Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)

1891-01-13 / nr. 4

PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR (N [ASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.~ pe trimestru 6 Fr. [N DISTRICTS, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 .Fr. STREINATATE..................................................40 f­r. ~ ['ISERTILM­I ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘfIRr LOCALI. . .1 Fr.— EPISTOLE NEPRANCATE, nu se primesc. Am­­înc­uri: Pag. I, 50 b. Pag III,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația 4:6. — Stra­d.S­ C3-oila­ —­­3.©. IASSI Duminică 13 (25) ianuarie 1891._____Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. CURIERI­ (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR . a. ■a 1 p­t A­m­A & • 1 STIL VECHIO I.. P­I­D­A PATRONUL ț>­I­L TIMPUL DIN SEPTAM­ÍNA 13 14 15 16 11 18 19 Dum­i­nicii Luni Marți Mercuri Joi Vineri Sâmbătă Sf. Martir Ermiliu își Stratonic C. P. uciși în Sinai și Raitle Cuv. Păr. Pavel Tibeu și Ion Colibașu Inch­evist, lanț al Sf. Ap. Petru t Cuv Păr. Antonie cel mare t S-ții Păr. Atanasie și Kirilă Cuv. Păr. Macariu Egiptanu______ La 14 Ianuarie. Lună plină cu vînt, vifor­geros și apoi moină. CORESPONDENȚI IN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Peres Paris.— John F. J­ones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdaau, Paris.— Societate mutuali de publicitate intru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis St. Anna. -- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. pelik, primul Biurou de Adond­uri austriac, Wien, benbastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Seilerstatte No. 8, Wien. . . ^Itter A C­o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA John F. Jones, 160, Fleet Street, Londra, E. C. • Mânu »criptele nepublicate »1 vor arde. Un­iVr. 20 öania STIL NOD­I­AL PA 1 PATRONUL­U­I LEI R&7.~Serel­ij Apua. Sórftlu" Ianuarie " 25 Duminică Converg. Ap. Pavel 1—28 4­ 87 26 Lnni Polycarp 7—27 4 — 59 27 Marți loan Criaoatom 7—26 5—1 28 Marcuri Carol Magnu 7—26 5— 1 29 Joi FranciBOu 7—25 5—3 30 Vineri Martina 7—23 5— 5 31 _____________Sâmbătă_______Petru Noi ______________________________ 7-22_________5. 6 Ianuarie La 1?». La 14. Anul 1793. Anul 1527. Anul 1543. Anul 1595. La 15. La 16. La 17. La 18. La 19. Anul 1474. TJ­A­R­I­E­X -A. 3ST M. Suțu ocupă tronul Moldovei Ștefan VI, Domnul Moldovei, tnceteza din viață. Petru Rireș, bate pe Iași și Unguri, părăsind Transilvania. Gloriosa luptă a lui Stroe Buzescu contra Tătarilor la Stănești. Anul 1475. Stefan cel Mare bate pe Turci aprope de Focșani. Anul 1651 Adunarea țârei, condamnă trei boeri de furi de bani publici. Cercarea lui Stefan cel Mare de a face unirea cu țara românescă i­n*60, Ufl 0 »8­8<j_ au sp&i­prin arme, nu reușește. IASSI, 12 Ianuarie 1891 ’ Duminica, 6 ale curentei, ia firna botezului Mântuitorului la orele 11 jum­. dim­ioara, M. S. Regele, împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand au mers ia trătsură „â la Caumont“ la pavilionul ridicat pe cheiul etâng al Dâm­boviței spre a asista la ceremonia sâoțirei apelor. Majestatea Sa a fost intimpinat, la sosire, de toți D­oii minișteri preaioți in Capitala și de Casa Sa­cmift și militară, și apoi a ascultat serviciul divin ce oficiat de I. P. S.I.S. Mi­tropolitul Primat, incongiurat de inal­tul cler, fața fiind D. general de di­­­­visie I. E. Florescu, președintele Se­­­­natului, mai mulți D-ni senatori și deputați, inalții funcționari ai Statului,­­ primarul Capitalei cu consiliul comu­nal, D-oii oficier­i generali, D-oii ata­șați militari străini și oficierii supe­­riori, fără trupe, aflați in gardiseră. înăuntrul pavilionului se aflau ase­menea și drapelele trupelor din pa­radă, înșirate in fațâ’i pe b­aii. In momentul când se puse sânta Cruce in apă se intona cântecul „Io Iordan botezându-Te Tu Dómpe” tu­nurile de pe delul Spirei incepută a da salvele obicinuite. La terminarea ceremoniei, M. Ragele și A. S. R. Principele Moște­­­­nitor, sărutând supta Cruce, locuia din öghesma, iar înaltul cler invoca bine­cuvântările a Tot Puternicului asupra MM. N­. Regelui și Reginei și A. S. R. Principelui Moștenitor. Drapelele pornesc apoi la corpurile lor in sunetul imnului naționali iar trupele presintă armele.­­ După acesta, Majestatea Sa merse in procesiune la malul gârlei, unde asista la aruncarea artotei Cruci la apele Dâmboviței după tradiționalul obiceiu și, incongiurat de tóte perso­a­nele cari au luat parte la acesta ce­remonie, primi pe cheiu, in fața pa­­­­vilionului, defilarea trupelor aflate in­ parada și cari erau puse sub comanda D-lui general Dona, comandantul di­­visiei IV infanterie. M. S. Regele avea in drepta Sa pe A. S. R. Principele Ferdinand, iar in stânga pe I. P. S. S. Mitropolitul Primat care, in tot timpul trecerei trupelor, se stropea cu sânta aghesma. Trupele au defilat in ordinea ur­­matore: Scala de oficieri, Batalionul 4 vanatori. Câte un batalion din : Regimentele 4 și 8 linie. . Câte o companie din : 1 % Regimentele 6 și 21 dorobanți.­­ Un batalion din : I Regimentul 1 geniu. Câte două baterii din: Regimentele 2 și 6 artilerie. Doua escadrone: Regimentul 8 roșiori. Un escadron din: Regimentul 8 călărași și la urma un pluton din escadronul 2 tren. După terminarea defilarei, M. S. Regele și A. S. R. Principele Ferdi­nand S’au intors la Palat la orele 12 jum.­ MIUL 51 PATRIARHUL ECUMENIC. O telegrama din St. Petersburg co­nsta de 6 (ÎS) iacuar curent, ce a­­nunța ca „Oficialul“ a publicat un co­­municat, relativ la chestiunea patri­arhatului din Constantinopol. Rusia zice acel comunicat a fost reu impre­sionata de divergințele ce s’au pro­dus intre Pórta și Patriarhat, dar a­­cum când punctele principale in liti­giu s’au inlaturat iar bisericile orto­doxe sunt deschise, se póte spera ion­­tr’o înțelegere perfectă. „Rusia re­­­greta adânc încercările de a se tul­­­bura ordinea care a existat in tot­­„dea­ noa in biserica din Orient!“ Aceat cod si tot cu er a fol­turat de cât grație prevederii și spiritului con­ciliant al Sultanului, care putem zice, ca cu acesta ocasiune a adus mari servicii păcii, inlaturiind pericolul u­­nor complicațiuni in Orient, care ar fi sguduit din redacior, temeliile eșa­fodajului, pe care diplomația se com­place a-și sprijini utopiile; și prin ur­mare nu credem de un mic interes pentru cetitorii noștri, de a le da ln acesta privința câtte­va amănunte re­trospective. Se știe ca in urma conflictului ivit intre Pórta și Patriarhat, acesta dădu ordin a se închide tóte bisericile și „declară religiunea in prigonire». Pa­triarhul Myr. Dionisios, vezind ca nu o pate scote la capăt cu politica in doi peri a miniștrilor turci, își dădu de­misia, și declara categoric, ca nu-și va relua însărcinările spirituale, papa se privilegiile de care se bucura ab­l antique im se vor restabili. Patriarhatul era pecliptit in hota­­r rărea lui și dădea in mod invariabil acelaș respuns: „Sunt gata a-mi sa­­­­crifica viața pentru sacrele drepturi ale »sericei mele.“ Din partea Sf. Sinod arată aceiași­­­­ fermitate de caracter, Mitropolitul din Eraclia Mgr. Geroniios, a răspuns u­­nui inalt demnitar al palatului: „Spune stăpânului teu, ca sufletul meu apar­­ține lui Dumnezeu; și prin nu pute dispune da cât de urmare corpul ■ furat pe Patriarchul Grigorie, rămâne­­ păpa astăzi inchisa. Se pute des­chide și sunt gata pentru sacrificiu.­ Se înțelege ca ca omeni cari vor­besc ast­fel, trebuia căzut la impaca­­ciune. Bisericile închise in tot impe­riul otoman, lucru devenia grav, cu atât mai mult, câ in mai multe pro­vincii au avut loc, manifestați­uni tu­­multuose. So Creta mai ales era mare tema de o rescalare generală, cu atât mai mult ci opiciunea publica in Grecia fiind surescitată, putea forța mâna guvernului. In intre­ timp turcii temporisau și Sf. Sinod se ținea dîrj. Trebue sa mărturisim, că turcii cu bun simț nu aprobau de loc acesta tactică, și Seih-ul islamul singur de­clara, ca acesta chestiune fiind pur religioaa, nu trebuia sa se atinga ci­neva de ea. In fine lucrurile au mers ast­fel pană in ziua crăciunului. Sultanul era forte ingrijat totă ziua de Luni. Marele Vizir spre a potoli lucrurile chema cftți-va demnitari și la zise: Deschideți bisericile asta-eara, și pro­mit ca voia aranja afacerea după cum poftiți. Grecii insa n’au cedat. Guvernorul general al Cretei tele­grafia, ca dacă la mezul nopții, nu se vor deschide bisericile, nu mai res­­punde de liniștea insulei. In preve­derea acestor turburări flota engleza Staționa la Salonic, escadra germani la Smirna, și d­oci bastimente mari grecești, așteptau sub vapor la Lau­­rium spre a se duce ori­unde i’privi turbura». In fața unei ast­fel de situațiuni, care pute sa pue foc vulcanului. Sul­tanul dada ordin marelui Vizir de a termina la moment. Și numai ast­fel s’a aplanat acest conflict, care putea sa aibe cele mai funeste consecințe. a. Tratamentul ToMui pentru Limfa D­ rnini Ko. Doctorii Queb­et și Rietsch, primul pre­ședintele corpului medical al spitalelor din Marsilia, și secondar, profesor de bacte­riologie la școla de medicina din același oraș, însărcinați amendioi de municipali­­tate­a studia, la fața locului, metoda lui Koch, au citit zilele trecute, in prezența unui public numeros, raportul lor, in pri­vința călătoriei ce au făcut la Berlin. Ci conclusiune, acești doctori zic că noua metodă terapeutică a lui Koch este o mare descoperire care vindeca tubercu­losa, dar nu pe toți tuberculoșii, ori­care ar­e felul și gradul de gravitate al afec­­țiunei de care ar fi atinși. Regretând că composițiunea limfei n’a fost data la lu­mina de la incepat, da este mai puțin si­gur, adaugă muniții, ca acesta limfă este un modificator puternic al tuberculosei in sensul tămăduirei, ca ea se adresaza la procesul tuberculos și numai la el. Intr’o cestiune in care se află in joc esistența atâtor nefericiți, termina dânșii, datoria ce impune sa aducem omagiu adevărului științific care nu trebue sa conosca fruntarii Alți duci medici, tot franceji, mai pu­­țin optimiști, s’au esprimat, in aceeași în­trunire, in modul următor: Doctorul Villard, profesor la școla de medicină, basându-se pe fapte clinice, pe anatomie și ftisiologie patologice, a făcut formale reserve, in ce se atinge, mai cu samă de tuberculosa pulmonară. «Cât pen­tru mine, a zis densul, nu voia întrebu­ința zisa metodă, iu clinica mea sau aiurea de­cât atunci, când mi se vor demonstra rezultate probante*. Doctorul Chaplain, director al școlii­ de medicină, terminându-și cuvântarea, a ex­primat părerea de r fiu, văzând că se pă­­strezi atâta secret, intr’o descoperire care interesază intrega omenire. Cine­va, a conchis dânsul, nu va putea face us de remediul in cestione, de cât ea eșu­are, de­ore­ce nu i se cunoște composițiunea. Justele obiecțiuni ce toți medicii distinși din diferite țâri au facat, cum că nu se pote întrebuința un remediu, a cărui com­­posițiune este ținută secret, esiei acest procedeu este contrar chiar ca prescrie­rile medicinei legale, au decis, se vede, pe doctorul Koch, ca să dea la lumină secretar remediului său. Ast­fel, «Gazeta Coloniei constată că la Berlin convin din ce in ce la ideia e­i trebue, ia interesul științei, să se dea pu­­blicitfnței, modul de preparare al limfei doctorului Koch, pentru ca învățații să potut lucra la perfecționarea intrebuinți trei lui terapeutice. Aceiași gazetă adaugă, cu tote acestea că față cu cestiunile legislative urgente cu cari camera Prusiei se ocupă actual­mente, ea nu va putea săi abordeze, de o­cam­dată, desbaterea propunerilor și in­terpelărilor privitore la remediul in­ve­stiune. De altă parte, d. Miguel, ministrul de finance, a declarat io Cameră că compo­­sițiunea remediului Koch va fi in curând publicată, de­ore­ce guvernul nu voește sa facă o afacere dintr’o descoperire care aparține omenirei­­tanților în favorea revizuirei constituției a fost de 4000; cortegiul, având poliția la capul ei, a străbătut stradele princi­pale, ducând placards cari porta inscrip­ția : «Trăiască revizuirea». Manifestanții au ajuns la primărie la 6 V* Comitetul asociațiunei liberale a remis manifestul său în favorea revizuirei. — Nu s’a întâmplat nici un incident.—Totă garniaana a fost consemnată de la 4 ore dupa amiatir. Roma 21 Ian.—Camera reia lucrările sale. D. Crispi prezintă un proiect pen­tru prelungirea tractatului de comerț cu România până la 10 iulie 1891. Washington 21 Ian.— Impăratul Wil­helm a insărcinat pe ministrul Germaniei la Washington să exprime condoleanțele sale familiei istoricului Bancroft, care a murit de curând. Imperatul reamintește prietenia ce a existat între moșul sâu și Bancroft. San-Francisco 22 Ian. — Se anunță din Hawai cu regele Kalakaua, care su­feră de uremie mare. Paris 22 Ian.-Anarhiștii au încercat sa afișeze placarde imprimate intr-o im­primerie clandestină, prin care invită pe toți lucrătorii fără lucru la un menting pe piața Operei pentru fliaa de 23 Ianu­arie. «Templ» crede că anarhiștii voesc să exploateze mizeria produsă de frigul cel mare care continuă. Londra 22 Ian.—Legațiunea din Bra­silia a făcut să se publice o depeșă a mi­nistrului de finanțe d. Barbosa, care de­clară fără temeii știrile relative la o nouă comisiune de bilete garantate cu titlurile drumurilor de fer. Washington 22 Ian. — Ministrul Ger­maniei a depus in numele Inspiratului Wilhelm o corona pe coșciugul istoricului Bancroft. TELEGRAME Paris 21 Ian. — D. Constans a depus la Cameră cererea unui nou credit de 4 milione pentru a veni în ajutorul locuito­rilor de la țară, victime frigurilor celor mari. Creditul a fost votat îndată cu u­­nanimitate. Acest credit ca și cel de ieri au fost votate și de Senat. Berlin 21 Ian.—Proiectul în privința puterei temporale a clerului a fost depas­afii la Cameră; el stipuleza că fondul în­treg al dotațiunilor confiscate (sperrgelder) să fie împărțit între eparh­iile respective. Bruxda 21 lan. — Mamiról manifes­ CRONICA INTERNA In urma incetărei din viață a A. S. I. și R. Archiducesei Maria Antoaneta Ima­culata, fiica A. S. I. și R. Archiducelui Carol Salvator de Toscana, Cartea MM. LI Regelui și Reginei a luat doliu pe timp de 10 zile cu începere de la 5 Ia­nuarie curent. Duminică sara 6 Ianuar, s’au întrunit in sala Universității membrii comitetului Ligei. Au fost de față 14 membri, cei­lalți fiind absenți din capitală. S’a ales cu acest st ocasie un comitet execativ de 9 membri. In acest comitet au fost aleși d-nii Nicolae Barbu, V. Ma­nia, Mehedinți, Negulescu, Mornu, Teodora d. casier Gr. Brătianu și sub­casierul Lu­­pulescu. Acest comitet va avea a se ocupa cu aranjarea serbărei de la 24 ianuarie, cu modul cum au a se face tipăriturile căr­ților poporale, cu aranjarea unui bal și represintațiuni titrale in folosul fondului Ligei. In același timp s-a hotărât ca comitetul cel mare (de 21) să se intruneast­­a fie­care lună odată, când apoi comitetul de a va da samă despre lucrurile sale. Mai multe femei și au copii din cătun» Purcelești, comuna Bolotețti județul Putna^

Next