Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-01-14 / nr. 5

LIUKIERUL Tr­. ÜATIASSAN SENTATT7L Ședința de la 11 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 sub preșe­­dința d-lui președinte N. Krețulescu. Presenți 89 d-nn senatori. Se acordă concedii de mai multe file la 11 d-ui senatori. Câmpulun­genii mulțumesc Senatului pentru că au votat legea prin care școla normală Ca­rol I se va muta la Câmpu-Lung. D. Păucescu, ministru al domeniilor citește mai multe mesagii regale. Se declară vacant col. I de senator la R­­ Sărat,­­ Ciurea fiind numit prefect. Se procede la votarea mai multor indigenate. Ședința de la 12 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 sub preși­­denția d-lui vice-președinte V. A. Urechiă. Presenți 68 d-nn senatori. D. Aurelian, revine asupra interpelării sale din anul trecut privitoare la înființarea unui serviciu de navigație pe Dunăre. Se pune la vot indigenatele a căror votare a rămas nulă din ședința trecută. Se alege în locul d-lui Ciurea secretar al Senatului, d. Bonache. Se procede la votarea altor indigenate, gând : Trăiască democrația socialistă in­ternațională ! Poliția a pastrat o atitudine pasivă. Tiflis 22 Ian. Măsuri sanitare mai se­vere se vor lua la graniță din causa ho­lerei, care după raportele consulare, bân­­tie la Hamadais (Persia) și în împreju­rimi. Turin 22 ian, înmormântarea ducelui de Aosta a fost împunătore. Au asistat regele, toți principii, o deputațiune a re­gimentului de husari hesani, prințul de Hohenzollern, generalul francez O’Neill. In cortegiu se aflau studenții, represin­­tanții presei, asociațiunile de tot felul cu 200 de drapele; coroanele erau duse de 7 care. Clerul a slujit. Turnu 22 Ian. Corpul ducelui de Aosta a fost depus în biserica Superga. După slujbă, a fost pus în criptă alăturea de coșciugul ducesei Maria Victoria întâia so­ție a ducelui; intrarea criptei s’a zidit. Regele și Regina, ducesa Laetitia, prin­țul de Suedia au asistat la ceremonie pâ­nă la sfârșit și s’au întors la Turin la 4 și trei sferturi. Belgrad 22 Ian. Știrile răspândite în privința nemulțumiri­i exprimate de Mun­tenegrenii emigrați în Serbia și în pri­vința pretinselor neînțelegeri ivite între emigrați și autoritățile sârbești, sunt cu desăvârșire neîntemeiate. Hamburg 22 ian. Meetingul general al mașiniștrilor a decis în unanimitate să continue greva. Petersburg 23 Ian. Se asigură că gu­vernul se gândește la măsurile ce ar fi de luat pentru a restrânge compararea de pământuri in Rusia meridională de câ­­tre Germanii. S-a constatat că 7 milione de desiatine de pământuri sunt în mânele germane. Nu se crede în cercurile guvernamen­tale că Germania ar fi favorizând emi­grarea supușilor săi în Rusia, dar e ne­cesar a se pune piedică acestei cuceriri pacinice a germanilor. Constantinopol 23 Ianuar, «Levant He­rald» declară că e autorizat a desminți în chipul cel mai formal aserțiunile fia­relor Times și Temps în privința unui pretins demers al baronului Galice pe lân­gă Poarta spre a face să se trimeeră Șa­­kir-Pașa în Bulgaria. Conversațiunea cu ambasadorul Austro-Ungariei ar fi avut-o cu marele­ vizir e o nasiwir«. Chester 23 Ian. torală, d. Gladstone gs^lunei (jcult­u­ru. pe Portugalia care Oratorul a blamat în­tru opresiunea ce o esercita asupra Cre­tei și a Armeniei. Fraga 24 Ian. împăratul a ratificat statutul Academiei de științe din Boemia. Paris 24 Ian. Știrile din Turin fac cu­noscut că Prințul Napoleon a refuzat sâ primască pe fiul său Prințul Victor, venit din Bruxel pentru înmormântarea ducelui d’Aosta. Berlin 24 lan. Reichstagul a continuat ieri discuțiunea legei in contra socialiști­lor. Articolele 11 până la 22 au fost primite. Ministerul de interne a declarat că mica stare de asediu este indispensa­bilă, de aceea e nevoe ca durata legei să nu fie limitată. Democrația socială a adăugat ministrul, luptă la contra socie­tății: «Taa­rea agitur» (Aplause). Articolul 23 a fost primit. Deputatul Buhl a declarat în numele naționalilor­ liberali că aceștia vor vota legea fără limită de durată, dar că nu pot împărtăși vederile guvernului în ceia­­ce privește dreptul de expulsare, ori­care ar fi de altminterea dorința lor de a pro­­tegia Statul. Reichstagul a respins dreptul de ex­pulsare, el a votat cu 166 voturi 111 ar­ticolul privitor la durata legei. Atena 24 Ian. (Havas). D’Oau minis­trul Rusiei la Atena a sosit. Reservele sunt convocate pentru lâna lui Martie. Se atribue acestei măsuri o însemnătate ore­care. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 11 Ianuarie Ședința se deschide la ora 1.30 sub preșe­­dința d-lui președinte Gr. Cantacusino. Presenți 110 d­in deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Se acordă concediu, d­lor Hina, Berevoes­­cu, L. Bogdan, Adamescu. Se fixă lâ Ziua de Mercurea viitare pentru discutarea raportului pentru darea lu judecată a guvernului d­lui I. C. Brătianu. D. M. Kogălniceanu întrebă pe d. ministru de interne unde au ajuns cu lucrările comi­­siunea numită d. Catargiu astă-vară, pentru a studia abuzurile ce se comit în Dobrogea, precum și îndreptările ce ea crede că trebue de adus pentru locuitorii provinciei transda­­nubiane. D. gen. Manu răspunde d­lui Cogălniceanu, că acea comisiune a lucrat și lucrăză și acuma pentru a presenta un raport complect și de­­tailiat Primul ministru mai asigură, pe d. Co­gălniceanu că actualul cabinet va căuta a asi­mila cât mai mult Dobrogea cu restul țarei. D. Cogălniceanu se declară pentru moment satisfăcut și așteptă cu nerăbdare raportul a­­celei com­isiuni. D. Voinov depune la biuroul Camerei o de­c­țiune a mai multor locuitori din jud. Putna, prin care cer a se construi o linie ferată în­tre Focșani și Odobești. D. Apostoleanu cere de asemenea a se face o linie ferată de la Focșani la Panciu. D. Buiucliu cere a-i se pune la disposiție mai multe demre, ce-i sunt trebuinciose pen­tru a lua cuvântul cu ocasiunea discutărei ra­portului pentru darea în judecată a guvernu­lui d-lui I. Brătianu. D. Paladi, aduce la cunoștința ministrului de interne faptele ilegale, ingerințele și in­fracțiunile comise de administrația de Putna cu ocasiunea alegerilor de delegați ai colegiu­lui 3. După un răspuns al d-lui gen. Manu, discu­ția se închide. D. I. Lahovary, întrebă guvernul ce are de gând să facă cu dispăgubirile ce trebue să se dea locuitorilor din Calafat și Giurgiu, cari au suferit perderi cu ocazia resbelului ruso-turc din 1877—78. D. gen. Manu, răspunde că guvernul a stu­diat cestiunea și a și venit cu un atare pro­iect de lege în Cameră. D. Voinov, vorbind în cestiune de regula­ment fice că acestă lucrare nu e de resort a comisiei financiare. Camera consultată, admite a se trimite la secțiuni proiectul pentru despăgubirile locui­torilor. D. Nădejde anunță mai multe interpelări guvernului în privința mai multor cestiuni, între care și acea în privința abuzurilor co­mise de comisarul Buznea din Iași. Mai cere să se despăgubăscă și cârciumarii cari au su­ferit în timpul răsculelor. D. Alex. Marghiloman (ministru de lucrări publice) depune la biuroul Camerei mai multe proiecte de lege. D. L. Catargiu având cuvântul a vorbi în chestie personală cu d. prim-ministru declară că renunță de a mai reveni asupra acestei cestiuni. Se intră în ordinea filei. E legea pentru suprimarea taxei licențelor. Raportor e d. Nicorescu. D. gen. Manu, rogă Camera a amâna dis­cutarea acestui proiect pănă Luni, de­ore­ce d. Ghermani, ministru de finanțe lipsește din Cameră. Se adoptă. T­n mininfist diler apoi proiectul de lege pen­­sului cumulului, portor, dă citire raportului actului de lege așa cum a dat, în contra acestui proiect, fie că e incomplect. Rogă nodi po­lu­lui mum­ii țărei a nu accepta acest proiect de lege, care—după d-sa—va încuraja încă cumulul. Să așteptăm, urmăză tânărul deputat de Ialomița, pănă ce guvernul va veni cu un proiect bine studiat și complect. D. Cogălniceanu face apel la adunare de a adopta acest proiect bun, rău cum e! Nimic nu e absolut perfect și deci să facem un în­ceput. Generațiile viitore îl vor modifica după cum vor crede că e mai bine. Rele și încă multe rele există în țară din cauza plăgei cu­mulului. Caracterele bărbaților noștrii politici Se vioiază din causa cumulului. S’o votăm, s’o votăm cu toții acestă lege în contra cumulu­lui, termină bătrânul orator. D. Voinov e în contra d-lui Cogălniceanu, prin urmare și în contra acestui proiect. Sunt în contra cumulului, fice d. Voinov, dar sunt și în contra acestui proiect, care reglementăză cumulul. Ne va părea rău mai târziu dacă vom vota acuma acestă lege »ca voi ea“. Vom fi siliți să venim pe urmă cu un alt proiect, care să abroge presentul pe care’l susține cu mult foc d. Cogălniceanu, pe care—cu regret —îl combat acuma. D. Nicorescu vorbește în sensul d-lui Co­­gălniceanu. D-sa e pentru proiect și vogă și pe cei­l­alți deputați a adopta și d-lor legea. (Aplause). D. Arion e în contra zorului și a grabei cu care d-nii Cogălniceanu și Nicorescu vor să se voteze acestă lege. Am fost contra și sunt con­tra cumulului, fice d. Arion, dar dacă d-lor vor ca sa se dea o satisfacțiune opiniunei pu­blice, să o obfie pe deplin, votându-se un pro­iect de lege complect. Oratorul conchide deci a se respinge pen­tru moment acestă lege și ar fi bine să se număscă o comisiune care să studieze acestă chestie și apoi a elabora un proiect. Voci, închiderea discuției. D. Cogălniceanu, vorbind în contra închide­rea discuției, se pronunță în contra părerei d-lui Arion și rugă adunarea a primi presen­tul proiect de lege așa cum este. Se cere din nou închiderea, de astă-dată cu bile. Votanți 82. Bile albe pentru 50. Bile negre contra 32 Discuțiunea deci s’a închis. Se pune apoi la vot cu bile și apel nominal luarea în considerație a proiectului de lege. Votanți 92. Bile albe pentru 56. Bile negre contra 36. Proiectul deci s’a adoptat. D. Cantacusino, președintele Adunărei, dă deslușiri deputaților asupra dispozițiilor unor articole din regulament și anume : După re­­lamentul interior al Camerei, ea nu pate a­­menda acestă lege, ci pate pur și simplu „să o primăscă“ sau „să o respingă“. D. Panu, susține din contra că Adunarea pate să amendeze legea. In favorea oratoru­lui sunt precedentele. Legea monopolului tu­tunurilor s’a intors de două ori la Senat, după ce fusese amendată de Cameră. Să nu ne ju­căm cu acestă cestiune atât de delicată, ea ne privește direct pe noi cât și prerogativele nóstre. Cere a se tălmăci regulamentul după cum crede d-sa. Presidăză d. vice-președinte Gr. Triandafil. După ce mai vorbește în fond, d. Panu, pre­ședintele pune la vot amendamentele Senatu­lui aduse legei cumulului. Votanți 70. Bile albe pentru 53. Bile negre contra 17. Deci proiectul de lege ia contra cumulului așa cum s’a amendat de Senat, s’a adoptat. (Aplause). D. gen. Manu, depune la biuroul Camerei mai multe mesagii. D. M. Ghermani, depune și d-sa mai multe proiecte de lege pentru deschiderea de credite, după care apoi se ridică ședința. Ședința de la 12 Ianuarie Ședința se deschide la ora 1.30 sub pre­­șidenția d-lui președinte Gr. Cantacuzino. Presenți 105 d­in deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Se acordă un concediu de 8 file d-lui de­putat Safia. D. Președinte comunică Camerei petițiunea d-lui M. Ferichide, prin care cere a fi dat și d-sa în judecată alăturea cu d. I. Brătianu și cei­l­alți colegi ai săi din fostul minister. D. Președinte opinăză a se trimite acestă petițiune comisiunei de informațiunei. I­. Carp e în contra acestei păreri, de­ore­­ce Camera n'are acest drept. Acestă cerere a d-lui Ferechide să se trimită la comisiunea de petițiuni. D. Apostoleanu e de aceiași părere, căci ro­lul și atribuțiunile comisiunei de informațiuni au încetat deja din ziua când s’a depus ra­portul. Propunerea d-lui Carp pusă la vot e accep­tată de adunare. Se produce o mică discuțiune în privința vînzărei moșiei Rădășeni din jud. Sucăva la săteni. Iau parte d-nii C. Popovici, Gr. Pău­­cescu și N. Voinov. D. Gr. Păucescu (ministru de domenii) de­pune la biuroul camerei diferite mesagii. D. Dobrescu-Argeș, întrăbă guvernul ce are de gând să facă cu proiectul de lege privitor la strămutarea școlii normale Carol I din ca­pitală la Câmpu­lung. D. Th. Rosetti, ministru, răspunde d-nului Dobrescu cu acestă chestie este aprope un fapt îndeplinit, de­ore­ce proectul de lege in acestă privință a fost votat deja de Senat și in curând el va fi adus și in Cameră. D. Menelas Ghermani (ministru de finance) ține a aduce la cunoștința Camerei că in cu­rând va veni in adunare cu un proect de lege pentru modificarea actualei legi a pensiunelor civile. (Aplause). D. D. Alexandrescu întrebă pe d. Th. Ro­­setti, dacă are de gând să aducă ln corpurile legiuitóre un proiect de lege pentru reorga­­nisarea corpului de portărei, căci in legea pentru reorganisarea judecătorescă nu se po­­mouoíto­nsm­ic­­ea portărei. Mai întrăbă apoi d. Alexandrescu, ce are de gând d. ministru al instrucției să facă in privința teatrului național din Iași. D. Th. Rosetti, răspunde următoarele: 1. Că-și va da tote silințele pentru reorganisa­rea corpului de portărei; 2 Că va căuta a face tot posibilul de a Se reconstrui teatrul din Iași. D. M. Tzoai, observă d-lui Rosetti că ast­fel vorbește d-sa in Cameră și ast­fel a ver­­it artiștilor din Iași, cu ocasiunea recentei sale călătorii in acel oraș. D-nul Tzoni fice că e de datoria guvernului de a se asocia la proiectul pornit din inițiativa Camerei, in privința creditului ce se va cere pentru re­construirea teatrului din Iași. D. Th. Rosetti, zice că nu pate să’și ia angajament solemn și formal, dacă bugetul va permite, d-sa nu se va opune. D. D. Alexandrescu arată ridiculul ce s’a făcut și ce se face prin faptul că se prevede anual in budgetul ministerului instrucțiunei o subvenție pentru teatrul național, și in a­­celași timp iașenii nu dispun de local de teatru. Incidentul se închide. D. Ion Nădejde întrebă dacă este sau nu adevărat că ministerul domeniilor nu voește să vândă moșiile Statului Potroceanca și Vă­cărești la săteni, sub cuvânt că ele sunt re­servate pentru a se clădi fabrici. In virtutea cărui text din lege, o face acesta d. ministru respectiv ? I­. Gr. Păucescu, declară că este adevărat cea ce spune d. Nădejde, dar făcând’o, d-sea s’a bazat pe legea pentru veniarea bunurilor statului la săteni, care prevede că moșiile din împrejurul orașelor să nu se vândă, căci mai târziu se vor deschide pe ele fabrice și fer­me model, D. I. Nădejde zice că sunt destule moșii particulare pe care să se facă tote acestea. Incidentul se curmă. Se votăză și se adoptă apoi fără cea mai mică discuție proiectul de lege pentru deschi­derea unui credit de 262.000 lei pe sema mi­nisterului de finance, cu care să se acopere cheltuelile făcute pentru primele de export in anul trecut 1889. Se mai adoptă încă un proiect de credit de mică importanță, D. Th. Rosetti, roagă pe d-nii deputați a trece în secțiuni și a se ocupa cu discutarea proiectului de lege pentru reorganizarea ju­decă­torescă. Cererea ministrului e adoptată. Camera trece în secțiuni la orele 2 și trei sferturi, anunțându-se ședința viitare pentru a doua zi. Comitetul etnografic din București al cărui președinte este d. V. A. Ureche, va convoca pe toți membrii secțiunei et­­nografice române, la o adunare generală, pe data de 18 Ianuarie, in sala senatului pentru a se alege comitetele definitive ale congresului internațional și a se hotărî lucrările de facut pentru reușita deplină a congresului. Până atunci comitetul cere adhesiunea tuturor bărbaților cu cultură din această țară Credem că adhesiunile nu vor inter­­fica, căci este vorba de un mare interes științific și de demnitate națională, când atâția invitați streini au bine-voit să se adune, de vară, in București, pentru a ți­nea a treia sesiune a congresului ai ști­ințelor etnografice. Citim in »Constituționalul* urmatórele: De câtâ­va vreme, dd. L Catargiu și Vernescu intreprinsese­ră in contra d-lor Manu, Al. Lahovari și Păucescu o cam­panie in regală care tindea a demonstra că acești domni rămăsese­ră ia minoritate in fosta organizație a partidului liberal­­conservator. Pentru a curma aceste ocupațiuni, dol. Manu, Lahovari și Păucescu au cerut con­vocarea membrilor clubului Lberal-conser­­vator, hotărâți a provoca un vot prin ca­re să se vază din ce parte peste majori­tatea. întrunirea s’a ținut afară, sub preșe­­dința d-lui gen. Florescu, care ieste pre­ședintele clubului liberal-conservator, înainte de a se proceda la alegerea no­ului comitet, s’a ridicat de amicii d-lor Manu și Lahovari un incident in privința inscrierei pe tabloul membrilor a 16 per­­sone, introduse in contra regatelor statu­telor, cu căta­va zile înainte de întrunire și la vederea votului. Toți acești 16 membri erau negreșit numai Catargiști și Vernescani. Clubul fiind chiemat a vota pentru a primi ori a respinge aceste admisiuni ne­regulate le-a înlăturat prin 52 voturi con­tra a 42. Prin acest vot s’a văzut că majorita­tea 6ste din partea d­lor Manu și Lahovari. Atunci d. P. Protopopescu au făcut o propunere de conciliațiune cerând ca să se realeagă comitetul din anul trecut, al cărui președinte este d. gen.Florescu, dar in care dd. Manu, Lahovari, Păucescu au o majoritate de 8 contra 3. Acestă propunere s’a admis in unani­mitate, fără a se mai procede la vot. Pe de altă parte, amicii d-lor Mana, Lahovari și Păucescu au încheiat incă de acum căte­va file procesul-verbal pe care dovedește că nici măcar in comitetul cen­tral al partidului liberal-conservator dd. Catargiu și Vernescu nu mai au majoritate. Prin urmare se poate vedea in ce parte sunt «desertorii» cum fice «Naționalul.* DD. Catargiu și Vernescu au convo­cat o întrunire a partizanilor lor din ju­dețe și din capitală pe ziua de 14 Ianu­arie 1890 in localul clubului liberal con­servator. Comitetul clubului care in mare majo­ritate este ostil atitudinei actuale ale d-lor Catargiu și Vernescu, nu va admite ca o asemenea întrunire să se ție in localul clubului. Ast­fel întrunirea or nu se va ține or se va ține aiurea. Șeilor diviziunilor politice și consulare li s’a adăogat la salariul lunar de 740 lei, câte o diurnă de 200 lei pe lună. Șefului diviziunei administrative i s’a a­­dăugat încă 140 lei pe luna, ca sa aibă aceiași leafă cu cei­ i­alți șefi de divziune. Șefilor de secțiune din diviziunea con­sulară li s’a adăugat încă 100 lei, așa fel că acum vor primi 550 lei pe lună. Șefilor de biurou clasa I, li s’a adău­gat încă 100 lei salariul ce vor primi acum va fi de 500 lei lunar. Șefului biu­­roului ordinelor și a personalului i s’a adăugat și o diurnă de 50 lei. Șefilor de biurou clasa a II li s’a adă­ugat încă 70 lei, pentru a avea 300 lei pe lună. Șefului arc­ivei s’a adăugat o diurnă de 100 lei pe lună, iar caligrafului una de 50 lei. S’a prevăzut și înființarea a doi copiști clasa II, plătiți cu 120 lei pe lună fie­care. Delegatului in Comisiunea Dunăreană s’a prevăzut un spor de 500 lei pe lună, pentru a avea 1000 lei loia și 200 diurnă. S’a prevedut un post de portar la le­­gațiunea din Berlin, plătit cu 200 lei pe lună. Interpreților din Belgrad și Buda­ Pesta li s’a adăogit încă câte o diurnă de 100 lei pe lună. S’a prevedut înființarea unui vice-consul la Buda Pesta plătit, cu 100 lei pe lună și a unui post de Capa Oglan la Legațiu­­nea din Constantinopoli (interpret) plătit cu o diurnă de 150 lei pe lună. Pentru chiria legăturei din Berlin s’a prevezut un spor de 3000 lei pe an. De asemenea s’a mai prevezut și suma de 3000 t., pentru reînvierea uniformelor cavașilor de la legaț. din Constantinopol. Fondul de 3000 lei pentru repatrierea Românilor săraci, s’a sporit încă cu 10001. Suma totală a sdanselor e de 47800 1. Iată acum reducerile ce s’au făcut: S’a redus 6000 lei din cheltuelile de representare a ministrului de la Atena. Salariul portarului legațiunei din Lon­dra s’a redus la 200 lei pe lână. Din capitalul pentru întreținerea mobi­lierului legațiunilor s’a redus 9000 lei. De asemenea s’a mai redus și suma de 7.778 lei prevalați în anul trecut pentru plata comisionului transmiterei alocațiuni­­lor personalului. Pentru agiu s’a prevelut numai 2000 lei, în loc de 16,500 cât se prevenise a­­nul trecut. Suma generală a reducerilor este 39 mii 678, care scoțându-se din totalul a­­dauselor, remane un spor net la cheltueli de 8121 lei. Ministrul ar fi putut forte lesne aco­peri și acest spor, dacă ar fi făcut ore­­care reduceri în cheltuelile de represen­tare a unora din șefii de legațiuni. Așa s’ar fi putut forte bine scade 6000 de lei din cheltuelile de represintare a mi­nistrului din Bruxelles. De asemenea s’ar mai fi putut scade 6000 de lei din cheltuelile de represin­tare a ministrului de la Constantinopol sau de la Roma. Cestiunea acesta se va discută în Ca­meră și sperăm că se vor face reducerile ce propunem, de­ore­ce ele sunt forte re­­sonabile. Bugetul ministerului de externe Astă­zi s-a depus pe biuroul Camerei bugetul ministerului de externe. Creditele cerute pentru anul acesta se ridică la suma de 1,481,134 lei, nu mai mult cu 8,121 lei de­cât anul trecut. S’au facut mai multe adăogiri la tra­tamentul personalului administrațiunei cen­trale. CRONICA EXTERNA Tulburările din Armenia «Poli. Corr.*, aduce după ziarele ru­sești știri despre tulburări politice ivite in Armenia turcescă. Locuitorii nomazi din Armenia turcescă s’au obicinuit a se sub­­trage de la sarcina contribuțiunei prin a­­ceia că emigrau in cete dintr’un loc in al­tul. Asemenea s’a întâmplat nu de mult ca semințiile nomadice din Balakii și Zara in vilaetul Bitlis, cercul Sassam. Autoritățile turcești au trimis două ba­­talione de pedestrime ca să’i urmărască; dar nefiind destui ostașii aceștia, s’au mai trimes două batalione cu două tunuri de munte, cari au încunjurat pe rebeli la sa­tul Versen, pe capii lor i-au prins și-au restabilit ordinea. Ziarul «Mesiag», ce apare in Tiflis, dă lucrului aparența, ca și când Armenii s’ar fi revoltat in contra autorităților turcești. De altă parte faptul că Rusia a concen­trat miliția in jurul orașelor situate in pro­vinciile de peste Caucas, cu scop de a face exerciții militare, a născut in locuitorii Armeni credința, că Rusia intenționază o­­cuparea teritorielor turcești. Ei nu s’au liniștit până când nu s’a retras miliția ru­­siascâ. Agenții rusești din Anatolia și Armenia turcesca însă fac mereu să cresca in po­­poraț­ine bănuiala, că Rusia pregătește ceva și in contra Turciei. I I­T­v -4

Next