Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)

1892-10-09 / nr. 102

Anul al XX-lea No. 102. ____________ÍASSI Vineri 9 (21) Octombre 1892.___________Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. S­PITETUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR I.N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. — pe trimestru 6 Fr. N DISTRICTE,pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. i iREINATATE.......................................................40 Fr.— [ASERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. șrmi LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc.­­runc­uri: Pag. I, 50 b. Pag. III 40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția ți Administrația ISO­— Strada ID © Stas. — ISO. (TH. BAL AS­SAN) FOREA INTERESELOR ___________________________ Calendarul Septă­no. a. xa. e | bT­L V H.­ .HU. |—----^ A---------------| p­A­T­HONOS PILEI | TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ 1 STIL 2017 | ț>­I­U­A | PATRONOII țILEI | Răi, Sorelui­­ Apus, Sorelui Octomvrie | ------ " ■ [UNK] .=.­­__...========­.­­■ .---------- —­­ ■ [UNK] [UNK]- ----- ——------—---------------------------■ =====----­.­­. . . Octombrie­­ 1­4 Duminica Cuv. părinte Ierotei 16 Duminică Callus «-17 6­ . " '­­ 1j “uni Sf. mart ra Haritina 17 Luni Hedvig 6-18 5—V. 7 Mersuri Martirii Sergei Vach La 3 pătrare din urmă la început cu g­in gri Luca^E^anghelistu 6-19 | * Joi Cuv Palaghia P16e și apoi bine, noptea frig. go joi Vendelin 6—22 5— 7­­­1 Vineri Sf. apostol Iacov Alfeu 21 Vineri Ursula «-24 B— â­j ---------12_____________ Sâmbătă Sfinții Evlampie și Evlampia____________ 22 ■ Sâmbătă_______Cordura_____________ _-25 _______5— 4­1 CONRESPONDENȚI IN­­TREINATATE. Pentru FRANCIA s se primesc anunciuri la Dl. Adam, ■»égociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pbres Paris.—­­Joey F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre & 81, Pas­sage Ardeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru au­ Miciuri ți reti­sm­e, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Daumartin.­­­ Panteru AUSTROUNGARIA prind. Oppelik, pri­mul Biuk­ou ui Anunciuri austriac, Wiens­stubenbastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf­se Seilerstatte No. 8, Wien, otter & G­o Riemergasse 12 Wian.—Pentru ANGLIA . John F. Jon­et., iBl, Fleet Street, Londra, E. C Octombre La 4 anul 1609. Lupta dintre Bogdan II. Domnul Moldovei și Sigismud, Principele Ar­dealului. r~­La 5 anul 1788. Austriacii și Rușii, trec In România și bat pe turci la Porceni. La 6 anul 1598. Mihai Bravul încheie un armistițiu cu Turcii la Nicopoli. La 7 anul 1842, Alexandru Ghica perde tro­nul Țărei prin intriga Rusiei. La 8 anul 1878. Intrarea triumfală a ar­matei române in București cu steagurile și trofeele luate de la inamic. La 9 anul 1857. Se admite de Divanul Ad­­hoc votul din 7 Octombre, dat in Moldova pentru Principe străin după propunerea depu­tatului de Dorohoi M. Cogălniceanu. La 10 anul 1848, Maghiru protestă consu­lilor depuind armele cu mare anevoinți. Manuscriptele nepublicat de arde. WJm iWt\ 20 fymina AVIS DOMNILOR ABONAȚI Rugăm pe toți onor. noștri abonați cari au rămas in urmă cu plata abonamentelor, să bi­­ne-voiască a achita abonamen­tele d-lor, acei din Iași la biu­­roul administrațiunei, și cei de prin districte prin mandat pos­pai, căci credem că le este cu­noscut tuturora, că cheltuelile necesitate prin aparițiunea re­gulată a ziarului sunt enorme, și mai cu samă când dânsa nu e susținută decât prin bine­voitorul concurs al abonaților. Cu acesta ocasiune mulțu­mim acelor d-ni abonați cari s’au grăbit a achita abonamen­tele d-lor. xii. Ilalas sau. Creditul Urban din lați. Nr. 4484. La 18 (30) OCTOMVRIE curent se va face a XXII-a tragere la sorți a scrisurilor acestei Societăți, con­form Art. 58 din Iege și 122 din Statute. Tragerea va avea loc în localul So­­cietatei la Iași Strada Lăpușneau la ora 1 din zi. D­ uii detectori de scrisuri sunt ru­gați a lua parte la tragere. Direcțiunea. COMERCIUL ROMÂNIEI CU ȚERILE STREINE {In primul semestru, 1 Ianuarie până la 30 Iunie 1891) Direcțiunea generala a vămilor a scos la lumina tabloul general al co­­merciului României cu cele d’ântâi șase luni ale anului 1891. In anii precedenți, se publica de aceiași au­toritate, tabloul pe întregul an. Daca pentru 1891 g’a dat publicității nu­­mai comerciul pe cele șase luni, ca­usa este, credem noi, ca de la 1 Iu­lie 1891 puiodu-se in aplicare noul tarif vmamal. Direcțiunea vămilor a ținut să publice deosebit resultatele comerciului nostru cu țerile streine. Cu modul acesta se va putea aprecia chiar de la început, pe cele șase luni, efe­tele noului regim vamal. Bine s’a făcut, insă vom observa că pentru a se putea judeca cu ore care temeiu efectele noului regim vamal, avem nevoe de mai mulți ani. Mișcarea nostru comercială cu di­feritele țări, exprimată la lei, este următoarea pentru cele șase luni. Lăsând la o parte câteva cifre ne­însemnate comercial de import se urcă la 278.586.424, iar exportul de abia atinge 84.025.854 lei. Dacă cifra exportului este atât de mică, causa este ca veo^érile și exportul nostru principal, cel puțin pentru grâu, secară și orz, se face ln al do­ilea semestru al anului, adică de la Iulie la Decembre. Ori­cum ar fi insă, cifrele acestea tot ce pot servi pentru a oe da o idee despre rapor­turile noastre comerciale cu diferitele State ale Europei. Constatam ceea ce de ani se con­stată, că Englitera este țara care ne cumperți mai multe producte agricole. Din cele 84 milioane pentru cât s’a exportat in âotâiul semestru al anu­lui 1891, Englitera ne-a cumpărat pentru 47 de milione, iar restul s’a imperțit intre cele-l’alte țări. Intre acestea Belgia figureza cu 19 mili­oane, așa că cele-l’alte State, intre care Germania, Francia, Austro Un­garia, de abia ne-au cumparat pentru 19 milioane lei. Constatăm cu o viue părere de röu că imparații mari și avute care im­­poartă in România pentru sume in­­semnate, ne cumpőra c­itățim n<io­­semanate de producte agricole. Așa in cele șase luni din din 1891, Ger­mania ne-a trimis mărfuri pentru su­ma de 95 milioane și de abia figu­rează intre cumpărătorii cerealelor noastre cu aproape 8 milioane. Aus­­tro-Ungaria care ne-a vândut pentru 34 de milioane, de abia ne-a cumpă­­rat pentru 4 și jam. milioane. Francia caro go a trimpo artisate de moda si de fantazie pentru 24 miliooe, de a­­bia a cumpărat grupe române pentru aproape 2 milioane. Io­fine, Rusia care ne-a vândut articole de pescărie pentru 7 milione, ou ne-a cumpâ­rat producte de­cât pentru 1 și jum. milioane de lei. fața cu aceste cifre a cărora elo­­cința nu trebue să ne scape din ve­dere, ne întrebam ce ar deveni co­­merciul nostru de exportațiune când Englitera ar trata productele nostre agricole precum le trateza țerile cela mari ale Epopei ? Raispunsul este forte simplu: ar trebui sa producem mai puțin de jumatate din­cât pro­ducem asta­zi, de­ore­ce eu am avea unde sa ne desfacem productele. Am făcut sa reiasa in mai multe rânduri ca ou mai drapta nu se pute numi atitudinea ce au către noi țe­rile europene care ne vinde mult și ne cumpără puțin de tot. Buna și drepta negustorie este aceia când in­teresele ambelor părți sunt satisfăcute, căci intr’alt­fel comerciul n’ar mai fi comerciu ci un fel de exploatare. De aceia ne-am plâns și nu vom inceta de a ne plânge până nu vom dobândi îndreptare, adică dreptate din partea Statelor care câștiga după arma noastră. întrebarea este care sunt împreju­rările care fac ca relați noile neatre comerciale de export cu Germania, Austro-Ungaria, Francia sa fie rela­tiv neinsemnate in comparațiune cu daraverile ce avem cu englezeza și Bi­lgia. Calea principala este ca En­­glitera fiind o țara industriala, preo­cuparea sa principala este de a’și des­face productele industriei sale; ca­re Englitera agricultura naționala și in special comercial cu cerealele este li­ber. Din contră, cele­l’alte țeri și a­­nume Francia, Germania, Austro-Un­­garia sunt tot­de­o­dată țeri indus­triale și agricole și ca atari caută a protege și agricultura ca și industria. Pe când ia Englitera cerealele neatre intra libere de ori-ce taxă vamala, in cele­l’alte țeri sunt lovite cu taxe ci­orbit ani de mari, ba­io unele sunt tratate mai vitreg de­cât cerealele al­tor State. In asemenea condițiuni este firesc ca cerealele nostre să se îndrepte za mai cu sema către Eagli­tera. Acesta situațiune ce se face ce­realelor noastre, ar trebui să înceteze o­ dată. Puternicile imperii cari țin sa importe pentru atâtea milioane in România, nu trebue sa scape din ve­dere ca noi nu avem de­cât cereale pentru export, și prin urmare in schimbul desfacerei ce găsesc produc­tele industriale germane, austriaca și franceze in România, este drept ca și cerealele nostre se afle o mai bună primire pe piețele germane, austriace și francese, iar nu sa fie isbite cu taxe atât de mari in cât sa nu mai poata strebate in interiorul acelor țări. Le va fi convenind fabricanților ger­mani să ne vârsa pentru 95 milione in șase rutii, francesi 24 milioane și austro-un­gari 34 milioae, dară agri­cultorilor noștri nu le convine câtuși de puțin ca in schimb germanii sa ne cumpere producte numai pentru 2 milioane, iar austro-ungurii pentru 4 și jum. milioane. Când am protestat contra tratamen­tului aspru la care sunt supuse cere­alele nostre in Francia, Germania și Austro-Ungaria, presa streina res­­pundea : ce vroiți să ne facem ? Ger­manii ne spunőu că așa s’au învoit cu Austro Ungaria ca sa ne apese ce­realele nóstre ; francesii, că ei nu ne pot acorda de­cât taxa care s’a votat de parlamentul lor; in fine, austro­­unguizii ca așa cer interesele Ungariei ca sa nu intre grânele nostre in in­teriorul monarhiei. Tote acestea sunt bune, dar întrebarea este: ce facem noi care avem numai cereale de vân­dut ? Bine este, drept este ca să ve­dem prețurile grânelor căzute atât de jos in cât au ajuns derizorii? Nu, acesta nu este drept și situațiunea nu se pute prăbuși fara a produce nea­junsuri regretabile pentru ambele părți. Căci nu putem admite ca noi sa a­­vem un tarif moderat, să tratăm o­­meneace tote productele industriale, iar in schimb să se refuze intrarea cere­alelor nostre din causa taxelor esorbi­­tante la care sunt supuse. Se zice ca dificultățile ce au în­tâmpinat cerealele nostre, au fost fă­cute ca sa se forțeze România a io­­cheia tractate de comerciu, și ceea­ ce este mai grav, sa și modifice și tari­ful nostru autonom, care de abia s’a pus in aplicare de un an de zile. Lucru ciudat! Tocmai­­ őrile tare ne cumperă mai puține producte sunt mai exigente față cu noi. In adevăr, pe când Eaghitera s’a mulțumit pe actu­alului tarif vamal, lâsându-ne mâna libera de a’l modifica când vom simți trebuința, se zice că Germania și Au­­stro-Ungaria ar fi cerând mai întân­u micșorarea taxelor vamale pentru mai multe articole din tariful nostru va­mal, precum și consolidarea acelui ta­rif pentru doi­spre­zece ani. Cu alte cuvinte, dacă lucrul va fi exact, ne-am lega ca pe timp de doi­spre­zece ani să nu ce mai atingem de tariful nos­­tru. Apoi autonomia vamală ar mai fi aceia când am fi legați pentru un timp atât de îndelungat ? La rândul seu Frauda zice că ne oferă tariful seu minim pentru vinuri și lemne, din care ne cumpâra forte puțin, iar pen­tru rest, ne lasa cerealele supuse ta­xelor sale esorbitante. Nu stim ce se va fi lucrând cu privire la negociațile dintre România și alte țari. Ceia­ ce am dori atât in interesul nostru economic cât și pen­tru demnitatea nostra, ar fi ca sa nu se acorde altor­­ ori mai mult de­cât Eoglsterei, de­ore­ce nici o țara nu are drept sa fie mai exigenta față de noi de­cât este Marea­ Britanie. Dar nu se zice apoi ia asemenea cas Ger­mania, Francia, Austro-Ungaria, ar menține un regim excepțional pentru cerealele române. In asemenea cas scie guvernul, dacă pate și vrea sâ scie, ce are de făcut. Nu se pute admite ca sâ urmeze față de noi acea neno­rocită politică de amenințări, de silu­ire, de interveniri, tote in scop de a ne ruina economicesce. Țara nostră a versat sângele copiilor săii și a sacri­ficat sute de m­ilioae pentru a deveni liberă și independentă nu numai po­l­icesce dar și econom­iceeo«. Aerută să nu o uite românii dacă vroasc ca Statul român sâ fie un Stat adavfirat independent. (Econ. Națională) P. S. Aurelian Ț^rii Import Export Austro­log. . 34,259,090 4,592,220 Belg.a . . . 10,759,840 19,155,694 Bulgaria. . . 868,504 1,755,506 Elve(ia .. . . 5,724,582 256,478 Englitera . 85,941,342 47,575 815 Francia . . . 24,469,386 1,949,624 Germania . . 95,837,924 2,862,506 Italia. . . . 3,861,748 1,848,733 Kassa . . . 7,201,586 1,448,056 Serbia . . . 403,093 313,973 Turcia . . . 6,578,409 1,672,926 Oii oda . . . 1,480,910 445,772 TELEGRAME Atena 17 Octombre —Țareviciul a so­sit în timpul serei la Corfa pe bordul lui «Firikirk*, va face o carantină de 5 zile și apoi va pleca la Pireu. Budapesta 17 Octombre.TM la ședința comisiunei epidemiei s’a dat citire unei scrisori a prefectului din Constantinopol, adresată primarului din Budapesta, in­formând pe acest din urmă că Sultanul a exprimat simpatia sa pentru Ungaria și că a dat 100 de lire pentru familiile victimelor epidemiei. Comisiunea a hotărât, în mijlocul apla­­uzelor unanime, de a cere consulului oto­man de a transmite mulțumirile sale Sul­tanului. Paris 17 Octombre.­Culoarile pala­tului Rom­bon sunt forte animate; toată lumea pare de acord câ interpelarea a­­supra lui Carneaux trebuie să se discute imediat. Camera nu va putea sâ abordeze dis­cuția bugetului de­cât peste 15 zile. Montluçon 17 Octombre.— Un cartuș cu dinamită a iăcut explesie dinaintea lo­­cuinței inginerilor minei de cărbuni de pământ din St. Eloi , nu sunt de­cât pa­gube materiale. Viena 17 Octombru.— .Corespondența Politică* află din Belgrad că ministrul Rusiei, d. Persia pb îndată după întorce­­rea sa din comedia, a exprimat d*lui A­­vakumovici cele mai bune urări ale gu­vernului rusesc, care urezi noului cabi­net sârbesc tot succesul posibil. Aceeași fete este informată din Cottiage că mai multe sute de familii din distric­­ tele de la granița muntenegtéaá au de

Next