Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)
1891-10-09 / nr. 102
Numeralul: exemple, explicări și deprinderi. Tratarea, memorisarea, copiarea unei bucăți de lectură și scrierea ei din memorie. Proposițiuni despre câteva păsări domestice (ce este, cum este, ce face, cu ce se nutresce), la singurii și înmulțit, bărbătesc și femeesc (oral și scris). Adverbul: exemple, explicări și deprinderi. Tratarea in clasă, memorisarea, copiarea și scriere pe din afară a unei bucăți de lectură. Proposițiuni despre câteva animale salbatice dintre cele mai cunoscute, (ce este, cum este, ce face, cu ce se amnutrește), singurii și inmulțit, bârbătec și femeesc. Proposițiunea (exemple, explicări și deprinderi). Repetiție recapitulativă a celor invelate. >Monosc.«va urma: CORIETUL TH. BALASSAN TELEGRAME Viena 16 Octombre.—«Corespondent Bureau* tifită din Reichenberg, din sorginta autentica, că cutia, găsită de un păstor, sub un pod, din teritoriul orașului, conținea dinamită, iarbă de pușcă, fitiluri și o bombă mică cu dinamită, împreună cu fitilul său. Starea acestor explosive probezi că sunt de o origine mai vechie; cutia trebue să fi fost pusă acolo în zilele din urmă, pe când se facea perchisiți domiciliare de poliție. «Noua Presă Liberă» zice, tot în acesta privință, că podul, sub care s’a găsit explosivele, nu servește decât pedeștilor, iar trăsurilor; el este situat la 20000 de pași de oraș și nu erau nici o probabilitate ca împăratul să fi trecut pe acolo. Roma 16 Octombre.— D. Bonghiu și-a dat demisia de la președenția comitetului parlamentar pentru pace; comitetul a luat act de acestă demisiune și va precede în cel mai scurt timp cu putință, la ales. lesbaden ib Octombre.—Le Lantfut ai ceru prin telegrama maiorului Steffen si vie cât se pate mai iute ca să ia in posesiune postul de instructor al artileriei turcești ; acest fapt, se zice, că este în legătură mai cu sumă cu chestiunea fortificațiilor Bosforului și Dardanelelor. Bruxelles 16 Octombre.—«Bruxelles* anunță ca ministrul de resbel va cere Camerei un credit de 500,000 franci pentru a chema 3 clase de miliție, în total 23,000 omeni, pentru a învăța mânuirea nouei puști. Viena 16 Octombre.Cu ocazia exercițiilor de mine, la Krems, regimentul de geniu a experimentat pentru prima ora cu ecrasifa, care a probat calități minunate de explosiv, mai cu samă pentru a face să sară ferul în aer. — D-nii Emil Ghika, ministrul României la Viena, și Grigore Ghica, ministru la Berlin, au sosit. Erfurth 16 Octombre.—D. Wüdeberger a apărat la congresul socialiștilor atitudinea opoziției; el a declarat că nu va mai apare înaintea comisiunei propusă de d. Bebel. D. Fischer a imputat opoziției tendințele sale anarhiste. Congresul a emis un vot de încredere în favorea direcțianei partidului și a însărcinat comisiunea să examineze acuzările formulate de opoziție. Bruxelles 16 Octombre. — «Indépendance Belge» confirmă știrea ca tractatul de comerț între Germania și Belgia va conține un tarif complect pentru numerase mărfuri. Roma 17 Octombre. —« Trei deputați progresiști ai Reichstagului german au sosit la Roma pentru a se înțelege cu comitetul parlamentar al congresului păcei; ei primesc din tote părțile dovezi de simpatie.—In urma demisiunei d-lui Bonghi, deputații germani și austrieci vor participa la congres. Petersburg 17 Octombre.—După știri private bula marelui duce Petre Nicolaevici s’ar fi agravat în mod primejdios. Cettinge 18 Octombre.—O circulare a Porței, adresată autorităților din Albania, ordonă de a lua armele de sistem nou și de a nu lăsa populației decât vechile puști. Pan's 18 Octombre.—D. Baduel, rădicat, a fost ales senator din Acorillae contra d-lui Mirande, republican moderat; acest scaun era ocupat de un republican. Roma 18 Octombre.—Biroul meteorologic central a primit din insula Pantelleria o telegramă, cu data de ieri, care anunță că la un kim de pomént în direcțiunea de la Vest, marea s’a ridicat cu pornire; s’au zbit coline de fum ; s’au produs niște cutremuri ușoire de pământ ; s’a observat pe mare o urmă lungă de aprope un kilometru, mergând de la Sud spre Nord, cu erupțiune continuă de stânci, cu fum și bubuituri. O altă depeșă de azi dimineța zice că urma de pământ în mare s’a prelungit spre Nord ; erupțiunea se întinde asvârlind stânci de la o înălțime considerabilă. » barg a fost însărcinat să cerft guvernului rusesc deslușiri în privința prezenței trupelor rusești în apele chinezești. audiență pe d. de Giers, ministrul afacerilor străine ale Rusiei, care a venit la Pallanza spre a petrece câteva zile, iar la la 8 ore sara, societatea cea mai aleasă din localitate a organisat, in fata gradinei marelui otel Pallanza, o serenada in onorea Suveranului nostru, care împreună cu A. S. R. Principele Leopold, a ascultat din balconul otelului acest omagiu de simpatie și de respect ce i se aducea. Un frumos buchet a fos trimis de organisatori serenadei grațiesei nóstre Regine, bine-voind a se cobori in grădină, mulțumi iu chipul cel mai călduros, domnilor și dómnece luase parte la aceata manifestare. In ziua plecarei autritațile locale comandandul regimentului din Palanza și numeros public alcătuit din lumea cea mai distinsă, intre care: D. general de divisie Comitese Cadorna cu D-na Cadorna; D. Comite Brunetta d’Usseaux cu D-na Comitesa Brunetta ; D-na Comitesa Zabloska; D. Bozotti cu D na Bozotti; D. Comite Orseti cu D-na Comitesa Orsetti; D. Feragotti cu D-na Feragotti; D. Dr. Gritti cu D-na; I. locotenent-colonel Comite Cadorna cu D-na și alții, venise in grădina otelului ca să ureze Augustului nostru Suveran calatorie bună in momentul de a se imbarca, asigurându’L de afecția tuturor și de fericintea dorință ce toți o au pentru iosșnâtoșirea, cât mai grabnică, a M. S. Reginei. Mai, urmăriți Sa și Augustus Seu Frate, de suite, inclamările celor de față, suindu-Se pe un vaporaș intr’adins luat pentru acesta, sosi la Savena la orele 10 jam. și, urcându-se peronul gării, ce era împodobită cu drapele și plina de lame, aștepta pe înaltul Călător, A. S. R. Principesa Antoaneta, A. S. R. Principesa de Hohenzollern, A. S. R. Principele Ferdinand al României, A. S Principele Carol de Hohenzollern, AA. N. RR. Principesa Henrieta și Josefina, fiicele A. S. R. Gomizesei de Flanidra, mime rase suite și demnitarii Gassede Hohenzollern. Regele, coborându-se din vagon, îmbrățișa pe Augustele Sale Rude ; apoi vorbi cu personele ce venise spre a’l saluta, și după aceea, suindu se în trăsura cu augusta Sa Mamă, merse la Castelul de Hohenzollern, unde va rămâne o săptăm. Luni, 30 Septembre, la orele 2 după amiezi, M. S. Regina a primit visita MS. Regelui Italiei care a venit într'adins de la Monza pentru a saluta pe Augusta nostra Suverană. La locul de debarcare din fața gradinei marelui otel Pallanza, Mar. Sa a fost primit de d. gen. Vladescu, care l-a însoțit până la apartamentele Reginei, unde Regele Umberto a stat aprope 2 ore. Comitetul clubului de lectură din Botoșani in fața îngrozitorului incendiu din târgușorul Harța, a lansat un apel către inimile generose spre a se aduna haine, rufe, încălțăminte pentru satele de victime, ce actualmente se află în cea mai deseverșită lipsă. Duminecă a și expediat la destinație primul transport de efecte deja adunate. La 10 și 12 Octombre, vor fi alegeri comunale la Botoșani pentru alegerea a 8 consilieri, cari parte au demisionat, parte nu s’au presentat a depune jurământul, conform legei. Se comunică din Reni (Basarabia) «Constituționalului* că mai mulți soldați ruși discărcănd niște vegóne cu obuze, două distrânsele făcând expresie și transmițând-o și la celelalte, a omorât zece omeni, iar șase sunt gravi răniți. D. I. Nenițescu a fost numit profesor A a 1« o /1 — .1* T CRONICA INTERNA Dumineca 29, Septembre ia orele 9 jum., M. S. Regele insoțit de Augusta Leu Frate, A. S. R. Principele Meodpold, au pornit din Pallanza, prin Laveno, la Lucerna și de aci la Sigmaringen. Ia ajun, Majestatea Sa a primit io AIDIBZ!» i*.rl c urlitv-ul ~ T UaOj Cuij „ n. g. *v 11 ii IV i % Ö V, T Í ■ ; p [UNK] ft f.. •* o M ^UL|I>IV VV»V U|U1 inserioate a orașului cum și împrejurimile; joc Luni la orele 7 jumi* diminața, Regele și A. S. Regală plecară cu drumul de fer la Sigmaringen. Ligura Sulksch, A. S. R Principesa Josefina de Hohenzollern întovărășită de pe A. S. R. Comitesa de Flandra și de A. S. Principele Frederic, Sora și Fratele Suveranului, venise să primască pe Maj. Să Regele, coborând din vagon îmbrățișa pe Augusts La Muma, pe Sora și pe Fratele Leu și, suindu-Se cu toții in tren, intrară in gara Sigmaringen la orele 5 și un sfert după amiazi, înmâna un manorm. -In congresul din Marsilia ținut in luna Sept. doctorul Bloch din Paris ține a demonstra, bazându-se pe considerațiuni clinice și fisiologice, că nu există slăbiciune nervosä propriu zisă in afecțiunea ce se desemnază sub numele de «neurastenie» și se ridică contra întrebuințări acestui termen, pe care’l crede nefolositor de a’l substitui in locul expresiunilor de «stare nervosa, nervosism*, care nu preciseza nici o chestiune de doctrină. PROCESUL POPOVICI-LECA CURTEA CU JURAȚI Ședința se deschide la orele 11 și 1am. sub președința d-lui Economu, fotoliul ministerialul public este ocupat de d. procuror Fratoșițanu. Pe banca apărarei: d-nii Dina, Giani, N. Fleva, Nacu, Eug. Statescu, Psiade, Ferikide, Stoicescu și alții membri ai partidului liberal Se procede la alegerea juraților apoi președintele face interogatoriul acuzaților. Acusatul Victor Leca declară ca a venit ca de obiceiu la șosea, acolo a întâlnit pe Gherghel și pe Diaconescu, și pa când era gata să plece, trage Popovici cu trăsura, atunci strigăt iacă miserabilul, atunci d. Popovici oprește trăsura și cu revolverul în mână strigă: «Cine mă insultă !* Eu mă reped spre trfisure și apuc pe Popovici de mână ca să-i scot revolverul. Popovici atunci slobede un foc fără să mă lovască, apoi veni Gherghel care -l iubește pe Popovici cu bastonul, atunci Popovici descarcă revolverul în mine și cad jos rănit la un picior. Acuzatul Gherghel spune ca se găsea din întâmplare la șosea văzând pe Popovici că dă în Leca a sărit în ajutorul lui. Zice can’a avut revolver asupra sa, dar l’a luat din mâna d-lui Strat ce se afla acolo. Acuzatul Diaconescu zice că a sărit și el in ajutor văzând că se trag în focuri de revolver. Se procede la ascultarea martorilor. Martorul Strat zice că din întâmplare s’a întâlnit cu Leca și cu Gherghel la șosea. In momentul când a trecut Popovici pe la bufet, s’a sculat Leca cu Gherghel și a strigat, iacă mizerabilul care a cârpit pe cumnatul meu, și s’a repezit în spre trăsura lui Popovici, acesta a oprit și a slobozit un foc de revolver, atunci Leca a tras și el douö focuri la cari ripostând de Popovici l'a nemerit pe Leca In picior. Leca căzând, martorul se apropie lângă dânsul și văzându-l rănit el chemă pe Gherghel, care imediat ce vezul morțiiH aSnrol din mciunul lui f.AM Ernst * * I la frai je*eș.Vi«Deanez moi poe arme !* martorii? e*re a'.'scos revolverele dm b?* ■ zuparai «laca 1st .Leca, ; !ei y- ;■ 1 - • «s î4'" r ma în mânâ;‘se repezi în spre trăsura lui Popovici, și descărcă un foc de revolver- Popovici respinse și el prin două focuri și apoi o luă la fugă. Martorul declară că procesul-verbal al primului interogatoriu s’a rupt dar nu’și aduce aminte dacă l’a iscălit. Martorul Michalache Bașâou, chelner la bufetul de la șosea zice că a văzut pe Gherghel repezîndu-se asupra lui Popovici care trecea pe acolo, și i-a dat vre-o câteva lovituri cu bastonul In cap. Popovici a tras atunci un foc de revolver, la arma căruia, s’a repezit Gherghel și Leca și au tras mai multe focuri. * FOILETON. MIHAI VOLUTZA. 97 MARIA Ș. ELENA F-A.:ESTE A IXI-a CAPIT. III-le. (Urmare). Și ,cu tot acesta alarmă a conștiinței, cu tote acele articole exprese, prin care se hotăra dreptul simțului ei, Elena se vedea neabătută, și fără nici o speranță, de a putea părăsi acea cale tainică, brâsdustă cu pericol ®, prin care’și aventurase pașii de aprópe patru ani de zile. Dar ultima ei greșală, fusese’n mărturisire ® ce le făcuse Anei Dornescu. Na’și descoperise ea singură cu voința ei, o parte capitată din acele întinse concepte ce alcătuiau taina vieței sale ? Cre ou fusese ea surprinsă chiar in totä furia pasiunei, fara a mai fi lasat nimic nebanuit ? Din ce in ce aceste idei tulburate, frământau ca o mai mare putere spiritul Elenei. Se simți apasata, slăbită sub acesta poverS. Făcu încă câtiva pași și pătrunzând de-a dreptul prin tufiș, se așeză pe o bincă. O singură privire’i fa de-ajuns, pentru a tresări înaintea unei amintiri din cele mai vii. Se găsea’n mijlocul acelui boschet natural de crengi, pe acel teren, unde aprope patru ani in urmă, Maria și Eduard, prin o tainică convorbire credeau a 6 pus basele amorului lor la viitor. Dindărăptul arborilor, ascunsă la câțiva pași numai, Elena auzise acea convorbire. Vai! Acea zi, acea ocasiune, la cel mai solemn pas, din viața sa. Din acel minut, ca prin minune, ea fusese răpită din mijlocul unei liniști din cele mai frumose, spre a cădea jertfa celui mai crud mister. Din acel moment glasul ei începu să mintă, privirea’i să înșele, gândul ei se profaneze. Amiciția ei cu Maria, ce fusese ore de atunci înainte, de cât tot un limbagiu de sperjur ? Ce vină ! câtă responsabilitate ! Zadarnic încerca ea să se despartă de aceste umbre impresurătare, acel dușman de ocasie, reminiscența, i se așterne mereu înaintea ochilor. Imaginea Măriei Vardini era lângă dânsa, mândră, impunatare, cu disprețul pe buze Părea că o privește de aprope, adine scrutáíare, fără rază de duioșie. Fugi ! Acestă singuri șopte, părea că se ridică din prejurul tufișului. Dominată cu totul, Elena se ridici de pe bancă și voi să plece. Nu avu timp însă, un tropot de pași se auzi’n apropiere, și imediat Eduard apăru’n fața ei.— Vreai să te depărtezi? Întrebă el. ~— Da, sunt de mult in livadă, m’am Întârziat. — Cârînd pute a mai da vreo noul sentință de judecată, adaose el c’o zimbire falsificata. Și cum ea îl privea surprinsă cu neîncredere. — Cât despre cea dintâi, sfirși el ca o emoțiune, ce cu greu o putu ascunde, cred că vei fi satisfăcută. E vorba de plecarea mea, pe care mă voi grăbi a ți-o aduce la Îndeplinire. — Plecarea ta, dar cine ți-o cere ? esclama Elena pătrunsă de bânneli. — Cine ! Cum ai uitat pute mârturisirele ce le-ai făcut mamei mele? La auziii acestor cuvinte, tinera fată se simți sdrobită, înțelegea acum amanui adevĕr. Eduard știa totul, fusese martor nebănuit la acea intimă și gravă convorbire. Astfel pe când ea condusă de o simplă părere, căuta mai mult din un simțimînt de ambițiune, sa o expue Anei Cornescu, in același timp și fără nici o sfială, se făcea auterea celei mai crude nelegiuiri asupra vărului ei Eduard. Să plece ! Dar întrucât are’i incumba ei, dreptul de a’l determina in acest scop ? Ș’apoi fusese ea convinsă că acestă plecare era expresă și de intima lui dorință ? Nu! totul fusese numai o părere, și o părere dar o făcuse responsabilă de cea mai mare vină. Eduard observă acestă mică tăcere, el o atribui unui inceput de remușcare : — Aide, Elena, flise el cu’n ton puțin dojenitor, spune’mi fără sfială, dorești tu plecarea mea ? — S’o doresc pentru mine, respinse ea încurajată mult prin acestă întrebare, nu, dar am crescut’o necesară ție, și siguranței vieței tale morale. De mult recunosc sa tine o schimbare nesalutată, o disposiție spre melancolie, o pășire grece, a cărui izvor nu’l puteam găsi decât numai in mediul întunecat, in care te găsești. Ah! Sunt nobile și frumuse datoriele către familia nostra, și știa cum intotdeauna ele t’au inspirat o mândrie de a le îndeplini, câteodata insă intru’n exces de zel, acele datorii sunt plătite cu sacrificii. Te-ai sacrificat de astă dată, Eduard, te-ai sacrificat în schimbul multumirei mamei tale, a unchiului teu, a intregei familii, dar are astăzi când sub aripele melancoliei, te privești câte-odata ca și singur, mediul lor îți mai pute oferi un adăpost fericit ? Pentru o sumă intregl da amintiri durerose, in fața tabloului viu a trecutului, o privire duiosl de mamă, câteva cuvinte alinatore a unui alt membru iubit, pot ele constitui iu totul un element de mingâere ? Cred ca nu, și chiar cea mai înaltă modestie, nu s’ar putea opri de a nu păcătui, asupra acestui punct. Trebue, și se impune cu putere, o libertate desâvîrșitâ de acțiune, un cerc despresurat de oriși ce piedici, un cîmp vast și variat, prin care imaginația nostra capriciosi și plină de fantasie in asemenea ocasi noi, sâ’și potă aventura bogatele’i inspirația ei. Iată cam, și prin ce vederi am încercat sâ cuget că prin plecarea ta de aici, ai putea cuceri un progres Însemnat in starea ta morală, și că tot ea te-ar putea conduce pate acolo, unde fără să bănuești încă, te așteptă salvarea ta desâvîrșitâ. (Va urma). .T4 -44