Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-01-14 / nr. 5
LIUKIERUL Tr. ÜATIASSAN SENTATT7L Ședința de la 11 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 sub președința d-lui președinte N. Krețulescu. Presenți 89 d-nn senatori. Se acordă concedii de mai multe file la 11 d-ui senatori. Câmpulungenii mulțumesc Senatului pentru că au votat legea prin care școla normală Carol I se va muta la Câmpu-Lung. D. Păucescu, ministru al domeniilor citește mai multe mesagii regale. Se declară vacant col. I de senator la R Sărat, Ciurea fiind numit prefect. Se procede la votarea mai multor indigenate. Ședința de la 12 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 sub preșidenția d-lui vice-președinte V. A. Urechiă. Presenți 68 d-nn senatori. D. Aurelian, revine asupra interpelării sale din anul trecut privitoare la înființarea unui serviciu de navigație pe Dunăre. Se pune la vot indigenatele a căror votare a rămas nulă din ședința trecută. Se alege în locul d-lui Ciurea secretar al Senatului, d. Bonache. Se procede la votarea altor indigenate, gând : Trăiască democrația socialistă internațională ! Poliția a pastrat o atitudine pasivă. Tiflis 22 Ian. Măsuri sanitare mai severe se vor lua la graniță din causa holerei, care după raportele consulare, bântie la Hamadais (Persia) și în împrejurimi. Turin 22 ian, înmormântarea ducelui de Aosta a fost împunătore. Au asistat regele, toți principii, o deputațiune a regimentului de husari hesani, prințul de Hohenzollern, generalul francez O’Neill. In cortegiu se aflau studenții, represintanții presei, asociațiunile de tot felul cu 200 de drapele; coroanele erau duse de 7 care. Clerul a slujit. Turnu 22 Ian. Corpul ducelui de Aosta a fost depus în biserica Superga. După slujbă, a fost pus în criptă alăturea de coșciugul ducesei Maria Victoria întâia soție a ducelui; intrarea criptei s’a zidit. Regele și Regina, ducesa Laetitia, prințul de Suedia au asistat la ceremonie până la sfârșit și s’au întors la Turin la 4 și trei sferturi. Belgrad 22 Ian. Știrile răspândite în privința nemulțumirii exprimate de Muntenegrenii emigrați în Serbia și în privința pretinselor neînțelegeri ivite între emigrați și autoritățile sârbești, sunt cu desăvârșire neîntemeiate. Hamburg 22 ian. Meetingul general al mașiniștrilor a decis în unanimitate să continue greva. Petersburg 23 Ian. Se asigură că guvernul se gândește la măsurile ce ar fi de luat pentru a restrânge compararea de pământuri in Rusia meridională de câtre Germanii. S-a constatat că 7 milione de desiatine de pământuri sunt în mânele germane. Nu se crede în cercurile guvernamentale că Germania ar fi favorizând emigrarea supușilor săi în Rusia, dar e necesar a se pune piedică acestei cuceriri pacinice a germanilor. Constantinopol 23 Ianuar, «Levant Herald» declară că e autorizat a desminți în chipul cel mai formal aserțiunile fiarelor Times și Temps în privința unui pretins demers al baronului Galice pe lângă Poarta spre a face să se trimeeră Șakir-Pașa în Bulgaria. Conversațiunea cu ambasadorul Austro-Ungariei ar fi avut-o cu marele vizir e o nasiwir«. Chester 23 Ian. torală, d. Gladstone gs^lunei (jculturu. pe Portugalia care Oratorul a blamat întru opresiunea ce o esercita asupra Cretei și a Armeniei. Fraga 24 Ian. împăratul a ratificat statutul Academiei de științe din Boemia. Paris 24 Ian. Știrile din Turin fac cunoscut că Prințul Napoleon a refuzat sâ primască pe fiul său Prințul Victor, venit din Bruxel pentru înmormântarea ducelui d’Aosta. Berlin 24 lan. Reichstagul a continuat ieri discuțiunea legei in contra socialiștilor. Articolele 11 până la 22 au fost primite. Ministerul de interne a declarat că mica stare de asediu este indispensabilă, de aceea e nevoe ca durata legei să nu fie limitată. Democrația socială a adăugat ministrul, luptă la contra societății: «Taarea agitur» (Aplause). Articolul 23 a fost primit. Deputatul Buhl a declarat în numele naționalilor liberali că aceștia vor vota legea fără limită de durată, dar că nu pot împărtăși vederile guvernului în ceiace privește dreptul de expulsare, oricare ar fi de altminterea dorința lor de a protegia Statul. Reichstagul a respins dreptul de expulsare, el a votat cu 166 voturi 111 articolul privitor la durata legei. Atena 24 Ian. (Havas). D’Oau ministrul Rusiei la Atena a sosit. Reservele sunt convocate pentru lâna lui Martie. Se atribue acestei măsuri o însemnătate orecare. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 11 Ianuarie Ședința se deschide la ora 1.30 sub președința d-lui președinte Gr. Cantacusino. Presenți 110 din deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Se acordă concediu, dlor Hina, Berevoescu, L. Bogdan, Adamescu. Se fixă lâ Ziua de Mercurea viitare pentru discutarea raportului pentru darea lu judecată a guvernului dlui I. C. Brătianu. D. M. Kogălniceanu întrebă pe d. ministru de interne unde au ajuns cu lucrările comisiunea numită d. Catargiu astă-vară, pentru a studia abuzurile ce se comit în Dobrogea, precum și îndreptările ce ea crede că trebue de adus pentru locuitorii provinciei transdanubiane. D. gen. Manu răspunde dlui Cogălniceanu, că acea comisiune a lucrat și lucrăză și acuma pentru a presenta un raport complect și detailiat Primul ministru mai asigură, pe d. Cogălniceanu că actualul cabinet va căuta a asimila cât mai mult Dobrogea cu restul țarei. D. Cogălniceanu se declară pentru moment satisfăcut și așteptă cu nerăbdare raportul acelei comisiuni. D. Voinov depune la biuroul Camerei o decțiune a mai multor locuitori din jud. Putna, prin care cer a se construi o linie ferată între Focșani și Odobești. D. Apostoleanu cere de asemenea a se face o linie ferată de la Focșani la Panciu. D. Buiucliu cere a-i se pune la disposiție mai multe demre, ce-i sunt trebuinciose pentru a lua cuvântul cu ocasiunea discutărei raportului pentru darea în judecată a guvernului d-lui I. Brătianu. D. Paladi, aduce la cunoștința ministrului de interne faptele ilegale, ingerințele și infracțiunile comise de administrația de Putna cu ocasiunea alegerilor de delegați ai colegiului 3. După un răspuns al d-lui gen. Manu, discuția se închide. D. I. Lahovary, întrebă guvernul ce are de gând să facă cu dispăgubirile ce trebue să se dea locuitorilor din Calafat și Giurgiu, cari au suferit perderi cu ocazia resbelului ruso-turc din 1877—78. D. gen. Manu, răspunde că guvernul a studiat cestiunea și a și venit cu un atare proiect de lege în Cameră. D. Voinov, vorbind în cestiune de regulament fice că acestă lucrare nu e de resort a comisiei financiare. Camera consultată, admite a se trimite la secțiuni proiectul pentru despăgubirile locuitorilor. D. Nădejde anunță mai multe interpelări guvernului în privința mai multor cestiuni, între care și acea în privința abuzurilor comise de comisarul Buznea din Iași. Mai cere să se despăgubăscă și cârciumarii cari au suferit în timpul răsculelor. D. Alex. Marghiloman (ministru de lucrări publice) depune la biuroul Camerei mai multe proiecte de lege. D. L. Catargiu având cuvântul a vorbi în chestie personală cu d. prim-ministru declară că renunță de a mai reveni asupra acestei cestiuni. Se intră în ordinea filei. E legea pentru suprimarea taxei licențelor. Raportor e d. Nicorescu. D. gen. Manu, rogă Camera a amâna discutarea acestui proiect pănă Luni, deorece d. Ghermani, ministru de finanțe lipsește din Cameră. Se adoptă. Tn mininfist diler apoi proiectul de lege pensului cumulului, portor, dă citire raportului actului de lege așa cum a dat, în contra acestui proiect, fie că e incomplect. Rogă nodi polului mumii țărei a nu accepta acest proiect de lege, care—după d-sa—va încuraja încă cumulul. Să așteptăm, urmăză tânărul deputat de Ialomița, pănă ce guvernul va veni cu un proiect bine studiat și complect. D. Cogălniceanu face apel la adunare de a adopta acest proiect bun, rău cum e! Nimic nu e absolut perfect și deci să facem un început. Generațiile viitore îl vor modifica după cum vor crede că e mai bine. Rele și încă multe rele există în țară din cauza plăgei cumulului. Caracterele bărbaților noștrii politici Se vioiază din causa cumulului. S’o votăm, s’o votăm cu toții acestă lege în contra cumulului, termină bătrânul orator. D. Voinov e în contra d-lui Cogălniceanu, prin urmare și în contra acestui proiect. Sunt în contra cumulului, fice d. Voinov, dar sunt și în contra acestui proiect, care reglementăză cumulul. Ne va părea rău mai târziu dacă vom vota acuma acestă lege »ca voi ea“. Vom fi siliți să venim pe urmă cu un alt proiect, care să abroge presentul pe care’l susține cu mult foc d. Cogălniceanu, pe care—cu regret —îl combat acuma. D. Nicorescu vorbește în sensul d-lui Cogălniceanu. D-sa e pentru proiect și vogă și pe ceilalți deputați a adopta și d-lor legea. (Aplause). D. Arion e în contra zorului și a grabei cu care d-nii Cogălniceanu și Nicorescu vor să se voteze acestă lege. Am fost contra și sunt contra cumulului, fice d. Arion, dar dacă d-lor vor ca sa se dea o satisfacțiune opiniunei publice, să o obfie pe deplin, votându-se un proiect de lege complect. Oratorul conchide deci a se respinge pentru moment acestă lege și ar fi bine să se număscă o comisiune care să studieze acestă chestie și apoi a elabora un proiect. Voci, închiderea discuției. D. Cogălniceanu, vorbind în contra închiderea discuției, se pronunță în contra părerei d-lui Arion și rugă adunarea a primi presentul proiect de lege așa cum este. Se cere din nou închiderea, de astă-dată cu bile. Votanți 82. Bile albe pentru 50. Bile negre contra 32 Discuțiunea deci s’a închis. Se pune apoi la vot cu bile și apel nominal luarea în considerație a proiectului de lege. Votanți 92. Bile albe pentru 56. Bile negre contra 36. Proiectul deci s’a adoptat. D. Cantacusino, președintele Adunărei, dă deslușiri deputaților asupra dispozițiilor unor articole din regulament și anume : După relamentul interior al Camerei, ea nu pate amenda acestă lege, ci pate pur și simplu „să o primăscă“ sau „să o respingă“. D. Panu, susține din contra că Adunarea pate să amendeze legea. In favorea oratorului sunt precedentele. Legea monopolului tutunurilor s’a intors de două ori la Senat, după ce fusese amendată de Cameră. Să nu ne jucăm cu acestă cestiune atât de delicată, ea ne privește direct pe noi cât și prerogativele nóstre. Cere a se tălmăci regulamentul după cum crede d-sa. Presidăză d. vice-președinte Gr. Triandafil. După ce mai vorbește în fond, d. Panu, președintele pune la vot amendamentele Senatului aduse legei cumulului. Votanți 70. Bile albe pentru 53. Bile negre contra 17. Deci proiectul de lege ia contra cumulului așa cum s’a amendat de Senat, s’a adoptat. (Aplause). D. gen. Manu, depune la biuroul Camerei mai multe mesagii. D. M. Ghermani, depune și d-sa mai multe proiecte de lege pentru deschiderea de credite, după care apoi se ridică ședința. Ședința de la 12 Ianuarie Ședința se deschide la ora 1.30 sub preșidenția d-lui președinte Gr. Cantacuzino. Presenți 105 din deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Se acordă un concediu de 8 file d-lui deputat Safia. D. Președinte comunică Camerei petițiunea d-lui M. Ferichide, prin care cere a fi dat și d-sa în judecată alăturea cu d. I. Brătianu și ceilalți colegi ai săi din fostul minister. D. Președinte opinăză a se trimite acestă petițiune comisiunei de informațiunei. I. Carp e în contra acestei păreri, deorece Camera n'are acest drept. Acestă cerere a d-lui Ferechide să se trimită la comisiunea de petițiuni. D. Apostoleanu e de aceiași părere, căci rolul și atribuțiunile comisiunei de informațiuni au încetat deja din ziua când s’a depus raportul. Propunerea d-lui Carp pusă la vot e acceptată de adunare. Se produce o mică discuțiune în privința vînzărei moșiei Rădășeni din jud. Sucăva la săteni. Iau parte d-nii C. Popovici, Gr. Păucescu și N. Voinov. D. Gr. Păucescu (ministru de domenii) depune la biuroul camerei diferite mesagii. D. Dobrescu-Argeș, întrăbă guvernul ce are de gând să facă cu proiectul de lege privitor la strămutarea școlii normale Carol I din capitală la Câmpulung. D. Th. Rosetti, ministru, răspunde d-nului Dobrescu cu acestă chestie este aprope un fapt îndeplinit, deorece proectul de lege in acestă privință a fost votat deja de Senat și in curând el va fi adus și in Cameră. D. Menelas Ghermani (ministru de finance) ține a aduce la cunoștința Camerei că in curând va veni in adunare cu un proect de lege pentru modificarea actualei legi a pensiunelor civile. (Aplause). D. D. Alexandrescu întrebă pe d. Th. Rosetti, dacă are de gând să aducă ln corpurile legiuitóre un proiect de lege pentru reorganisarea corpului de portărei, căci in legea pentru reorganisarea judecătorescă nu se pomouoítonsmicea portărei. Mai întrăbă apoi d. Alexandrescu, ce are de gând d. ministru al instrucției să facă in privința teatrului național din Iași. D. Th. Rosetti, răspunde următoarele: 1. Că-și va da tote silințele pentru reorganisarea corpului de portărei; 2 Că va căuta a face tot posibilul de a Se reconstrui teatrul din Iași. D. M. Tzoai, observă d-lui Rosetti că astfel vorbește d-sa in Cameră și astfel a verit artiștilor din Iași, cu ocasiunea recentei sale călătorii in acel oraș. D-nul Tzoni fice că e de datoria guvernului de a se asocia la proiectul pornit din inițiativa Camerei, in privința creditului ce se va cere pentru reconstruirea teatrului din Iași. D. Th. Rosetti, zice că nu pate să’și ia angajament solemn și formal, dacă bugetul va permite, d-sa nu se va opune. D. D. Alexandrescu arată ridiculul ce s’a făcut și ce se face prin faptul că se prevede anual in budgetul ministerului instrucțiunei o subvenție pentru teatrul național, și in același timp iașenii nu dispun de local de teatru. Incidentul se închide. D. Ion Nădejde întrebă dacă este sau nu adevărat că ministerul domeniilor nu voește să vândă moșiile Statului Potroceanca și Văcărești la săteni, sub cuvânt că ele sunt reservate pentru a se clădi fabrici. In virtutea cărui text din lege, o face acesta d. ministru respectiv ? I. Gr. Păucescu, declară că este adevărat cea ce spune d. Nădejde, dar făcând’o, d-sea s’a bazat pe legea pentru veniarea bunurilor statului la săteni, care prevede că moșiile din împrejurul orașelor să nu se vândă, căci mai târziu se vor deschide pe ele fabrice și ferme model, D. I. Nădejde zice că sunt destule moșii particulare pe care să se facă tote acestea. Incidentul se curmă. Se votăză și se adoptă apoi fără cea mai mică discuție proiectul de lege pentru deschiderea unui credit de 262.000 lei pe sema ministerului de finance, cu care să se acopere cheltuelile făcute pentru primele de export in anul trecut 1889. Se mai adoptă încă un proiect de credit de mică importanță, D. Th. Rosetti, roagă pe d-nii deputați a trece în secțiuni și a se ocupa cu discutarea proiectului de lege pentru reorganizarea judecătorescă. Cererea ministrului e adoptată. Camera trece în secțiuni la orele 2 și trei sferturi, anunțându-se ședința viitare pentru a doua zi. Comitetul etnografic din București al cărui președinte este d. V. A. Ureche, va convoca pe toți membrii secțiunei etnografice române, la o adunare generală, pe data de 18 Ianuarie, in sala senatului pentru a se alege comitetele definitive ale congresului internațional și a se hotărî lucrările de facut pentru reușita deplină a congresului. Până atunci comitetul cere adhesiunea tuturor bărbaților cu cultură din această țară Credem că adhesiunile nu vor interfica, căci este vorba de un mare interes științific și de demnitate națională, când atâția invitați streini au bine-voit să se adune, de vară, in București, pentru a ținea a treia sesiune a congresului ai științelor etnografice. Citim in »Constituționalul* urmatórele: De câtâva vreme, dd. L Catargiu și Vernescu intreprinseseră in contra d-lor Manu, Al. Lahovari și Păucescu o campanie in regală care tindea a demonstra că acești domni rămăseseră ia minoritate in fosta organizație a partidului liberalconservator. Pentru a curma aceste ocupațiuni, dol. Manu, Lahovari și Păucescu au cerut convocarea membrilor clubului Lberal-conservator, hotărâți a provoca un vot prin care să se vază din ce parte peste majoritatea. întrunirea s’a ținut afară, sub președința d-lui gen. Florescu, care ieste președintele clubului liberal-conservator, înainte de a se proceda la alegerea noului comitet, s’a ridicat de amicii d-lor Manu și Lahovari un incident in privința inscrierei pe tabloul membrilor a 16 persone, introduse in contra regatelor statutelor, cu cătava zile înainte de întrunire și la vederea votului. Toți acești 16 membri erau negreșit numai Catargiști și Vernescani. Clubul fiind chiemat a vota pentru a primi ori a respinge aceste admisiuni neregulate le-a înlăturat prin 52 voturi contra a 42. Prin acest vot s’a văzut că majoritatea 6ste din partea dlor Manu și Lahovari. Atunci d. P. Protopopescu au făcut o propunere de conciliațiune cerând ca să se realeagă comitetul din anul trecut, al cărui președinte este d. gen.Florescu, dar in care dd. Manu, Lahovari, Păucescu au o majoritate de 8 contra 3. Acestă propunere s’a admis in unanimitate, fără a se mai procede la vot. Pe de altă parte, amicii d-lor Mana, Lahovari și Păucescu au încheiat incă de acum căteva file procesul-verbal pe care dovedește că nici măcar in comitetul central al partidului liberal-conservator dd. Catargiu și Vernescu nu mai au majoritate. Prin urmare se poate vedea in ce parte sunt «desertorii» cum fice «Naționalul.* DD. Catargiu și Vernescu au convocat o întrunire a partizanilor lor din județe și din capitală pe ziua de 14 Ianuarie 1890 in localul clubului liberal conservator. Comitetul clubului care in mare majoritate este ostil atitudinei actuale ale d-lor Catargiu și Vernescu, nu va admite ca o asemenea întrunire să se ție in localul clubului. Astfel întrunirea or nu se va ține or se va ține aiurea. Șeilor diviziunilor politice și consulare li s’a adăogat la salariul lunar de 740 lei, câte o diurnă de 200 lei pe lună. Șefului diviziunei administrative i s’a adăugat încă 140 lei pe luna, ca sa aibă aceiași leafă cu cei ialți șefi de divziune. Șefilor de secțiune din diviziunea consulară li s’a adăugat încă 100 lei, așa fel că acum vor primi 550 lei pe lună. Șefilor de biurou clasa I, li s’a adăugat încă 100 lei salariul ce vor primi acum va fi de 500 lei lunar. Șefului biuroului ordinelor și a personalului i s’a adăugat și o diurnă de 50 lei. Șefilor de biurou clasa a II li s’a adăugat încă 70 lei, pentru a avea 300 lei pe lună. Șefului arcivei s’a adăugat o diurnă de 100 lei pe lună, iar caligrafului una de 50 lei. S’a prevăzut și înființarea a doi copiști clasa II, plătiți cu 120 lei pe lună fiecare. Delegatului in Comisiunea Dunăreană s’a prevăzut un spor de 500 lei pe lună, pentru a avea 1000 lei loia și 200 diurnă. S’a prevedut un post de portar la legațiunea din Berlin, plătit cu 200 lei pe lună. Interpreților din Belgrad și Buda Pesta li s’a adăogit încă câte o diurnă de 100 lei pe lună. S’a prevedut înființarea unui vice-consul la Buda Pesta plătit, cu 100 lei pe lună și a unui post de Capa Oglan la Legațiunea din Constantinopoli (interpret) plătit cu o diurnă de 150 lei pe lună. Pentru chiria legăturei din Berlin s’a prevezut un spor de 3000 lei pe an. De asemenea s’a mai prevezut și suma de 3000 t., pentru reînvierea uniformelor cavașilor de la legaț. din Constantinopol. Fondul de 3000 lei pentru repatrierea Românilor săraci, s’a sporit încă cu 10001. Suma totală a sdanselor e de 47800 1. Iată acum reducerile ce s’au făcut: S’a redus 6000 lei din cheltuelile de representare a ministrului de la Atena. Salariul portarului legațiunei din Londra s’a redus la 200 lei pe lână. Din capitalul pentru întreținerea mobilierului legațiunilor s’a redus 9000 lei. De asemenea s’a mai redus și suma de 7.778 lei prevalați în anul trecut pentru plata comisionului transmiterei alocațiunilor personalului. Pentru agiu s’a prevelut numai 2000 lei, în loc de 16,500 cât se prevenise anul trecut. Suma generală a reducerilor este 39 mii 678, care scoțându-se din totalul adauselor, remane un spor net la cheltueli de 8121 lei. Ministrul ar fi putut forte lesne acoperi și acest spor, dacă ar fi făcut orecare reduceri în cheltuelile de representare a unora din șefii de legațiuni. Așa s’ar fi putut forte bine scade 6000 de lei din cheltuelile de represintare a ministrului din Bruxelles. De asemenea s’ar mai fi putut scade 6000 de lei din cheltuelile de represintare a ministrului de la Constantinopol sau de la Roma. Cestiunea acesta se va discută în Cameră și sperăm că se vor face reducerile ce propunem, deorece ele sunt forte resonabile. Bugetul ministerului de externe Astăzi s-a depus pe biuroul Camerei bugetul ministerului de externe. Creditele cerute pentru anul acesta se ridică la suma de 1,481,134 lei, nu mai mult cu 8,121 lei decât anul trecut. S’au facut mai multe adăogiri la tratamentul personalului administrațiunei centrale. CRONICA EXTERNA Tulburările din Armenia «Poli. Corr.*, aduce după ziarele rusești știri despre tulburări politice ivite in Armenia turcescă. Locuitorii nomazi din Armenia turcescă s’au obicinuit a se subtrage de la sarcina contribuțiunei prin aceia că emigrau in cete dintr’un loc in altul. Asemenea s’a întâmplat nu de mult ca semințiile nomadice din Balakii și Zara in vilaetul Bitlis, cercul Sassam. Autoritățile turcești au trimis două batalione de pedestrime ca să’i urmărască; dar nefiind destui ostașii aceștia, s’au mai trimes două batalione cu două tunuri de munte, cari au încunjurat pe rebeli la satul Versen, pe capii lor i-au prins și-au restabilit ordinea. Ziarul «Mesiag», ce apare in Tiflis, dă lucrului aparența, ca și când Armenii s’ar fi revoltat in contra autorităților turcești. De altă parte faptul că Rusia a concentrat miliția in jurul orașelor situate in provinciile de peste Caucas, cu scop de a face exerciții militare, a născut in locuitorii Armeni credința, că Rusia intenționază ocuparea teritorielor turcești. Ei nu s’au liniștit până când nu s’a retras miliția rusiascâ. Agenții rusești din Anatolia și Armenia turcesca însă fac mereu să cresca in poporaține bănuiala, că Rusia pregătește ceva și in contra Turciei. I ITv -4