Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)
1891-09-11 / nr. 91
*■ —r ■f «miu! a! XIX4ea No. 91. IASSI Mercuri II (23 Septembre 1891. Apare Duminica, Momirea si Vinerea. PIEȚII ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.—pe trimestru 6 Fr. 1:1 DISTRICTE , pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. (STRÉINATATE..................................................40 Fr.INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Auunduri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația IGO. — S traci a, JJg Sus. — 1GO. CURIERUL (TH. BALASSA N) FOAEA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI (N STRÉINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pasn.1f.^jig. Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate • “ 'w.^ntru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis MWn* a*A a A.nna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. ABippelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, isA. -A Taubenba8tel No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf ?se Seilerstatte No. 8, Wien, totter , C o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA D, John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Sun J Vr. 20 bani. Calendartrl Sept» xn. & lt ; 1 [STIL VECHIUI țIOA 1_________PATRONUL ȘI LEI | TIMPUL DIN SEPTAMÂNA STIL NOU | ȘIUA | PATRONUL gILEl lltăT 3orelm | Apus. Sorelui 1 Septembre — ===== Septembrie „ ... 8 Duminică (f) Nașterea ITIalcei Domnului 20 Duminică Eustațiu 5—4« 9 Luni sf. Ioachim și Ana 21 Luni Ap. Mateiu 5-47 j?“® Marți Sf. Minodora Mitrodora, Nimfodora La 7 Lună plină cu plaie, apoi senin 22 Marti Mauriciu 6—47 £ “1 “ Mercur Cuviosa Teodora . .. v 23 Marcuri Tecla 5-49 5-65 12 Joi Sf. Martir Autonom Aici . 24 101 Concil. Sf. Ion Botezătorul 5—50 “—53 13 Vineri Martir Cornilie sutașul 25 Vineri Cleophas 5—51 62 14 __________Sâmbătă______ț1) înălțarea Sfintei Cruci (post) 26_____________Sâmbătă_______Cyprian____________________________________________5~52__________5~49 SeptenciTore La 8, anul 1877. Cavaleria română, bate pe Turci, și le dea un drapel și serbezá în toti țara pomenirea eroilor căzuți. La 9, anul 1599 Mihaiu Bravul bate pe Unguri în Transilvania. La 10, anul 1683 Șerban Cantacuzino, Domnul țarei Românești, pune la Porta Vienei o cruce în memoria victoriei ce a repurtat acolo. La 11, anul 1598, Mihaiu Bravul iea cetatea Nicopoli. La 12, anul 1683, Sobieski scapă Viena de ocupația Turcilor și a Românilor. La 13, anul 1848 Eroica luptă a pompierilor Români din Delul Spirei, contra Turcilor. La 14, anul 1829. Se subsemnă tractatul prin care Rușii ocupă gurile Dunării Institutul D. D. Pastia Strada Banu No. 10. Deschiderea cursurilor primare și liceale la 1 Septembrie. 1 VISITA CMONICA I. F. S. S. Mitropolitul Modovei și Sucevei O. D. Iosif Naiiescu din vara anului curent — Urmare și fine — In jiua de S August I. P. S. La Mitropolitul pârfosesce monastirea Nemțului, pentru a merge sa visiteze monastirele de maica Agapia și Vâratec. Plecarea I. P. S. Sale a fost însoțita de aceiași pompă, cu care a fost primit la sosire. Călătoria de asemenea, cu aceiași escorta naționala. Posițiunile câmpenesci ale drumului îți făcea cea mai mare plăcere, dar un lucru prost, praf cam mult. In tot cursul călătoriei I. P. S. Sale pe la monastiri era întimpinat de autoritațille satelor pe unde trecea. Satenii eșiau un mare număr întru intimpinarea I. P. S. Sate și cu toți îngenunchii și cu pălariele in mâini primeau pe înaltul Prelat. Atitudinea sătenilor spunea oricui că săteanul român mai ’oainte de tote e religios. I. P. S. Sa Mitropolitul se vorbea într’o limbă dulce și populară, invâțându’i calea cea bună și sfâtuindu’i a părăsi apucăturile rele. Aici să facem o mică deviare de la subiect. Tóte spiritele actualmente sunt ocupate de a cerceta și găsi un remediu eficace, pentru ridicarea masei poporului pe terenul economic, moral și cultural. Se nasce întrebarea: Ia ce sens și prin cine se va lucra asupra masei poporului, pentru realizarea acestui ideal. Oamenii mari, carii s’au ocupat cu chestiuni de asemenea natură au emis păreri deosebite. Fără a intra la detalii și fără a avea pretențiunea de a da soluțiunea unei chestiuni atât de importante, voi arăta publicului cititor părerea unui patriot convins și factor important ln începutul de renascere al al românismului. Acest regenerator al poporului român—Gh. Asaki—emite in acesta privință părerea urmatore: „Basa civilisațiunei unui popor este luminarea clerului și formarea parohilor“.*) Prin urmare buna stare economica, morală și culturală, ce constituesc civilisațiunea, nemuritorul Gh. Asaki o pune in sarcina clerului luminat. Prin preot trebue a sa lucra asupra masei poporului pentru a scótea din starea actuală. Astâzi fiind și învețitorul un factor principal, apoi ambii in comun acord au menirea de a înalța și civiliga poporul român. Calea ce trebue s’o urmeze, este calea ce le-o dă seala cari’i formeza. Dacă de la preot si învâțâtor trebue să așteptăm ceva, apoi atențiunea asupra sculelor ce-i formează nu trebue să lipseace. I. P. S. Sa Mitropolitul convins despre realitatea unui atare adevăr, explică preoților insemnatatea lor in societate și le recomandă de a fi intotd’auna demoi da posițiunea lor prin învățarea poporului și scoterea lui din ignoranța. Primirele ce s’au făcut I. P. S. S. la monastirele Agapia și Varatec aveau un caracter și mai măreț. Iubirea și simpatia ce aceste marce au către I. P. S. S. Mitropolitul, se putea citi de oricine pe fața lor. I. P. S. Sa după ce se întreținu mai mult timp la ambele monastiri, ca consiliere administrative, discutând cele referitore la bunastare morală și materială și după ce primesce visitele a mai multor persone din marele numer al visitatorilor a acestor monastiri, căci monastirele de un timp servesc ca loc de refugiu in timpul verei populațiunei orașelor, visiteza tóte localurile și bisericele dependente de aceste monastiri. In tote părțile I. P. S. Sa recomandă marcelor de a păzi cu sfințenie angajamentul luat de voie și astfel a servi ca conștiința impecată lui Dejeu. In ziua de 16 August, I. P. S. S. Mitropolitul se îndreptă către reședința mitropolitană, unde sosesce sara la orele 11. Aici Clerul și administrația locală’i făcu ceremonia obicinuită primirei prelaților. La intorcere, I. P. S. Sa se opresce și in orașul Nimț unde viaită biserica catedrală, fiind așteptat in ograda bisericei de cler și administrație. I. P. S. Sa la fiecare monastire a oficiat in persona sf. leturghie. N. B. Clerul câștigă forte mult din visitele de acesta natură. El pe de-o parte, prin sfatul direct al șefului religiunei, se incurajază și obține mai mult succes in greaua-i misiune, iar pe de alta se întărește in speranța unui viitor mai bun, înalți prelați prin aceste visite, pătrunzând in pătura cea mai de jos și A *) Chestia învățăturei publice p. 12. In același timp cea mai însemnată a societăței, se conving prin sine însuși de starea clerului și a poporului. B. V. învățământul agricol Totd’auea la noi agricultura a fost considerată ca o chestiune de practică bazată pe rutină mai mult decât pe principii. Dacă câțiva proprietari sau arendași, cari studiaseră chestiunile agricole prin străinătate s’au încercat a face o cultură științifică, cea mai mare parte, mass- agricultorilor ou au simțit nevoia de a face apel la date științifice. Astăezi când împrejurările economice au schimbat starea lucrurilor, se simte nevoia de o mișcare spre progres a culturei agricole și prin urmare a unui învățământ agricol. Noțiunile vagi trebue se fie înlocuite cu date precise, prejudiciile să dispară cu încetul; la o practică de cele mai multe ori opțională trebue să urmeze o exploatare mai rațională a pământului. Intr’un cuvânt instrucțiunea agricolă trebuie să pătrundă la țară și subt acest raport nimic nu s’a făcut pînă acuma afară de încercări prea slabe și puțin numerose cari n’au dat nici un resultat practic. Avem în discuțiu pe proectul de lege asupra învățământului primar, alcătuit cu multă competiția de d. Poni. Io programul pentru școlele primare rurale din acest proiect de ministru al instrucțiunei, a avut, ce e drept, grija de a introduce frecare noțiuni de cultură pe care o vor face copiii într’o grădină a școlei de cel puțin 50 de anii întindere, idar aceste noțiuni, ce se dau de către învâțâtor în afară de orele de lecții, sunt numai practice și vor fi covârșite de celelalte studii. In Franța însemnătatea instrucțiunei agricole a devenit așa de simțită încât astăzi se caută a se introduce la licee și nu colegii și dacă organizarea nu este încă uniformă și regulată, cel puțin se vede o tendință din cele mai fericite către acest scop. Acesta tendință se manifesta, în Franța, și in școlele primare superiore in care pâna acuma s’a dat un învățământ tecoic pentru profesiunile ce se exerciteza in centrurile mari și s’au neglijat profesiunile agricole, deși școlile superiore primare sunt situate mai mult în regiuni agricole decât industriale. Acuma insă se studiază o reformă în acest sens. Astâzi se numără vr’o 15 cursuri de agricultură in școlile primare superiore, licee și colegii din Franța. In fine in facultățile din provincie se vede un numar pre care da profesori distinși cari fac in cursurile lor, o largă parte chimiei agricole și economiei rurale. In școlile primare rurale e mai urgent a se introduce intr’un chip definitiv și metodic invâțâmântul agricol. Copilului țaranului trebue sa i se dea sub o formă simplă, noțiuni precise asupra legilor naturale ale producții uei animale și vegetale. Numai prin școala piroar ft rurală se va ajunge la distrugerea rutinei, inpotriva căreia ,să ridica toți, de toate părțile, fără a căuta insă mijloacele practice d’a o combate. A îmbogăți mo* » * moria copiilor de la țara cu fapte agricole bine grupate, bine coordonate, a le da o explicațiune rațională a lucrurilor ce se desfășură pe fiecare zi înaintea ochilor lor, ar fi cu totul de un alt folos decât d’a căuta să le umpli capul cu o mulțime de fapte istorice și literare cu care eu vor avea ce face in cursul traiului lor la țară. Se pare că pănâ acuma, ia învățământul de toate gradele, totul a tins a depărta pe copiii țăranilor, de țară; de aceia nu e de mirare d’a găsi incă așa de viu prejudiciul funest ce constă in a se crede că pentru a fi agricultor nu e nevoie de o instrucțiune temeinică. In Franța oameni de o mare valoare au căutat a readuce spiritele cătră idei mai înțelepte, cătră o concepțiune mai exactă a trebuințelor națiunei și invatămăntul agricol a devenit obligatoriu școalele primare rurale. Institutorul care trebue să dea această instrucțiune este și in Franța, lipsit, de multe ori, de cunoștinți agricole și incapabil a dirigui educațiunea copiilor de țară către observarea lucrurilor agricole și nu este pătruns de misiunea ce are de îndeplinit și de aceia ar trebui ca la obținerea brevetului de institutor rural să se facă o largă parte cunoștințelor agricole. Firește că sunt multe progrese de realisat la această ordine de idei, cu toate acestea nu e mai puțin drept de a constata că instrucțiunea agricolă, la in străinătate, un avânt foarte îmbucurător, care ar trebui să ne slujească și nouă de pildă. Intr’un viitor articol vom reveni asupra instrucțiunei agricole și vom stărui și asupra experimentelor și demonstrațiunilor agricole, asupra sindicatelor și creditelor agricole precum și asupra sistemului de ingrășare a pământului, ale căror studieri sunt d’o insamnatate capitală in toate țările și mai cu seamă iotr’a noastră care lipsită de industrie, se întemeiază numai pe cultura pământului. (Naționalul) S. TELEGRAME Viena 18 Sept. — Conferința miniștrilor comuni ai Austriei și ai Ungariei, pentru budgetul din 1892, s’a început, sub președenția contelui K&lnpky, în prezența contelui Taaffe, a contelui Szapary, a generaluia Bauer, a amiralului Steineck, a d-lor Steinbstch și Weckerle.— Deorece guvernul unguresc a cerut ca d. de Szoegenyi să ia parte și el, d. de Falkenhang a fost convocat de asemenea ca să nu fie paritate. — D. de Kallay nu a asistat la ședința de agil, din causa morții fiicei sale. Paris 18 Sept.—Statistica oficială constată că recolta a dat 75 milione de hectolitrii contra 119 din anul trecut. Comparată cu produsul mediu, cantitatea este de 34.000.000 de hectolitri mai mică ; greutatea este cu 27 milione de quintale metrice mai puțin. Mexico 18 Sept.— Congresul s’a deschis printr’un mesagiu al președintelui Riaz, care constată că relațiunile cu puterile străine sunt minunate, situațiunea economică favorabilă , tractate de comerț s’au încheiat cu Italia și San Domingo. Petersburg 19 Sept. —Ministrul de finanțe destinază cele 25 milione, ai nouei emisiuni de bilete, ajutorelor de acordat spre a face posibilă iernarea vitelor în regiunele lovite de sărăcie. Taxele drumurilor de fer vor fi micșorate în mod considerabil pentru taragele și pentru transportul vitelor din regiunile lovite de mizerie în celelalte ținuturi. Viena 19 Sept.—»Neue Freie Presse» află din Constantinopol că Sultanul a trimes pe unul din aghiotanții săi la Kiamil- Pașa, pentru a-i anunța că M. S. ’i-a făcut o pensiune de 30.000 de piaștrii pe lună ca dovadă de bună-voință. Reims 19 Sept.—La banchetul ce s’a dat ieri, d. Carnot a ridicat un toast în care a constatat că Francia și-a recăpătat rolul său în lume și și-a reconstituit armata. „Țara voeste, a adăugat președintele Republicei, ca Republica să unescă și să grupeze tote forțele vii ale erei, spre a continua aceată politică liberală, hotărâtă și pacinică ale cărei efecte le vede. Urările erei sunt pentru împăciuire și încredere*. Belgrad 19 Sept.— O mare însemnătate se dă meetingului radical care s-a ținut la Zahar și la care au asistat d-nii Pasici, Garski și Nicolici. Se crede în general că acest meeting va avea o influență asupra crisei ministeriale care este latentă și care va deveni sigură. D-nii Vnici, Tausanovici și Giaia na pot remâne membrii ai aceluiași cabinet, din causa certurilor lor personale. Viena 19 Septembre.—O ordine de zi a împăratului către armata, datată din Bistrița, zice că manevrele acestui an au demonstrat că armata oferă tote garanțiele pentru îndeplinirea cu devotament a sarcinei sale în timp de pace și în zile de primejdie, împăratul exprimă armatei și lamenirilor marea sa satisfacere și mulțumirile sale cele mai căldurose. Petersburg 19 Septembre.—Sfântul Si»