Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)

1891-10-09 / nr. 102

Numeralul: exemple, explicări și deprinderi. Tratarea, memorisarea, co­­piarea unei bucăți de lectură și scri­erea ei din memorie. Proposițiuni despre câte­va păsări domestice (ce este, cum este, ce face, cu ce se nu­­tresce), la singurii și înmulțit, bărbă­tesc și femeesc (oral și scris). Adverbul: exemple, explicări și de­prinderi. Tratarea in clasă, memori­sarea, copiarea și scriere pe din a­­fară a unei bucăți de lectură. Pro­­posițiuni despre câte­va animale sal­­batice dintre cele mai cunoscute, (ce este, cum este, ce face, cu ce se am­­nutrește), singurii și inmulțit, bârbă­­tec și femeesc. Proposițiunea (exemple, explicări și deprinderi). Repetiție recapitulativă a celor invelate. >Mon­­osc.«­­va urma: CORIETUL TH. BALASSA­N TELEGRAME Viena 16 Octombre.­—«Corespondent Bureau* tifită din Reichenberg, din sor­ginta autentica, că cutia, găsită de un păstor, sub un pod, din teritoriul orașu­lui, conținea dinamită, iarbă de pușcă, fitiluri și o bombă mică cu dinamită, îm­preună cu fitilul său. Starea acestor explosive probezi că sunt de o origine mai vechie; cutia trebue să fi fost pusă acolo în zilele din urmă, pe când se facea perchisiți domiciliare de poliție. «Noua Presă Liberă» zice, tot în a­­cesta privință, că podul, sub care s’a gă­sit explosivele, nu servește de­cât pedeș­­tilor, iar trăsurilor; el este situat la 20000 de pași de oraș și nu erau nici o probabilitate ca împăratul să fi trecut pe acolo. Roma 16 Octombre.— D. Bonghi­u și-a dat demisia de la președenția comitetului parlamentar pentru pace; comitetul a lu­at act de acestă demisiune și va precede în cel mai scurt timp cu putință, la ale­s. lesbaden ib Octombre.—Le La­­nt­fu­t ai ceru prin telegrama maiorului Steffen si vie cât se pate mai iute ca să ia in posesiune pos­tul de instructor al artileriei turcești ; a­­cest fapt, se zice, că este în legătură mai cu sumă cu chestiunea fortificațiilor Bosforului și Dardanelelor. Bruxelles 16 Octombre.—«Bruxelles* anunță ca ministrul de resbel va cere Camerei un credit de 500,000 franci pen­tru a chema 3 clase de miliție, în total 23,000 omeni, pentru a învăța mânuirea nouei puști. Viena 16 Octombre.­Cu ocazia exer­cițiilor de mine, la Krems, regimentul de geniu a experimentat pentru prima ora cu ecrasifa, care a probat calități minu­nate de explosiv, mai cu samă pentru a face să sară ferul în aer. — D-nii Em­il Ghika, ministrul Româ­niei la Viena, și Grigore Ghica, ministru la Berlin, au sosit. Erfurth 16 Octombre.­—D. Wüdeber­­ger a apărat la congresul socialiștilor a­­titudinea opoziției; el a declarat că nu va mai apare înaintea comisiunei propusă de d. Bebel. D. Fischer a imputat opo­ziției tendințele sale anarh­iste. Congre­sul a emis un vot de încredere în favo­­rea direcțianei partidului și a însărcinat comisiunea să examineze acuzările formu­late de opoziție. Bruxelles 16 Octombre. — «Indépen­­dance Belge» confirmă știrea ca tractatul de comerț între Germania și Belgia va conține un tarif complect pentru nume­­rase mărfuri. Roma 17 Octombre. —« Trei deputați progresiști ai Reichstagului german au sosit la Roma pentru a se înțelege cu co­mitetul parlamentar al congresului păcei; ei primesc din tote părțile dovezi de sim­patie.—In urma demisiunei d-lui Bonghi, deputații germani și austrieci vor parti­cipa la congres. Petersburg 17 Octombre.—După știri private bula marelui duce Petre Nicolae­­vici s’ar fi agravat în mod primejdios. Cettinge 18 Octombre.—O circulare a Porței, adresată autorităților din Albania, ordonă de a lua armele de sistem nou și de a nu lăsa populației de­cât vechile puști. Pan's 18 Octombre.—D. Baduel, rădi­cat, a fost ales senator din Acorillae con­tra d-lui Mirande, republican moderat; acest scaun era ocupat de un republican. Roma 18 Octombre.—Biroul meteoro­logic central a primit din insula Pantel­­leria o telegramă, cu data de ieri, care anunță că la un kim­ de pomént în di­recțiunea de la Vest, marea s’a ridicat cu pornire; s’au zb­it coline de fum ; s’au produs niște cutremuri ușoire de pă­mânt ; s’a observat pe mare o urmă lungă de aprope un kilometru, mergând de la Sud spre Nord, cu erupțiune continuă de stânci, cu fum și bubuituri. O altă depeșă de azi dimineța zice că urma de pământ în mare s’a prelungit spre Nord ; erupțiunea se întinde asvâr­­lind stânci de la o înălțime considerabilă. » barg a fost însărcinat să cerft guvernului rusesc deslușiri în privința prezenței tru­pelor rusești în apele chinezești. audiență pe d. de Giers, ministrul a­­facerilor străine ale Rusiei, care a ve­nit la Pallanza spre a petrece câte­va zile, iar la la 8 ore sara, societatea cea mai aleasă din localitate a orga­­nisat, in fata gradinei marelui otel Pallanza, o serenada in onorea Suve­ranului nostru, care împreună cu A. S. R. Principele Leopold, a ascultat din balcon­ul otelului acest omagiu de simpatie și de respect ce i se a­­ducea. Un frumos buchet a fos tri­mis de organisatori serenadei grați­­esei nóstre Regine, bine-voind a se cobori in grădină, mulțumi iu chipul cel mai călduros, domnilor și dómne­­ce luase parte­ la aceata manifestare. In ziua plecarei autritațile locale co­­mandandul regimentului din Palanza și numeros public alcătuit din lumea cea mai distinsă, intre care: D. gene­ral de divisie Com­itese Cadorna cu D-na Cadorna; D. Comite Brunetta d’Usseaux cu D-na Comitesa Brunetta ; D-na Comitesa Zabloska; D. Bozotti cu D na Bozotti; D. Comite Orseti cu D-na Comitesa Orsetti; D. Fera­­gotti cu D-na Feragotti; D. Dr. Grit­­ti cu D-na; I­. locotenent-colonel Co­mite Cadorna cu D-na și alții, venise in grădina otelului ca să ureze Au­gustului nostru Suveran calatorie bu­nă in momentul de a se imbarca, a­­sigurându’L de afecția tuturor și de fericintea dorință ce toți o au pentru iosșnâtoșirea, cât mai grabnică, a M. S. Reginei. Mai, urmăriți Sa și Augustus Seu Frate, de suite, in­­clamările ce­lor de față, suindu-Se pe un vaporaș intr’adins luat pentru acesta, sosi la Savena la orele 10 jam. și, urcându-se peronul gării, ce era împodobită cu drapele și plina de lame, aștepta pe înal­tul Călător, A. S. R. Principesa Antoaneta, A. S. R. Principesa de Hohenzollern, A. S. R. Principele Ferdinand al României, A. S Principele Carol de Hohenzollern, AA. N­. RR. Principesa Henrieta și Jo­­sefina, fiicele A. S. R. Gomizesei de Flani­dra, mi­me rase suite și demnitarii Gasse­­de Hohenzollern. Regele, coborându-se din vagon, îmbră­­țișa pe Augustele Sale Rude ; apoi vorbi cu personele ce venise spre a’l saluta, și după aceea, suindu se în trăsura cu au­gusta Sa Mamă, merse la Castelul de Hohenzollern, unde va rămâne o săptăm. Luni, 30 Septembre, la orele 2 după amiezi, M. S. Regina a primit visita M­S. Regelui Italiei care a venit într'adins de la Monza pentru a saluta pe Augusta nostra Suverană. La locul de debarcare din fața gradi­­nei marelui otel Pallanza, Mar. Sa a fost primit de d. gen. Vladescu, care­­ l-a în­soțit până la apartamentele Reginei, unde Regele Umberto a stat aprope 2 ore. Comitetul clubului de lectură din Bo­toșani in fața îngrozitorului incendiu din târgușorul Harța, a lansat un apel către inimile generose spre a se aduna haine, rufe, încălțăminte pentru satele de victi­me, ce actualmente se află în cea mai deseverșită lipsă. Duminecă a și expediat la destinație primul transport de efecte deja adunate. La 10 și 12 Octombre, vor fi alegeri comunale la Botoșani pentru alegerea a 8 consilieri, cari parte au demisionat, parte nu s’au presentat a depune jură­mântul, conform legei. Se comunică din Reni (Basarabia) «Con­stituționalului* că mai mulți soldați ruși discărcănd niște vegóne cu obuze, două distrânsele făcând expresie și transmițând-o și la cele­l­alte, a omorât zece omeni, iar șase sunt gravi răniți. D. I. Nenițescu a fost numit profesor A a 1« o /1 — .1* T CRONICA INTERNA Dumineca 29, Septembre ia orele 9 jum., M. S. Regele insoțit de Au­gusta Leu Frate, A. S. R. Principele Meodpold, au pornit din Pallanza, prin Laveno, la Lucerna și de aci la Sigmaringen. Ia ajun, Majestatea Sa a primit io AIDIBZ!» i*.rl c urlitv-ul ~ T UaOj Cu­i­j „ n. g. *v 11 ii IV i % Ö V, T Í ■ ; p­­ [UNK] ft f.. •­­* o M ^UL|I>IV VV»V U|U1 inserioate a orașului cum și împreju­rimile; joc Luni la orele 7 jumi* diminața, Regele și A. S. Regală ple­cară cu drumul de fer la Sigmaringen. Li­gura Sulksch, A. S. R Principesa Josefina de Hohenzollern întovărășită de pe A. S. R. Comitesa de Flandra și de A. S. Principele Frederic, Sora și Fra­tele Suveranului, venise să primască pe Maj. Să Regele, coborând din vagon îm­brățișa pe Augusts La Muma, pe Sora și pe Fratele Leu și, suindu-Se cu toții in tren, intrară in gara Sigmaringen la orele 5 și un sfert după amiazi, înmâna un manorm. -In congresul din Marsilia ținut in luna Sept. doctorul Bloch din Paris ține a de­monstra, bazându-se pe considerațiuni cli­nice și fisiologice, că nu există slăbiciune nervosä propriu zisă in afecțiunea ce se desemnază sub numele de «neurastenie» și se ridică contra întrebuințări acestui termen, pe care’l crede nefolositor de a’l substitui in locul expresiunilor de «stare nervosa, nervosism*, care nu preciseza nici o chestiune de doctrină. PROCESUL POPOVICI-LECA CURTEA CU JURAȚI Ședința se deschide la orele 11 și 1am. sub președința d-lui Economu, fotoliul mi­nisterialul public este ocupat de d. pro­curor Fratoșițanu. Pe banca apărarei: d-nii Dina, Giani, N. Fleva, Nacu, Eug. Statescu, Psiade, Ferikide, Stoicescu și alții membri ai par­tidului liberal Se procede la alegerea juraților apoi președintele face interogatoriul acuzaților. Acusatul Victor Leca declară ca a ve­nit ca de obiceiu la șosea, acolo a întâl­nit pe Gherghel și pe Diaconescu, și pa când era gata să plece, trage Popovici cu trăsura, atunci strigăt iacă miserabilul, atunci d. Popovici oprește trăsura și­ cu revolverul în mână strigă: «Cine mă in­sultă !* Eu mă reped spre trfisure și apuc pe Popovici de mână ca să-i scot revolverul. Popovici atunci slobede un foc fără să mă lovască, apoi veni Gherghel care -l iu­­bește pe Popovici cu bastonul, atunci Po­povici descarcă revolverul în mine și cad jos rănit la un picior. Acuzatul Gherghel spune ca se găsea din întâmplare la șosea văzând pe Popo­­vici că dă în Leca a sărit în ajutorul lui. Zice ca­n’a avut revolver asupra sa, dar l’a luat din mâna d-lui Strat ce se afla acolo. Acuzatul Diaconescu zice că a sărit și el in ajutor văzând că se trag în focuri de revolver. Se procede la ascultarea martorilor. Martorul Strat zice că din întâmplare s’a întâlnit cu Leca și cu Gherghel la șo­sea. In momentul când a trecut Popovici pe la bufet, s’a sculat Leca cu Gherghel și a strigat, iacă mizerabilul care a câr­pit pe cumnatul meu, și s’a repezit în spre trăsura lui Popovici, acesta a oprit și a slobozit un foc de revolver, atunci Leca a tras și el douö focuri la cari ri­postând de Popovici l'a nemerit pe Leca In picior. Leca căzând, martorul se apro­pie lângă dânsul și văzându-l rănit el chemă pe Gherghel, care imediat ce vezu­­l m­orțiiH aSn­rol­ din m­ciunul lui f.AM Ernst * * I la frai­ je*eș.Vi«Deanez moi poe arme !* martorii? e*re a'.'scos revolverele dm b?* ■ zuparai «laca 1st .Leca, ; !ei y- ;■ 1 - • «s î4'" r­ ma în mânâ;‘se repezi în spre trăsura lui Popovici, și descărcă un foc de revolver- Popovici respinse și el prin două focuri și apoi o luă la fugă. Martorul declară că procesul-verbal al primului interogatoriu s’a rupt dar nu’și aduce aminte dacă l’a iscălit. Martorul Michalache Bașâou, chelner la bufetul de la șosea zice că a văzut pe Gherghel repezîndu-se asupra lui Popovici care trecea­ pe acolo, și i-a dat vre-o câ­te­va lovituri cu bastonul In cap. Popo­vici a tras atunci un foc de revolver, la arma căruia, s’a repezit Gherghel și Leca și au tras mai multe focuri. * FOILETON. MIHAI VOLUTZA. 97 MARIA Ș. ELENA F-A.:ESTE­ A­ IXI-a CAPIT. III-le. (Urmare). Și ,cu tot­­ acesta alarmă a conștiinței, cu tote a­­cele articole exprese, prin care se hotăra dreptul simțului ei, Elena se vedea neabătută, și fără nici o speranță, de a putea părăsi acea cale tainică, brâsdustă cu pericol ®, prin care’și aventurase pașii de aprópe patru ani de zile. Dar ultima ei greșală, fusese’n mărturisire­ ® ce le făcuse Anei Dornescu. Na’și descoperise ea singură cu voința ei, o parte capitată din acele întinse concepte ce alcătuiau taina vieței sale ? Cre ou fusese ea surprinsă chiar in totä furia pasiunei, fara a mai fi lasat nimic ne­­banuit ? Din ce in ce aceste idei tulburate, frământau ca o mai mare putere spiritul Elenei. Se simți apasata, slăbită sub acesta poverS. Făcu încă câti­va pași și pătrunzând de-a dreptul prin tufiș, se așeză pe o bincă. O singură privire’i fa de-ajuns, pentru a tre­sări înaintea unei amintiri din cele mai vii. Se gă­­sea’n mijlocul acelui boschet natural de crengi, pe acel teren, unde aprope patru ani in urmă, Maria și Eduard, prin o tainică convorbire credeau a 6 pus basele amorului lor la viitor. Din­dărăptul ar­borilor, ascunsă la câți­va pași numai, Elena auzise acea convorbire. Vai! Acea zi, acea ocasiune, la cel mai solemn pas, din viața sa. Din acel minut, ca prin minune, ea fusese răpită din mijlocul unei li­niști din cele mai frumose, spre a cădea jertfa ce­lui mai crud mister. Din acel moment glasul ei în­cepu să mintă, privirea’i să înșele, gândul ei se pro­faneze. Amiciția ei cu Maria, ce fusese ore de a­­tunci înainte, de cât tot un limbagiu de sperjur ? Ce vină ! câtă responsabilitate ! Zadarnic încerca ea să se despartă de aceste um­bre impresurătare, acel dușman de ocasie, reminis­cența, i se așterne­ mereu înaintea ochilor. Imagi­nea Măriei Vardini era lângă dânsa, mândră, impu­­natare, cu disprețul pe buze Părea că o privește de aprope, adine scrutáíare, fără rază de duioșie. Fugi ! Acestă singuri șopte, părea că se ridică din prejurul tufișului. Dominată cu totul, Elena se ridici de pe bancă și voi să plece. Nu avu timp însă, un tropot de pași se auzi’n apropiere, și imediat Eduard apăru’n fața ei.­­— Vreai să te depărtezi? Întrebă el. ~— Da, sunt de mult in livadă, m’am Întârziat. — Câr­înd pute a mai da vre­o noul sentință de judecată, adaose el c’o zimbire falsificata. Și cum ea îl privea surprinsă cu neîncredere. — Cât despre cea dintâi, sfirși el ca o emoțiune, ce cu greu o putu ascunde, cred că vei fi satisfăcută. E vorba de plecarea mea, pe care mă voi grăbi a ți-o aduce la Îndeplinire. — Plecarea ta, dar cine ți-o cere ? esclama Elena pătrunsă de bânneli. — Cine ! Cum ai uitat pute mârturisirele ce le-ai făcut mamei mele? La auziii acestor cuvinte, tinera fată se simți sdrobită, înțelegea acum amanui adevĕr. Eduard știa totul, fusese martor nebănuit la acea intimă și gravă convorbire. Ast­fel pe când ea condusă de o simplă părere, căuta mai mult din un simțimînt de ambițiune, sa o expue Anei Cornescu, in același timp și fără nici o sfială, se făcea auterea celei mai crude nelegiuiri asupra vărului ei Eduard. Să plece ! Dar întru­cât are’i incumba ei, dreptul de a’l determina in acest scop ? Ș’apoi fusese ea convinsă că acestă plecare era expresă și de intima lui dorință ? Nu! totul fusese numai o părere, și o părere dar o fă­cuse responsabilă de cea mai mare vină. Eduard observă acestă mică tăcere, el o atribui unui inceput de remușcare : — Aide, Elena, flise el cu’n ton puțin dojenitor, spune’mi fără sfială, dorești tu plecarea mea ? — S’o doresc pentru mine, respinse ea încura­jată mult prin acestă întrebare, nu, dar am crescu­­t’o necesară ție, și siguranței vieței tale morale. De mult recunosc sa tine o schimbare nesalutată, o dis­­posiție spre melancolie, o pășire grece, a cărui iz­vor nu’l puteam găsi de­cât numai in mediul întu­necat, in care te găsești. Ah! Sunt nobile și fru­­muse datoriele către familia nostra, și știa cum in­tot­dea­una ele t’au inspirat o mândrie de a le în­deplini, câte­odata insă intru’n exces de zel, acele datorii sunt plătite cu sacrificii. Te-ai sacrificat de­ astă dată, Eduard, te-ai sacrificat în schimbul multu­­mirei mamei tale, a unchiului teu, a intregei fami­lii, dar are astăzi când sub aripele melancoliei, te privești câte-odata ca și singur, mediul lor îți mai pute oferi un adăpost fericit ? Pentru o sumă intregl da amintiri durerose, in fața tabloului viu a trecutului, o privire duiosl de mamă, câte­va cuvinte alinatore a unui alt membru iubit, pot ele constitui iu totul un element de mingâere ? Cred ca nu, și chiar cea mai înaltă modestie, nu s’ar putea opri de a nu pă­cătui, asupra acestui punct. Trebue, și se impune cu putere, o libertate desâvîrșitâ de acțiune, un cerc despresurat de ori­și ce piedici, un cîmp vast și va­riat, prin care imaginația nostra capriciosi și plină de fantasie in asemenea ocasi noi, sâ’și potă aventura bogatele’i inspirația ei. Iată cam, și prin ce vederi am încercat sâ cuget că prin plecarea ta de aici, ai putea cuceri un progres Însemnat in starea ta mo­rală, și că tot ea te-ar putea conduce pate acolo, unde fără să bănuești încă, te așteptă salvarea ta desâvîrșitâ. (Va urma). .T­4 -4­4

Next