Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)
1891-01-13 / nr. 4
PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR (N [ASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.~ pe trimestru 6 Fr. [N DISTRICTS, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 .Fr. STREINATATE..................................................40 fr. ~ ['ISERTILMI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘfIRr LOCALI. . .1 Fr.— EPISTOLE NEPRANCATE, nu se primesc. Amîncuri: Pag. I, 50 b. Pag III,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația 4:6. — Strad.S C3-oila —3.©. IASSI Duminică 13 (25) ianuarie 1891._____Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. CURIERI (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR . a. ■a 1 pt AmA & • 1 STIL VECHIO I.. PIDA PATRONUL ț>IL TIMPUL DIN SEPTAMÍNA 13 14 15 16 11 18 19 Duminicii Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă Sf. Martir Ermiliu își Stratonic C. P. uciși în Sinai și Raitle Cuv. Păr. Pavel Tibeu și Ion Colibașu Inchevist, lanț al Sf. Ap. Petru t Cuv Păr. Antonie cel mare t S-ții Păr. Atanasie și Kirilă Cuv. Păr. Macariu Egiptanu______ La 14 Ianuarie. Lună plină cu vînt, viforgeros și apoi moină. CORESPONDENȚI IN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Peres Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdaau, Paris.— Societate mutuali de publicitate intru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis St. Anna. -- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. pelik, primul Biurou de Adonduri austriac, Wien, benbastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Seilerstatte No. 8, Wien. . . ^Itter A Co Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA John F. Jones, 160, Fleet Street, Londra, E. C. • Mânu »criptele nepublicate »1 vor arde. UniVr. 20 öania STIL NODIAL PA 1 PATRONULUI LEI R&7.~Serelij Apua. Sórftlu" Ianuarie " 25 Duminică Converg. Ap. Pavel 1—28 4 87 26 Lnni Polycarp 7—27 4 — 59 27 Marți loan Criaoatom 7—26 5—1 28 Marcuri Carol Magnu 7—26 5— 1 29 Joi FranciBOu 7—25 5—3 30 Vineri Martina 7—23 5— 5 31 _____________Sâmbătă_______Petru Noi ______________________________ 7-22_________5. 6 Ianuarie La 1?». La 14. Anul 1793. Anul 1527. Anul 1543. Anul 1595. La 15. La 16. La 17. La 18. La 19. Anul 1474. TJARIEX -A. 3ST M. Suțu ocupă tronul Moldovei Ștefan VI, Domnul Moldovei, tnceteza din viață. Petru Rireș, bate pe Iași și Unguri, părăsind Transilvania. Gloriosa luptă a lui Stroe Buzescu contra Tătarilor la Stănești. Anul 1475. Stefan cel Mare bate pe Turci aprope de Focșani. Anul 1651 Adunarea țârei, condamnă trei boeri de furi de bani publici. Cercarea lui Stefan cel Mare de a face unirea cu țara românescă in*60, Ufl 0 »88<j_ au sp&iprin arme, nu reușește. IASSI, 12 Ianuarie 1891 ’ Duminica, 6 ale curentei, ia firna botezului Mântuitorului la orele 11 jum. dimioara, M. S. Regele, împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand au mers ia trătsură „â la Caumont“ la pavilionul ridicat pe cheiul etâng al Dâmboviței spre a asista la ceremonia sâoțirei apelor. Majestatea Sa a fost intimpinat, la sosire, de toți Doii minișteri preaioți in Capitala și de Casa Sacmift și militară, și apoi a ascultat serviciul divin ce oficiat de I. P. S.I.S. Mitropolitul Primat, incongiurat de inaltul cler, fața fiind D. general de divisie I. E. Florescu, președintele Senatului, mai mulți D-ni senatori și deputați, inalții funcționari ai Statului, primarul Capitalei cu consiliul comunal, D-oii oficieri generali, D-oii atașați militari străini și oficierii superiori, fără trupe, aflați in gardiseră. înăuntrul pavilionului se aflau asemenea și drapelele trupelor din paradă, înșirate in fațâ’i pe baii. In momentul când se puse sânta Cruce in apă se intona cântecul „Io Iordan botezându-Te Tu Dómpe” tunurile de pe delul Spirei incepută a da salvele obicinuite. La terminarea ceremoniei, M. Ragele și A. S. R. Principele Moștenitor, sărutând supta Cruce, locuia din öghesma, iar înaltul cler invoca binecuvântările a Tot Puternicului asupra MM. N. Regelui și Reginei și A. S. R. Principelui Moștenitor. Drapelele pornesc apoi la corpurile lor in sunetul imnului naționali iar trupele presintă armele. După acesta, Majestatea Sa merse in procesiune la malul gârlei, unde asista la aruncarea artotei Cruci la apele Dâmboviței după tradiționalul obiceiu și, incongiurat de tóte persoanele cari au luat parte la acesta ceremonie, primi pe cheiu, in fața pavilionului, defilarea trupelor aflate in parada și cari erau puse sub comanda D-lui general Dona, comandantul divisiei IV infanterie. M. S. Regele avea in drepta Sa pe A. S. R. Principele Ferdinand, iar in stânga pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat care, in tot timpul trecerei trupelor, se stropea cu sânta aghesma. Trupele au defilat in ordinea urmatore: Scala de oficieri, Batalionul 4 vanatori. Câte un batalion din : Regimentele 4 și 8 linie. . Câte o companie din : 1 % Regimentele 6 și 21 dorobanți. Un batalion din : I Regimentul 1 geniu. Câte două baterii din: Regimentele 2 și 6 artilerie. Doua escadrone: Regimentul 8 roșiori. Un escadron din: Regimentul 8 călărași și la urma un pluton din escadronul 2 tren. După terminarea defilarei, M. S. Regele și A. S. R. Principele Ferdinand S’au intors la Palat la orele 12 jum. MIUL 51 PATRIARHUL ECUMENIC. O telegrama din St. Petersburg consta de 6 (ÎS) iacuar curent, ce anunța ca „Oficialul“ a publicat un comunicat, relativ la chestiunea patriarhatului din Constantinopol. Rusia zice acel comunicat a fost reu impresionata de divergințele ce s’au produs intre Pórta și Patriarhat, dar acum când punctele principale in litigiu s’au inlaturat iar bisericile ortodoxe sunt deschise, se póte spera iontr’o înțelegere perfectă. „Rusia regreta adânc încercările de a se tulbura ordinea care a existat in tot„dea noa in biserica din Orient!“ Aceat cod si tot cu er a folturat de cât grație prevederii și spiritului conciliant al Sultanului, care putem zice, ca cu acesta ocasiune a adus mari servicii păcii, inlaturiind pericolul unor complicațiuni in Orient, care ar fi sguduit din redacior, temeliile eșafodajului, pe care diplomația se complace a-și sprijini utopiile; și prin urmare nu credem de un mic interes pentru cetitorii noștri, de a le da ln acesta privința câtteva amănunte retrospective. Se știe ca in urma conflictului ivit intre Pórta și Patriarhat, acesta dădu ordin a se închide tóte bisericile și „declară religiunea in prigonire». Patriarhul Myr. Dionisios, vezind ca nu o pate scote la capăt cu politica in doi peri a miniștrilor turci, își dădu demisia, și declara categoric, ca nu-și va relua însărcinările spirituale, papa se privilegiile de care se bucura abl antique im se vor restabili. Patriarhatul era pecliptit in hotar rărea lui și dădea in mod invariabil acelaș respuns: „Sunt gata a-mi sacrifica viața pentru sacrele drepturi ale »sericei mele.“ Din partea Sf. Sinod arată aceiași fermitate de caracter, Mitropolitul din Eraclia Mgr. Geroniios, a răspuns unui inalt demnitar al palatului: „Spune stăpânului teu, ca sufletul meu aparține lui Dumnezeu; și prin nu pute dispune da cât de urmare corpul ■ furat pe Patriarchul Grigorie, rămâne păpa astăzi inchisa. Se pute deschide și sunt gata pentru sacrificiu. Se înțelege ca ca omeni cari vorbesc astfel, trebuia căzut la impacaciune. Bisericile închise in tot imperiul otoman, lucru devenia grav, cu atât mai mult, câ in mai multe provincii au avut loc, manifestațiuni tumultuose. So Creta mai ales era mare tema de o rescalare generală, cu atât mai mult ci opiciunea publica in Grecia fiind surescitată, putea forța mâna guvernului. In intre timp turcii temporisau și Sf. Sinod se ținea dîrj. Trebue sa mărturisim, că turcii cu bun simț nu aprobau de loc acesta tactică, și Seih-ul islamul singur declara, ca acesta chestiune fiind pur religioaa, nu trebuia sa se atinga cineva de ea. In fine lucrurile au mers astfel pană in ziua crăciunului. Sultanul era forte ingrijat totă ziua de Luni. Marele Vizir spre a potoli lucrurile chema cftți-va demnitari și la zise: Deschideți bisericile asta-eara, și promit ca voia aranja afacerea după cum poftiți. Grecii insa n’au cedat. Guvernorul general al Cretei telegrafia, ca dacă la mezul nopții, nu se vor deschide bisericile, nu mai respunde de liniștea insulei. In prevederea acestor turburări flota engleza Staționa la Salonic, escadra germani la Smirna, și doci bastimente mari grecești, așteptau sub vapor la Laurium spre a se duce oriunde i’privi turbura». In fața unei astfel de situațiuni, care pute sa pue foc vulcanului. Sultanul dada ordin marelui Vizir de a termina la moment. Și numai astfel s’a aplanat acest conflict, care putea sa aibe cele mai funeste consecințe. a. Tratamentul ToMui pentru Limfa D rnini Ko. Doctorii Quebet și Rietsch, primul președintele corpului medical al spitalelor din Marsilia, și secondar, profesor de bacteriologie la școla de medicina din același oraș, însărcinați amendioi de municipalitatea studia, la fața locului, metoda lui Koch, au citit zilele trecute, in prezența unui public numeros, raportul lor, in privința călătoriei ce au făcut la Berlin. Ci conclusiune, acești doctori zic că noua metodă terapeutică a lui Koch este o mare descoperire care vindeca tuberculosa, dar nu pe toți tuberculoșii, oricare are felul și gradul de gravitate al afecțiunei de care ar fi atinși. Regretând că composițiunea limfei n’a fost data la lumina de la incepat, da este mai puțin sigur, adaugă muniții, ca acesta limfă este un modificator puternic al tuberculosei in sensul tămăduirei, ca ea se adresaza la procesul tuberculos și numai la el. Intr’o cestiune in care se află in joc esistența atâtor nefericiți, termina dânșii, datoria ce impune sa aducem omagiu adevărului științific care nu trebue sa conosca fruntarii Alți duci medici, tot franceji, mai puțin optimiști, s’au esprimat, in aceeași întrunire, in modul următor: Doctorul Villard, profesor la școla de medicină, basându-se pe fapte clinice, pe anatomie și ftisiologie patologice, a făcut formale reserve, in ce se atinge, mai cu samă de tuberculosa pulmonară. «Cât pentru mine, a zis densul, nu voia întrebuința zisa metodă, iu clinica mea sau aiurea decât atunci, când mi se vor demonstra rezultate probante*. Doctorul Chaplain, director al școlii de medicină, terminându-și cuvântarea, a exprimat părerea de r fiu, văzând că se păstrezi atâta secret, intr’o descoperire care interesază intrega omenire. Cineva, a conchis dânsul, nu va putea face us de remediul in cestione, de cât ea eșuare, deorece nu i se cunoște composițiunea. Justele obiecțiuni ce toți medicii distinși din diferite țâri au facat, cum că nu se pote întrebuința un remediu, a cărui composițiune este ținută secret, esiei acest procedeu este contrar chiar ca prescrierile medicinei legale, au decis, se vede, pe doctorul Koch, ca să dea la lumină secretar remediului său. Astfel, «Gazeta Coloniei constată că la Berlin convin din ce in ce la ideia ei trebue, ia interesul științei, să se dea publicitfnței, modul de preparare al limfei doctorului Koch, pentru ca învățații să potut lucra la perfecționarea intrebuinți trei lui terapeutice. Aceiași gazetă adaugă, cu tote acestea că față cu cestiunile legislative urgente cu cari camera Prusiei se ocupă actualmente, ea nu va putea săi abordeze, de ocamdată, desbaterea propunerilor și interpelărilor privitore la remediul investiune. De altă parte, d. Miguel, ministrul de finance, a declarat io Cameră că composițiunea remediului Koch va fi in curând publicată, deorece guvernul nu voește sa facă o afacere dintr’o descoperire care aparține omenireitanților în favorea revizuirei constituției a fost de 4000; cortegiul, având poliția la capul ei, a străbătut stradele principale, ducând placards cari porta inscripția : «Trăiască revizuirea». Manifestanții au ajuns la primărie la 6 V* Comitetul asociațiunei liberale a remis manifestul său în favorea revizuirei. — Nu s’a întâmplat nici un incident.—Totă garniaana a fost consemnată de la 4 ore dupa amiatir. Roma 21 Ian.—Camera reia lucrările sale. D. Crispi prezintă un proiect pentru prelungirea tractatului de comerț cu România până la 10 iulie 1891. Washington 21 Ian.— Impăratul Wilhelm a insărcinat pe ministrul Germaniei la Washington să exprime condoleanțele sale familiei istoricului Bancroft, care a murit de curând. Imperatul reamintește prietenia ce a existat între moșul sâu și Bancroft. San-Francisco 22 Ian. — Se anunță din Hawai cu regele Kalakaua, care suferă de uremie mare. Paris 22 Ian.-Anarhiștii au încercat sa afișeze placarde imprimate intr-o imprimerie clandestină, prin care invită pe toți lucrătorii fără lucru la un menting pe piața Operei pentru fliaa de 23 Ianuarie. «Templ» crede că anarhiștii voesc să exploateze mizeria produsă de frigul cel mare care continuă. Londra 22 Ian.—Legațiunea din Brasilia a făcut să se publice o depeșă a ministrului de finanțe d. Barbosa, care declară fără temeii știrile relative la o nouă comisiune de bilete garantate cu titlurile drumurilor de fer. Washington 22 Ian. — Ministrul Germaniei a depus in numele Inspiratului Wilhelm o corona pe coșciugul istoricului Bancroft. TELEGRAME Paris 21 Ian. — D. Constans a depus la Cameră cererea unui nou credit de 4 milione pentru a veni în ajutorul locuitorilor de la țară, victime frigurilor celor mari. Creditul a fost votat îndată cu unanimitate. Acest credit ca și cel de ieri au fost votate și de Senat. Berlin 21 Ian.—Proiectul în privința puterei temporale a clerului a fost depasafii la Cameră; el stipuleza că fondul întreg al dotațiunilor confiscate (sperrgelder) să fie împărțit între eparhiile respective. Bruxda 21 lan. — Mamiról manifes CRONICA INTERNA In urma incetărei din viață a A. S. I. și R. Archiducesei Maria Antoaneta Imaculata, fiica A. S. I. și R. Archiducelui Carol Salvator de Toscana, Cartea MM. LI Regelui și Reginei a luat doliu pe timp de 10 zile cu începere de la 5 Ianuarie curent. Duminică sara 6 Ianuar, s’au întrunit in sala Universității membrii comitetului Ligei. Au fost de față 14 membri, ceilalți fiind absenți din capitală. S’a ales cu acest st ocasie un comitet execativ de 9 membri. In acest comitet au fost aleși d-nii Nicolae Barbu, V. Mania, Mehedinți, Negulescu, Mornu, Teodora d. casier Gr. Brătianu și subcasierul Lupulescu. Acest comitet va avea a se ocupa cu aranjarea serbărei de la 24 ianuarie, cu modul cum au a se face tipăriturile cărților poporale, cu aranjarea unui bal și represintațiuni titrale in folosul fondului Ligei. In același timp s-a hotărât ca comitetul cel mare (de 21) să se intruneasta fiecare lună odată, când apoi comitetul de a va da samă despre lucrurile sale. Mai multe femei și au copii din cătun» Purcelești, comuna Bolotețti județul Putna^