vor deține puterea, vom avea socialism conservator, democratic, și alte nuanțe. Deja, cetind unele proiecte de legi, gata de a fi depuse pe biroul Camerei, vedem că de la teorie s’a trecut la practică, guvernul a apucat calea socialismului conservator. Față cu asemenea apucături credem că fiecare trebuie să le rostim, căci tucând cu toții, am avea aerul că încuviințăm acestă inovațiune ce tinde a se întroduce în sistemul nostru de guvernare. Nu pate fi acum cestiunea de a discuta asupra socialismului ca doctrină științifică. Socialismul nesocotit odioi<5ra de către economiști și de către Omerii de Stat ’și-a făcut drumul pe nesimțite; ’și-a înmulțit partizanii atât în știință cât și în popor. Astăzi socialismul există ca doctrina științifică , și cine s’ar încerca să-i nege importanța și influența asupra mersului societatei, ar dovedi că nu-și cunoște timpul în care trăiește. Sumă de ameliorați noi în condițiunea muncitorilor, privite odiniora ca utopii socialiste, s’au întrodus prin legi mai în tate statele civilizate. Mai mult, Economia politică ortodoxa, care nu admitea cu nici un preț că socialismului este o doctrină ca și alta, economia politica care prin organul lui Ludovic Revbaud (Jiceo): „a vorbi despre socialism este ca cum ar rosti cineva o orațiune funebră“, ea, economia politică, a împrumutat și a primit multe din reformele propuse de socialiști. Nu este clar vorba de a se respinge în mod absolut orice reformă pe temeiul că ar fi propusă de către cutare scala socialistă. Este vorba despre pretențiunea unor bărbați de Stat că guvernul este marele reformator în ceetiucile sociale; este vorba despre guvern luând măsuri și propunând legi prin carie și întârește atotputernicia, înlăturând respunderea individuală prin deprinderea cetățenilor de a se rezima pe guvern la tote și pentru tote. Admitem că tote legile de felul acesta sunt pornite din dorința de a face binele; nu bănuim absolut nimic , cu tote acestea cetindu-le nu le putem opri de a conchide cu distinsul economist englez, d. H. Fawcett : „orice proiect, cât de bune ar fi intențiunile cari l-au produs, va spori în mod indefinit relele pe cari caută să le ușureze, dacă prin el se slăbește răspunderea individuală, dacă încuragiază poporul să se regime mai puțin pe el însuși și mai mult pe Stat“. Mai întăiu de tote prin faptul ca s’ar deprinde un popor să aștepte tot de la Stat; să creata că Statul este dator să-i facă casă, să-i cumpere unelte, sa-i asigure bătrânețele, în fine ca el, Stat, să cugete și să prevadă în locul nostru tuturor, printr’acesta chiar nu numai ca se distruge simțimentul de respundere individuala, dar se creadă adevérate pericole pentru ordinea sociala. Invețesc lumea să aștepte pâinea de la guvern ; creadă poporul ca Statul este dator sa-i dea ceea ce ’i trebue pentru a trăi, și atunci nu numai că s’ar deschide calea despotismului cel mai aricios, dar s’ar pune în pericol în fiecare minut liniștea publică și siguranța Statului. Se citeza, spre a se justifica intervenirea Statului în tóte și pentru tute, exemplul reformelor inaugurate și proiectate de principele de Bismark. S’ar părea că dacă un bărbat de Stat a reușit să-și capete un mare renume la conducerea afacerilor publice ale țorei sale, prin aceasta chiar devine infailibil în tote; ca orice ar face și orice ar propune este bine făcut și bine propus. Și cu tote acestea istoria ne învață la fiecare pagină contrariul. Nimeni nu pote contesta înaltele și superiorele calități ale ilustrului bărbat de Stat, însă, întru cât privește unele reforme sociale ce a introdus, să le fie permis a aștepta ca experiența să ne convingă despre eficacitea lor. Și cu tote acestea trebue notat că reformele inaugurate în Germania se pot explica printr’o sumă de împrejurări cu totul speciale acestei țări, împrejurări cari au împins pe guvern să recurgă la o încercare de îmbunătățire a fortei muncitorilor industriali. Cum s’ar putea justifica propuneri de reforme analoge într’o țara care nu se află în împrejurări ca acelea ? Nu împărtășim vederile economiștilor cari resping în mod sistematic intervenirea Statului, cari susțin ca în influența Statului este în tote cozurile funestă ori nefolositore. Recunoștem că intervenirea Statului este subordinată stimrei de civilisațiune și organisațiunei politice a fiecarui popor. Cine nu știe ca la întemeierea unui Stat la începutul istoriei poporelor, intervenirea Statului este neapărată. Că acesta intervenire este legitimă până când individul ajunge să facă de la sine, în mod spontaneu, ceea ce nu făcea la început decât sub influența unei presiuni energice. Recunoștem asemenea că intervenirea Statului este utilă la poparele unde inițiativa individuală sau nu există sau este prea puțin desvoltată. Admitem ca sunt o sumă de atribuțiuni pe cari numai Statul le pote îndeplini, pentru că el nu are alt interes decât interesul public. Astfel Statul pare să îndulcescă, să îmbuneze raporturile dintre diferitele clase ale societatei, împiedecând prin măsuri diferite, ca egoismul unora sâ nu abuseze de slăbiciunea și necapacitatea altora. El pute lua măsuri pentru mărginirea timpului de lucru al copiilor ocupați în fabrici, pentru instrucția lor. Așa fiind s’ar putea pune întrebarea : cari sunt limitele în cari trebue să se exerciteze intervenirea Statului ! Nimeni nu va putea respunde în mod absolut, deorece intervenirea este o cestiune de timp, de stare, de cultură și de constituire politica. Positiv că dacă o prea mare intervenire a Statului se traduce prin urmări funeste, de altă parte neamestecul său complet este vătămător. Negreșit ca nu cerem o abținere absolută, o anihilare a Statului, căci atunci s’ar întâmpla ceea ce povestește d. E. de Laveleye, despre un președinte al republicii Noua Grenada. Președintele, economist îndoctrinat, vesti că de acum înainte, Statul, redus la adevăratul său rol, va lăsa totul pe sama inițiativei individuale. Economiștii aplaudară. După puțin timp, șoselele erau stricate, porturile potmolite, siguranța dispărută, instrucțiunea în mâinile călugărilor, adică redusă la nimir. Era íntorcerea la starea naturală, la pădurea primitivă. Părerea economiștilor asupra intervenției Statului, negreșit că este cu desăvârșire exagerată. Și, după cum flce Spencer, o țară unde Statul ar lăsa tot pe seama inițiativei private, ar înfățișa în curând, afară numai dacă acea țară nu ar fi locuită de o rasă care ar poseda într’un grad forte rar simți băutul responsabilitatei generale și o inițiativă escepțională, tabloul Turciei, unde guvernul nu se ocupă cu Dimie. Dar, dacă nu ne unim cu economiștii, nu împărtășim nici vederile celor cari fac din Stat atot știitor, a tot Organisator. Nu ne unim cu cei cari cred că cu decrete și regulamentele așternute în câteva ore pe hârtie, se pote organisa activitatea economică a unui popor, i se pot resturna din temelie așezămintele pentru a le înlocui cu ceea ce ei. Insumcție și suficiența lor, cred ca este mai bine. Merge experiența în industrie, în agriculturâ, când proprietarul încearcă pentru sine; eu admitem insă esperimente sociale și economice făcute asupra unui popor de către Stat sau de către guvernanții cari ’i cârmuiesc. Cum am putea ore admite ca o mână de omeni numit guvern, să restórne aședămintele unei țări, de astă fli până mâine ? Fie acei omeni cei mai mari și totuși nu am consimți ca, intr’o țară liberă, ei sa poseze io reformatori a tot ce a existat inainte de dânșii. Legi și deprinderi, cari există intr’o țară, sunt resultatul unor împrejurări cari nu se pot nesocoti; și, dacă este vorba de reforme, apoi ele să fie făcute treptat, după cercetări amănunțite și studii seriose, iar au improvisat de astăzi până mâine. Cei ce-și propun a face fericirea unei țări cu ordonanțe numai lor cunoscute, să nu uite că legile evoluțiunei societăților ne învață ca numai acele reforme sunt durabile cari se fac incet și progresiv. (E. n.)