Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)
1892-10-09 / nr. 102
Anul al XX-lea No. 102. ____________ÍASSI Vineri 9 (21) Octombre 1892.___________Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. SPITETUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR I.N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. — pe trimestru 6 Fr. N DISTRICTE,pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. i iREINATATE.......................................................40 Fr.— [ASERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. șrmi LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.runcuri: Pag. I, 50 b. Pag. III 40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția ți Administrația ISO— Strada ID © Stas. — ISO. (TH. BAL ASSAN) FOREA INTERESELOR ___________________________ Calendarul Septăno. a. xa. e | bTL V H. .HU. |—----^ A---------------| pATHONOS PILEI | TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ 1 STIL 2017 | ț>IUA | PATRONOII țILEI | Răi, Sorelui Apus, Sorelui Octomvrie | ------ " ■ [UNK] .=.__...========.■ .---------- — ■ [UNK] [UNK]- ----- ——------—---------------------------■ =====----.. . . Octombrie 14 Duminica Cuv. părinte Ierotei 16 Duminică Callus «-17 6 . " ' 1j “uni Sf. mart ra Haritina 17 Luni Hedvig 6-18 5—V. 7 Mersuri Martirii Sergei Vach La 3 pătrare din urmă la început cu gin gri Luca^E^anghelistu 6-19 | * Joi Cuv Palaghia P16e și apoi bine, noptea frig. go joi Vendelin 6—22 5— 71 Vineri Sf. apostol Iacov Alfeu 21 Vineri Ursula «-24 B— âj ---------12_____________ Sâmbătă Sfinții Evlampie și Evlampia____________ 22 ■ Sâmbătă_______Cordura_____________ _-25 _______5— 41 CONRESPONDENȚI INTREINATATE. Pentru FRANCIA s se primesc anunciuri la Dl. Adam, ■»égociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pbres Paris.—Joey F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Passage Ardeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru au Miciuri ți retisme, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Daumartin. Panteru AUSTROUNGARIA prind. Oppelik, primul Biukou ui Anunciuri austriac, Wiensstubenbastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolfse Seilerstatte No. 8, Wien, otter & Go Riemergasse 12 Wian.—Pentru ANGLIA . John F. Jonet., iBl, Fleet Street, Londra, E. C Octombre La 4 anul 1609. Lupta dintre Bogdan II. Domnul Moldovei și Sigismud, Principele Ardealului. r~La 5 anul 1788. Austriacii și Rușii, trec In România și bat pe turci la Porceni. La 6 anul 1598. Mihai Bravul încheie un armistițiu cu Turcii la Nicopoli. La 7 anul 1842, Alexandru Ghica perde tronul Țărei prin intriga Rusiei. La 8 anul 1878. Intrarea triumfală a armatei române in București cu steagurile și trofeele luate de la inamic. La 9 anul 1857. Se admite de Divanul Adhoc votul din 7 Octombre, dat in Moldova pentru Principe străin după propunerea deputatului de Dorohoi M. Cogălniceanu. La 10 anul 1848, Maghiru protestă consulilor depuind armele cu mare anevoinți. Manuscriptele nepublicat de arde. WJm iWt\ 20 fymina AVIS DOMNILOR ABONAȚI Rugăm pe toți onor. noștri abonați cari au rămas in urmă cu plata abonamentelor, să bine-voiască a achita abonamentele d-lor, acei din Iași la biuroul administrațiunei, și cei de prin districte prin mandat pospai, căci credem că le este cunoscut tuturora, că cheltuelile necesitate prin aparițiunea regulată a ziarului sunt enorme, și mai cu samă când dânsa nu e susținută decât prin binevoitorul concurs al abonaților. Cu acesta ocasiune mulțumim acelor d-ni abonați cari s’au grăbit a achita abonamentele d-lor. xii. Ilalas sau. Creditul Urban din lați. Nr. 4484. La 18 (30) OCTOMVRIE curent se va face a XXII-a tragere la sorți a scrisurilor acestei Societăți, conform Art. 58 din Iege și 122 din Statute. Tragerea va avea loc în localul Societatei la Iași Strada Lăpușneau la ora 1 din zi. D uii detectori de scrisuri sunt rugați a lua parte la tragere. Direcțiunea. COMERCIUL ROMÂNIEI CU ȚERILE STREINE {In primul semestru, 1 Ianuarie până la 30 Iunie 1891) Direcțiunea generala a vămilor a scos la lumina tabloul general al comerciului României cu cele d’ântâi șase luni ale anului 1891. In anii precedenți, se publica de aceiași autoritate, tabloul pe întregul an. Daca pentru 1891 g’a dat publicității numai comerciul pe cele șase luni, causa este, credem noi, ca de la 1 Iulie 1891 puiodu-se in aplicare noul tarif vmamal. Direcțiunea vămilor a ținut să publice deosebit resultatele comerciului nostru cu țerile streine. Cu modul acesta se va putea aprecia chiar de la început, pe cele șase luni, efetele noului regim vamal. Bine s’a făcut, insă vom observa că pentru a se putea judeca cu ore care temeiu efectele noului regim vamal, avem nevoe de mai mulți ani. Mișcarea nostru comercială cu diferitele țări, exprimată la lei, este următoarea pentru cele șase luni. Lăsând la o parte câteva cifre neînsemnate comercial de import se urcă la 278.586.424, iar exportul de abia atinge 84.025.854 lei. Dacă cifra exportului este atât de mică, causa este ca veo^érile și exportul nostru principal, cel puțin pentru grâu, secară și orz, se face ln al doilea semestru al anului, adică de la Iulie la Decembre. Oricum ar fi insă, cifrele acestea tot ce pot servi pentru a oe da o idee despre raporturile noastre comerciale cu diferitele State ale Europei. Constatam ceea ce de ani se constată, că Englitera este țara care ne cumperți mai multe producte agricole. Din cele 84 milioane pentru cât s’a exportat in âotâiul semestru al anului 1891, Englitera ne-a cumpărat pentru 47 de milione, iar restul s’a imperțit intre cele-l’alte țări. Intre acestea Belgia figureza cu 19 milioane, așa că cele-l’alte State, intre care Germania, Francia, Austro Ungaria, de abia ne-au cumparat pentru 19 milioane lei. Constatăm cu o viue părere de röu că imparații mari și avute care impoartă in România pentru sume insemnate, ne cumpőra citățim n<iosemanate de producte agricole. Așa in cele șase luni din din 1891, Germania ne-a trimis mărfuri pentru suma de 95 milioane și de abia figurează intre cumpărătorii cerealelor noastre cu aproape 8 milioane. Austro-Ungaria care ne-a vândut pentru 34 de milioane, de abia ne-a cumpărat pentru 4 și jam. milioane. Francia caro go a trimpo artisate de moda si de fantazie pentru 24 miliooe, de abia a cumpărat grupe române pentru aproape 2 milioane. Iofine, Rusia care ne-a vândut articole de pescărie pentru 7 milione, ou ne-a cumpârat producte decât pentru 1 și jum. milioane de lei. fața cu aceste cifre a cărora elocința nu trebue să ne scape din vedere, ne întrebam ce ar deveni comerciul nostru de exportațiune când Englitera ar trata productele nostre agricole precum le trateza țerile cela mari ale Epopei ? Raispunsul este forte simplu: ar trebui sa producem mai puțin de jumatate dincât producem astazi, deorece eu am avea unde sa ne desfacem productele. Am făcut sa reiasa in mai multe rânduri ca ou mai drapta nu se pute numi atitudinea ce au către noi țerile europene care ne vinde mult și ne cumpără puțin de tot. Buna și drepta negustorie este aceia când interesele ambelor părți sunt satisfăcute, căci intr’altfel comerciul n’ar mai fi comerciu ci un fel de exploatare. De aceia ne-am plâns și nu vom inceta de a ne plânge până nu vom dobândi îndreptare, adică dreptate din partea Statelor care câștiga după arma noastră. întrebarea este care sunt împrejurările care fac ca relați noile neatre comerciale de export cu Germania, Austro-Ungaria, Francia sa fie relativ neinsemnate in comparațiune cu daraverile ce avem cu englezeza și Bilgia. Calea principala este ca Englitera fiind o țara industriala, preocuparea sa principala este de a’și desface productele industriei sale; care Englitera agricultura naționala și in special comercial cu cerealele este liber. Din contră, celel’alte țeri și anume Francia, Germania, Austro-Ungaria sunt totdeodată țeri industriale și agricole și ca atari caută a protege și agricultura ca și industria. Pe când ia Englitera cerealele neatre intra libere de ori-ce taxă vamala, in celel’alte țeri sunt lovite cu taxe ciorbit ani de mari, baio unele sunt tratate mai vitreg decât cerealele altor State. In asemenea condițiuni este firesc ca cerealele nostre să se îndrepte za mai cu sema către Eaglitera. Acesta situațiune ce se face cerealelor noastre, ar trebui să înceteze o dată. Puternicile imperii cari țin sa importe pentru atâtea milioane in România, nu trebue sa scape din vedere ca noi nu avem decât cereale pentru export, și prin urmare in schimbul desfacerei ce găsesc productele industriale germane, austriaca și franceze in România, este drept ca și cerealele nostre se afle o mai bună primire pe piețele germane, austriace și francese, iar nu sa fie isbite cu taxe atât de mari in cât sa nu mai poata strebate in interiorul acelor țări. Le va fi convenind fabricanților germani să ne vârsa pentru 95 milione in șase rutii, francesi 24 milioane și austro-ungari 34 milioae, dară agricultorilor noștri nu le convine câtuși de puțin ca in schimb germanii sa ne cumpere producte numai pentru 2 milioane, iar austro-ungurii pentru 4 și jum. milioane. Când am protestat contra tratamentului aspru la care sunt supuse cerealele nostre in Francia, Germania și Austro-Ungaria, presa streina respundea : ce vroiți să ne facem ? Germanii ne spunőu că așa s’au învoit cu Austro Ungaria ca sa ne apese cerealele nóstre ; francesii, că ei nu ne pot acorda decât taxa care s’a votat de parlamentul lor; in fine, austrounguizii ca așa cer interesele Ungariei ca sa nu intre grânele nostre in interiorul monarhiei. Tote acestea sunt bune, dar întrebarea este: ce facem noi care avem numai cereale de vândut ? Bine este, drept este ca să vedem prețurile grânelor căzute atât de jos in cât au ajuns derizorii? Nu, acesta nu este drept și situațiunea nu se pute prăbuși fara a produce neajunsuri regretabile pentru ambele părți. Căci nu putem admite ca noi sa avem un tarif moderat, să tratăm omeneace tote productele industriale, iar in schimb să se refuze intrarea cerealelor nostre din causa taxelor esorbitante la care sunt supuse. Se zice ca dificultățile ce au întâmpinat cerealele nostre, au fost făcute ca sa se forțeze România a iocheia tractate de comerciu, și ceea ce este mai grav, sa și modifice și tariful nostru autonom, care de abia s’a pus in aplicare de un an de zile. Lucru ciudat! Tocmai őrile tare ne cumperă mai puține producte sunt mai exigente față cu noi. In adevăr, pe când Eaghitera s’a mulțumit pe actualului tarif vamal, lâsându-ne mâna libera de a’l modifica când vom simți trebuința, se zice că Germania și Austro-Ungaria ar fi cerând mai întânu micșorarea taxelor vamale pentru mai multe articole din tariful nostru vamal, precum și consolidarea acelui tarif pentru doisprezece ani. Cu alte cuvinte, dacă lucrul va fi exact, ne-am lega ca pe timp de doisprezece ani să nu ce mai atingem de tariful nostru. Apoi autonomia vamală ar mai fi aceia când am fi legați pentru un timp atât de îndelungat ? La rândul seu Frauda zice că ne oferă tariful seu minim pentru vinuri și lemne, din care ne cumpâra forte puțin, iar pentru rest, ne lasa cerealele supuse taxelor sale esorbitante. Nu stim ce se va fi lucrând cu privire la negociațile dintre România și alte țari. Ceia ce am dori atât in interesul nostru economic cât și pentru demnitatea nostra, ar fi ca sa nu se acorde altor ori mai mult decât Eoglsterei, deorece nici o țara nu are drept sa fie mai exigenta față de noi decât este Marea Britanie. Dar nu se zice apoi ia asemenea cas Germania, Francia, Austro-Ungaria, ar menține un regim excepțional pentru cerealele române. In asemenea cas scie guvernul, dacă pate și vrea sâ scie, ce are de făcut. Nu se pute admite ca sâ urmeze față de noi acea nenorocită politică de amenințări, de siluire, de interveniri, tote in scop de a ne ruina economicesce. Țara nostră a versat sângele copiilor săii și a sacrificat sute de milioae pentru a deveni liberă și independentă nu numai policesce dar și economiceeo«. Aerută să nu o uite românii dacă vroasc ca Statul român sâ fie un Stat adavfirat independent. (Econ. Națională) P. S. Aurelian Ț^rii Import Export Austrolog. . 34,259,090 4,592,220 Belg.a . . . 10,759,840 19,155,694 Bulgaria. . . 868,504 1,755,506 Elve(ia .. . . 5,724,582 256,478 Englitera . 85,941,342 47,575 815 Francia . . . 24,469,386 1,949,624 Germania . . 95,837,924 2,862,506 Italia. . . . 3,861,748 1,848,733 Kassa . . . 7,201,586 1,448,056 Serbia . . . 403,093 313,973 Turcia . . . 6,578,409 1,672,926 Oii oda . . . 1,480,910 445,772 TELEGRAME Atena 17 Octombre —Țareviciul a sosit în timpul serei la Corfa pe bordul lui «Firikirk*, va face o carantină de 5 zile și apoi va pleca la Pireu. Budapesta 17 Octombre.TM la ședința comisiunei epidemiei s’a dat citire unei scrisori a prefectului din Constantinopol, adresată primarului din Budapesta, informând pe acest din urmă că Sultanul a exprimat simpatia sa pentru Ungaria și că a dat 100 de lire pentru familiile victimelor epidemiei. Comisiunea a hotărât, în mijlocul aplauzelor unanime, de a cere consulului otoman de a transmite mulțumirile sale Sultanului. Paris 17 Octombre.Culoarile palatului Rombon sunt forte animate; toată lumea pare de acord câ interpelarea asupra lui Carneaux trebuie să se discute imediat. Camera nu va putea sâ abordeze discuția bugetului decât peste 15 zile. Montluçon 17 Octombre.— Un cartuș cu dinamită a iăcut explesie dinaintea locuinței inginerilor minei de cărbuni de pământ din St. Eloi , nu sunt decât pagube materiale. Viena 17 Octombru.— .Corespondența Politică* află din Belgrad că ministrul Rusiei, d. Persia pb îndată după întorcerea sa din comedia, a exprimat d*lui Avakumovici cele mai bune urări ale guvernului rusesc, care urezi noului cabinet sârbesc tot succesul posibil. Aceeași fete este informată din Cottiage că mai multe sute de familii din distric tele de la granița muntenegtéaá au de