Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)

1891-09-11 / nr. 91

*■ —r ■f «miu! a! XIX4ea No. 91. IASSI Mercuri II (23 Septembre 1891. Apare Duminica, Momirea si Vinerea. PI­EȚII ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IAS­I, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.—­­pe trimestru 6 Fr. 1:1 DISTRICTE , pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. (STRÉINATATE..................................................40 Fr.­INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Auund­uri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația IGO. — S traci a, JJg Sus. — 1GO. CURIERUL (TH. BALASSA N) FOAEA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI (N STRÉINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­­­­n.1f.^jig. Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate • “ 'w.^ntru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis MWn­* a*A­ a A.nna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. ABippelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, isA.­ -A T­­aubenba8tel No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf ?se Seilerstatte No. 8, Wien, totter , C­ o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA D, John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Sun J Vr. 20 bani. C­alend­artrl Sept» xn. & lt ; 1 [STIL VECHIU­I ț­­I­O­A 1_________PATRONUL ȘI LEI | TIMPUL DIN SEPTAMÂNA STIL NOU | Ș­IU­A | PATRONUL gILEl lltăT 3orelm | Apus. Sorelui 1 Septembre — ===== Septembrie „ ... 8 Duminică (f) Nașterea ITIalcei Domnului 20 Duminică Eustațiu 5—4« 9 Luni sf. Ioachim și Ana 21 Luni Ap. Mateiu 5-47 j?­“® Marți Sf. Minodora Mitrodora, Nimfodora La 7 Lună plină cu plaie, apoi senin 22 Marti Mauriciu 6—47 £ “1 “ Mercur Cuviosa Teodora . ..­­ v 23 Marcuri Tecla 5-49 5-65 12 Joi Sf. Martir Autonom Ai­c­i . 24 101 Concil. Sf. Ion Botezătorul 5—50 “—53 13 Vineri Martir Cornilie sutașul 25 Vineri Cleophas 5—51 62 14 __________Sâmbătă______ț1) înălțarea Sfintei Cruci (post) 26_____________Sâmbătă_______Cyprian____________________________________________5~52__________5~49 SeptenciTore La 8, anul 1877. Cavaleria română, bate pe Turci, și le dea un drapel și serbezá în toti țara pomenirea eroilor căzuți. La 9, anul 1599 Mihaiu Bravul bate pe Unguri în Transilvania. La 10, anul 1683 Șerban Cantacuzino, Dom­nul țarei Românești, pune la Porta Vienei o cruce în memoria victoriei ce a repurtat acolo. La 11, anul 1598, Mihaiu Bravul iea ceta­tea Nicopoli. La 12, anul 1683, Sobieski scapă Viena de ocupația Turcilor și a Românilor. La 13, anul 1848 Eroica luptă a pompie­rilor Români din Delul Spirei, contra Turcilor. La 14, anul 1829. Se sub­semnă tractatul prin care Rușii ocupă gurile Dunării Institutul D. D. Pastia Strada Banu No. 10. Deschiderea cursurilor primare și liceale la 1 Septembrie. 1 VISIT­A CMONICA I. F. S. S. Mitropolitul Modovei și Sucevei O. D. Iosif Naii­escu din vara anului curent — Urmare și fine — In­­ jiua de S August I. P. S. La Mitropolitul pârfosesce monastirea Nem­­țului, pentru a merge sa visiteze mo­nastirele de maica Agapia și Vâratec. Plecarea I. P. S. Sale a fost însoțita de aceiași pompă, cu care a fost pri­mit la sosire. Călătoria de asemenea, cu aceiași escorta naționala. Posițiunile câmpenesci ale drumului îți făcea cea mai mare plăcere, dar un lucru prost, praf cam mult. In tot cursul călăto­riei I. P. S. Sale pe la monastiri era întimpinat de autoritațille satelor pe unde trecea. Satenii eșiau un mare nu­măr întru intimpinarea I. P. S. Sate și cu toți îngenunchii și cu pălariele in mâini primeau pe înaltul Prelat. Ati­tudinea sătenilor spunea ori­cui că să­teanul român mai ’oainte de tote e re­ligios. I. P. S. Sa Mitropolitul se vor­bea într’o limbă dulce și populară, in­­vâțându’i calea cea bună și sfâtuindu’i a părăsi apucăturile rele. Aici să fa­cem o mică deviare de la subiect. Tóte spiritele actualmente sunt ocupate de a cerceta și găsi un remediu efi­cace, pentru ridicarea masei poporului pe terenul economic, moral și cultu­ral. Se nasce întrebarea: Ia ce sens și prin cine se va lucra asupra masei poporului, pentru realizarea acestui i­­deal. Oamenii mari, carii s’au ocupat cu chestiuni de asemenea natură au emis păreri deosebite. Fără a intra la detalii și fără a avea pretențiunea de a da soluțiunea unei chestiuni atât de importante, voi arăta publicului cititor părerea unui patriot convins și factor important ln începutul de renascere al al românismului. Acest regenerator al poporului român—Gh. Asaki—emite in acesta privință părerea urmatore: „Basa civilisațiunei unui popor este luminarea clerului și formarea paro­hilor“.*) Prin urmare buna stare eco­nomica, morală și culturală, ce consti­­tuesc civilisațiunea, nemuritorul Gh. Asaki o pune in sarcina clerului lu­minat. Prin preot trebue a sa lucra asupra masei poporului pentru a scó­­te­a din starea actuală. Astâ­zi fiind și învețitorul un factor principal, apoi ambii in comun acord au menirea de a înalța și civiliga poporul român. Ca­lea ce trebue s’o urmeze, este calea ce le-o dă seala cari’i formeza. Dacă de la preot si învâțâtor trebue să aș­teptăm ceva, apoi atențiunea asupra sculelor ce-i formează nu trebue să lip­­seace. I. P. S. Sa Mitropolitul convins des­pre realitatea unui atare adevăr, ex­­plică preoților insemnatatea lor in so­cietate și le recomandă de a fi in­tot­d’auna demoi da posițiunea lor prin învățarea poporului și scoterea lui din ignoranța. Pri­mirele ce s’au făcut I. P. S. S. la monastirele Agapia și Varatec aveau un caracter și mai măreț. Iubirea și simpatia ce aceste marce au către I. P. S. S. Mitropolitul, se putea citi de ori­cine pe fața lor. I. P. S. Sa după ce se întreținu mai mult timp la am­bele monastiri, ca consiliere adminis­trative, discutând cele referitore la bu­na­stare morală și materială și după ce primesce visitele a mai multor per­­sone din marele numer al visitatori­­lor a acestor monastiri, căci monasti­rele de un timp servesc ca loc de refugiu in timpul verei populațiunei orașelor, visiteza tóte localurile și bi­­sericele dependente de aceste mo­nastiri. In tote părțile I. P. S. Sa recomandă marcelor de a păzi cu sfin­țenie angajamentul luat de voie și ast­fel a servi ca conștiința impecată lui D­ejeu. In­­ ziua de 16 August, I. P. S. S. Mitropolitul se îndreptă către reședin­ța mitropolitană, unde sosesce sara la orele 11. Aici Clerul și administrația locală’i făcu ceremonia obicinuită pri­­mirei prelaților. La intorcere, I. P. S. Sa se opres­­ce și in orașul Nimț unde viaită bi­serica catedrală, fiind așteptat in o­­grada bisericei de cler și administrație. I. P. S. Sa la fie­care monastire a oficiat in persona sf. leturghie. N. B. Clerul câștigă forte mult din visitele de acesta natură. El pe de-o parte, prin sfatul direct al șefului re­­ligiunei, se incurajază și obține mai mult succes in greaua-i misiune, iar pe de alta se întărește in speranța u­­nui viitor mai bun, înalți prelați prin aceste visite, pă­trunzând in pătura cea mai de jos și A *) Chestia învățăturei publice p. 12. In același timp cea mai însemnată a societăței, se conving prin sine însuși de starea clerului și a poporului. B. V. învățământul agricol Tot­d’a­uea la noi agricultura a fost considerată ca o chestiune de practi­că bazată pe rutină mai mult de­cât pe principii. Dacă câți­va proprietari sau arendași, cari studiaseră chestiu­nile agricole prin străinătate s’au în­cercat a face o cultură științifică, cea mai mare parte, mass- agricultorilor ou au simțit nevoia de a face apel la date științifice. Astăe­zi când împreju­rările economice au schimbat starea lucrurilor, se simte nevoia de o miș­care spre progres a culturei agricole și prin urmare a unui învățământ a­­gricol. Noțiunile vagi trebue se fie în­locuite cu date precise, prejudiciile să dispară cu încetul; la o practică de cele mai multe ori opțională tre­bue să urmeze o exploatare mai ra­țională a pământului. Intr’un cuvânt instrucțiunea agricolă trebuie să pă­trundă la țară și subt acest­ raport ni­mic nu s’a făcut pînă acuma afară de încercări prea slabe și puțin nume­rose cari n’au dat nici un resultat practic. Avem în discuțiu pe proectul de le­ge asupra învățământului primar, al­cătuit cu multă competiția de d. Poni. Io programul pentru școlele primare rurale din acest proiect de ministru al instrucțiunei, a avut, ce e drept, grija de a introduce fre­care noțiuni de cultură pe care o vor face copiii în­tr’o grădină a școlei de cel puțin 50 de anii întindere, idar aceste noțiuni, ce se dau de către învâțâtor în afară de orele de lecții, sunt numai prac­tice și vor fi covârșite de cele­lalte studii. In Franța însemnătatea instrucțiunei agricole a devenit așa de simțită în­cât astă­zi se caută a se introduce la licee și nu colegii și dacă organizarea nu este încă uniformă și regulată, cel puțin se vede o tendință din cele mai fericite către acest scop. Acesta tendință se manifesta, în Franța, și in școlele primare superio­­re in care pâna acuma s’a dat un în­vățământ tecoic pentru profesiunile ce se exerciteza in centrurile mari și s’au neglijat profesiunile agricole, deși șco­lile superiore primare sunt situate mai mult în regiuni agricole de­cât indus­triale. Acuma insă se studiază o re­formă în acest sens. Astâ­zi se nu­mără vr’o 15 cursuri de agricultură in școlile primare superiore, licee și colegii din Franța. In fine in facultă­țile din provincie se vede un numar pre­ care da profesori distinși cari fac in cursurile lor, o largă parte chimiei agricole și economiei rurale. In școlile primare rurale e mai ur­gent a se introduce intr’un chip de­finitiv și metodic invâțâmântul agri­col. Copilului țaranului trebue sa i se dea sub o formă simp­lă, noțiuni precise asupra legilor naturale ale pro­d­­ucții uei animale și vegetale. Numai prin școala pi­roar ft rurală se va a­­junge la distrugerea rutinei, in­potri­va căreia ,să ridica toți, de toate păr­țile, fără a căuta insă mijloacele prac­tice d’a o combate. A­­ îmbogăți mo­­* » * moria copiilor de­­ la țara cu fapte a­­gricole bine grupate, bine coordonate, a le da o explicațiune rațională a lu­crurilor ce se desfășură pe fie­care zi înaintea ochilor lor, ar fi cu totul de un alt folos de­cât d’a căuta să le um­pli capul cu o mulțime de fapte isto­rice și literare cu care eu vor avea ce face in cursul traiului lor la țară. Se pare că pănâ acuma, ia învă­țământul de toate gradele, totul a tins a depărta pe copiii țăranilor, de țară; de aceia nu e de mirare d’a găsi incă așa de viu prejudiciul funest ce constă in a se crede că pentru a fi agricul­tor nu e nevoie de o instrucțiune temeinică. In Franța oameni de o mare valoare au căutat a readuce spiritele cătră idei mai înțelepte, cătră o con­­cepțiune mai exactă a trebuințelor națiunei și invatămăntul agricol a de­venit obligator­iu școalele primare rurale. Institutorul care trebue să dea această instrucțiune este și in Franța, lipsit, de multe ori, de cunoștinți agricole și incapabil a dirigui educa­­țiunea copiilor de țară către obser­varea lucrurilor agricole și nu este pătruns de misiunea ce are de înde­plinit și de aceia ar trebui ca la ob­ținerea brevetului de institutor rural să se facă o largă parte cunoștințelor agricole. Firește că sunt multe progrese de realisat la această ordine de idei, cu toate acestea nu e mai puțin drept de a constata că instrucțiunea agricolă, la in străinătate, un avânt foarte îm­bucurător, care ar trebui să ne slu­jească și nouă de pildă. Intr’un viitor articol vom reveni asupra instrucțiunei agricole și vom stărui și asupra experimentelor și de­­monstrațiunilor agricole, asupra sin­dicatelor și creditelor agricole pre­cum și asupra sistemului de ingrășare a pământului, ale căror studieri sunt d’o insamnatate capitală in toate ță­rile și mai cu seamă iotr’a noastră care lipsită de industrie, se înteme­iază numai pe cultura pământului. (Naționalul) S. TELEGRAME Viena 18 Sept. — Conferința miniștri­lor comuni ai Austriei și ai Ungariei, pen­tru budgetul din 1892, s’a început, sub președenția contelui K&lnpky, în prezența contelui Taaffe, a contelui Szapary, a ge­neraluia­ Bauer, a amiralului Steineck, a d-lor Steinbstch și Weckerle.— De­ore­ce guvernul unguresc a cerut ca d. de Szoe­­genyi să ia parte și el, d. de Falkenhang a fost convocat de asemenea ca să nu fie paritate. — D. de Kallay nu a asistat la ședința de agil, din causa morții fiicei sale. Paris 18 Sept.—Statistica oficială con­stată că recolta a dat 75 milione de hec­tolitrii contra 119 din anul trecut. Com­parată cu produsul mediu, cantitatea este de 34.000.000 de hectolitri­ mai mică ; greutatea este cu 27 milione de quintale metrice mai puțin. Mexico 18 Sept.— Congresul s’a des­chis printr’un mesagiu al președintelui Riaz, care constată că relațiunile cu pu­terile străine sunt minunate, situațiunea economică favorabilă , tractate de comerț s’au încheiat cu Italia și San Domingo. Petersburg 19 Sept. —Ministrul de fi­nanțe destinază cele 25 milione, ai nouei emisiuni de bilete, ajutorelor de acordat spre a face posibilă iernarea vitelor în regiunele lovite de sărăcie. Taxele drumurilor de fer vor fi micșo­rate în mod considerabil pentru taragele și pentru transportul vitelor din regiunile lovite de mizerie în cele­l­alte ținuturi. Viena 19 Sept.—»Neue Freie Presse» află din Constantinopol că Sultanul a tri­mes pe unul din aghiotanții săi la Kiamil- Pașa, pentru a-i anunța că M. S. ’i-a fă­cut o pensiune de 30.000 de piaștrii pe lună ca dovadă de bună-voință. Reims 19 Sept.—La banchetul ce s’a dat ieri, d. Carnot a ridicat un toast în care a constatat că Francia și-a recăpă­tat rolul său în lume și și-a reconstituit armata. „Țara voeste, a adăugat președintele Republicei, ca Republica să unescă și să grupeze tote forțele vii ale­­ erei, spre a continua aceată politică liberală, hotărâtă și pacinică ale cărei efecte le vede. Ură­rile­­ erei sunt pentru împăciuire și încre­dere*. Belgrad 19 Sept.— O mare însemnă­tate se dă meetingului radical care s-a ținut la Zah­ar și la care au asistat d-nii Pasici, Garsk­i și Nicolici. Se crede în general că acest meeting va avea o in­fluență asupra crisei ministeriale care este latentă și care va deveni sigură. D-nii Vnici, Tausanovici și Giaia na pot remâne membrii ai aceluiași cabinet, din causa certurilor lor personale. Viena 19 Septembre.—O ordine de zi a împăratului către armata, datată din Bistrița, zice că manevrele acestui an au demonstrat că armata oferă tote garanți­­ele pentru îndeplinirea cu devotament a sarcinei sale în timp de pace și în zile de primejdie, împăratul exprimă armatei și lam­enirilor marea sa satisfacere și mulțumirile sale cele mai căldurose. Petersburg 19 Septembre.—Sfântul Si»

Next