Curierul Foaea Intereselor Generale, 1892 (Anul 19, nr. 1-130)

1892-02-14 / nr. 17

A_ Anul al XX-lea No. 17. IA88I Vineri 14 (26 ) Februarie 1892. Apare Duminica, Mercurea i­i Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIT­RILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 6TREINATATE........................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunc­uri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. — Strada J De Sus.­160. (TH. BAL ASS­AN) FOAMA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI IN STRĂINATATE: t Pentru FRANCIA: se primesc ano­riduri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 ,rue Caumartin.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, Stubenkastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf­osse Seilerstatte No. 8, Wien, Rotter , C-o Biemergasse 12 Wien.­^­Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C Manuscriptele nepublicate se vor arde. 17n N­r. 20 bani. Da,lead La­r-ul Septa, xaa & a. e 1 STIL VECHI: S­­IDA |________ PATRONUL V­­I­LEI | TIMPUL DIN S­­PTĂMÂNĂ STIL NOD #| |­IU­A____________PATRONUL VILEI | R&g. Sarelui | Apus. Sorelui Februarie­­= Februarie 9 Duminică Sf. martir Nicifor 21 Duminică Eleonora 6—53 5—36 10 Luni Sf. martir Haralambie 22 Luni Petru C. 6—51 5—37 1­ 1 Mărfi Sf. Ieromon Blasiu și Sf. Teodora La 9 Februarie. Pătraru din urmă 23 Marți Severus «­60 5-38 12 Mercuri Sf. P. Melitie Archiereu­s­­ . . . . 24 Mercuri Victoriu 6—48 6 —40 13 Joi Cuv. păr. Martinian cn *aPada> vent’ a 101 b.ne- 25 Joi Ap. Mateiu 6-46 5-41 14 tineri Cuv. păr. Auxeniciu 26 Vineri I Alexandru 6—44 Sâmbătă Cuv. Ion Colibașu 27 Sâmbătă 1 Nestor 6—43 5—43 I­ IF’e­br­u.a.rb­ La 9, anul 1600. Mihaiu Bravul­­, se pre­pară de resbel împreună cu armata Tran­silvaniei. La 10, anul 1538, Petru Rareș, Domnul Moldovei bate pe Unguri și pe Iași la Brașov. La 11, anul 1665, Radu XIII ocupă tronul țarei Românești. La 12, anul 1788 Turcii ocupă țara Româ­­nesci, părăsind-o Boerii. La 13, anul 1372, Papa Influențază direct prin Domnii țârei Românești spre a catolicisa țara dar nu reușește. La 14, anul 1843. Se încoroneza George Bibescu Vodă ca Domn al țarei Românești. La 15, anul 1704, Antioh Vodă ocupă tro­nul Moldovei. AYIS Rugăm pe toți d-nii abo­nați din localitate ai ziaru­lui nostru, cari n’au achitat costul abonamentului, să bi­ne-voiască a ne trimete direct la tipografia nostra sumele cuvenite. Asemenea și d-nii a­­bonați din județe sunt rugați a ne trimite costul abonamen­tului ce datoresc prin mandat postal.—Mulțumim cu acesta ocasiune tuturor acelor d-ni a­­bonați cari sunt în curent cu plata abonamentului, apreci­ind în timpul de față munca și cheltuiala aparițiunei zia­rului. Administrația. O Iu­gleri între la Redacțiunea acestui ziar. SITUAȚIUNEA NOATURA FAȚĂ CU NOUA POLITICĂ VAMALA A FRANCIEI ȘI A PUTERILOR CENTRALE Dupa o încercare a regimului va­mal convențional pe atât de nenoro­­­­­cită pe cât de vătămătoare intereselor noastre economice, România a adop­tat in 1886 un nou regim vamal. Țara întreagă și cele mai multe din statele europene au aprobat noul nos­­tru regim vamal. Pe basele tariful de la 1886 am negociat noi u­oi tractate de comerciu cu mai multe state și am modificat tractatele cu Germania și Evghitera. Și in afară de Austro-Ungaria nu cunoaștem nici o țară care să-și fi a­­rătat nemulțumirea față cu noul nos­tru regim vamal. Tariful de la 1886 a fost modi­ficat in 1891 și de la expirarea tra­tatelor de comerciu in Iunie 1891, noul tarif autonom se potrivă tuturor statelor, aplică de o Iată dar o situațiune bine lămurită: un singur­­ tarif pentru tota lumea; tote produc­tele de ori-ce proved­erâ, supuse ace­lor taxe, cu o singură reformă ca in cazul când s’ar aplica de către alte țari productelor române un regim al­tul de­cât cel favorizat, atunci gu­vernul român să aibă dreptul să mic­șoreze taxele tarifei nóstre vamale. Așa­dar noi avâad unul și acelaș tarif vamal pentru tota lumea, și o tarifă îndestul de modestă, suntem îndreptățiți a cere ca productele ro­mâne să fie tratate de cele­l­alte țari după clauzele națiunei celei mai fa­vorizate. Ast­fel in Francia dreptul a cere aplicarea tarifei averi sale minimă, de­oare­ce productele fran­ceze sunt,, tratate in România pe a­­celaș picior ca acele ale altor state. Acelaș lucru suntem îndreptățiți cele Belgiei, Germaniei, Italiei, Austro- a Ungariei și altor state. Noi eu am inaugurat vre-un regim prohibitiv, cum au făcut americanii după bilul Mac Kinley, nici ca fran­cezii cu tarifa lor maximă , din con­tra regimul nostru vamal este dintre cele liberale, și in multe părți inua mai intre liberal da­cât cel încheiat acum Austro-Ungaria și Germania. Așa fiind nu înțelegem cum s’ar pu­tea aplica productelor rom­âne un alt regim de­cât acela al națiunei cele mai favorizate. Toate se pot in lu­mea aceasta mai cu seamă când ești cel mai tare, cel mai puternic. S’ar putea buna­oară ca in virtutea trac­tatului ce s’a încheiat intre Germania și Belgia, tractat prin care se stipu­lează că de la 1 Februarie 1892 nu se vor putea importa in Germania, de­cât cerealele și manufacturile de origină belgiana, s’ar putea ca cere­alele române, cari se Vcöd la Anvers, și de acolo se desfac in Germania și aiurea, să nu mai fie primite in Ger­mania cu taxele noului tractat ,­ cu alte cuvinte după 1 Februarie 1892, cerealele noastre ar plăti 56 lei pen­tru o tonă, pe când cele belgiane și Austro-Ungare ar plăti numai 85 lei pentru o tonă. Acelaș lucru oi se putea intâmpla și din partea Austre. Nu știm până asta­ și cari sunt in­­tenți noile puterilor Centrale către Ro­mânia. Dar susținem că dacă s’ar aplica taxe mai urcate productele de­­stre, aceasta ar fi pe nedrept și o a­­semenea procedere ce-ar îndreptăți a lua și noi mesuri de apărare a in­tereselor noastre. Fricoșii pot intem­­pina : dar ce mesuri voești să ia con­tra acestor puteri mari ? Nici o altă măsură de­cât aceea ce ne dă drept să facem legea tarifei vamale, adică majoritatea taxelor pentru productele acelei țari care ne ar trata in mod escepțional productele noastre. Cei,cari cred că politica economica și vamală a unui stat se pote schimba, fără inconvenient, de azi până mâine, ne vor­­ jice, d’apoi încheiați tractate de comerț cu puterile centrale dacă vroiți ca cerealele voastre se pu­tresc si 85 lei pentru zonă in loc de 56 lei. Cu alte vorbe se ne supunem si noi unei siluiri indirecte. Acesta nu cred să o voiască mai nimeni in România, și chiar acei care ar voi să o esecute, nu ar indrăsni să o facă. Noi am mai trecut prin așa numita crisa a răsboiului vamal cu Austro- Ungaria. Și atunci ni se prezicea ru­ina agriculturei nóstre, și câte­­ altele, și cu toate acestea, faptele au dovedit că nu noi am suferit din acea neîn­țelegere vamală. Putem înființa și o altă crisa dacă vom fi năpăstuiți. Căci nimeni nu ne pute pretinde ca să lă­săm politica noastră economică la dis­­crețiunea cuturor și cuturor puteri, pentru ca așa cere interesele lor. A­­șa ca exemplu, ce vâtămare am adus noi intereselor francese pentru ca să se aplice, tarifa »i-aV­ tuc asupra pro­ductelor noastre importate in Francia ? Nici o vătămare, am tratat și tratăm productele francese, ca pe ori­cari al­tele, și nimeni nu ’și-ar espi­ca că Francia așa chiar din seria sa ne apese cu tăria sa maximă, când noi îi acordăm tot ce acordăm altora. Tot ast­fel cu Belgia. Pe ce s’ar înte­meia Belgia pentru ca sa ne trateze productele cu taxele cele mai urcate ? Facut-am noi vre­ o ingreunare pro­ductelor belgiane? Nici un a­­semenea cu Germania și Italia. Tot­a- De­are­ce noi eu am făcut nimic cu care sa vătamăm interesele acestor țari, ne înțelegem ca ele să vre a ne împo­văra productele noastre. Se pute întâmpina: ce vrei sa facă Belgia dacă așa i-a fost învoiala cu Germania, adică să nu mai primesca cereale române cu taxa de 85 lei, ci cu 56 lei pentru tonă. Apoi tot așa pot spune și Italia, Elveția și cele­lalte țâri. Dar ce suntem noi de vină pentru ca puterile sa-și croiască pla­nuri in dauna noastră ? Ce oare, ia­răși trebue să ne întoarcem la regi­mul vamal din 1875, când toate in­teresele nóstre au suferit? Le-au plăcut puterilor sa incleie o alianță vamală ? forte bine, acele pu­teri însă trebue să țină seamă de starea politicei economice române față cu densele și cu cele­l’alte țări. Nu știm ce va fi făcut guvernul nostru față cu o situațiune ca aceasta; nu știm dacă va fi intrat in vre-o corespondență spre lămurirea situa­­țiunei. Așteptăm să vedem ce atitudine va lua guvernul nostru in casa când prin noua politică inceputa in Franța și in Europa centrală, productele ro­mâne vor fi supuse la taxele cele mai urcate. Mai acum o luna, fiarele au dat știrea cum că d. Vernescu, ca minis­tru de finanțe, față cu faptul că Austrtro-Ungaria de­și se folosește de noul tarif vamal, totuși aplica pro­ductelor noastre un regim escepțional, ar fi intervenit pe lângă colegul său de la externe, rugându-1 a face cu­noscut la Viena că dacă nu se va schimba regimul escepțional aplicat productelor române, guvernul român va fi nevoit sa majoreze taxele vamale pentru productele austro-ungare. Nu ftim ce urmare va fi dat in­­tervenției fostului ministru de finance. Repetăm și noi: Așteptăm sa vedem cum se poartă guvernul Român față cu noua situațiune ce se crează atât in Francia cât și in statele aliate ale Europei centrale. (Economia Națională) TELEGRAME Viena 22 Februarie.­O întrunire de 3000 lucrători a fost in scopul de a pro­testa în contra întârzierei aduse în exe­cutarea marilor lucrări din Viena; ea a fost disolvatâ pentru discursul ațâțând populația contra corpurilor legislative și proprietăței. Lucrătorii s’au dus apoi în procesiune la Primărie, unde o deputăție a voit să vorbască cu Primarul; porțile erau închise; 13 lucrători au fost ares­tați ; manifestația s-a împrăștiat după asta fără a tulbura ordinea. Belgrad 22 Februarie.­De­și oficioșii contestă faptul, 21 de deputați radicali, printre care d. Katici, au părăsit clubul radical. Comisiunea bugetului a acordat 10,000 franci numai, pentru manevrele din 1892. Mai mulți ofițeri nu au primit indem­nitatea lor de furagiu de 7 luni. Se zice că consiliul de miniștri s’a o­­cupat ieri de proectele cari privesc pe Regele Milan și de dificultățile create de clubul radicalilor. D. Mașici a întrebat la Scupcină de ce d Katici nu a asistat la ședință de­și a fost sănătos. Vice-președintele a decla­rat că d. Katici anunțase în scris că era bolnav. Londra 22 Februarie.­Mai multe zi­are anunță că guvernul rusesc a cerut casei Maxim Nordenfeld & C­ nne 100 tu­nuri cu tir repede. Atena 32 Februarie.­ O mare mulți­me s’a îngrămădit înaintea Camerei, ca­re trebuia să discute raportul comisiunei pentru punerea în judecată a cabinetului Tr­cupis. Se luaseră măsuri militare. Doi din miniștrii acuzați nu au asistat la șe­dință. D­­elianis a declarat că considerațiuni politice naționale cer achitarea fostului cabinet. Camera a respins acusația cu o imensă majoritate. Datare 22 Februarie.—Vaporul­­ Triest care conține rămășițile mortuare ale prin­cipesei Darinka, a sosit. Generalul Schu­mann a venit să aducă representanților Muntenegrului complimentele de condo­­lență ale guvernorului. Corpul a fost în­soțit până la podul Cordichio de două companii de infanterie și de representan­­ții autorităților; s-au tras salve de tunuri. Petersburg 22 Februarie.— Tribunalul militar a condamnat pe Kotschurikin la morte pentru atentat contra guvernului din Kasan ; cetățenul onorific Archan­­gelsky, care cunoștea intențiunile lui Kot­­schurikin și care nu l-a denunțat, a fost condamnat la 15 ani muncă silnică. Lisabona 22 Februarie.—Arestarea fos­tului ministru Mendoza Cortez este mo­tivată de delapidările fondurilor Băncei Lusitano. D. Mendoza Cortez va fi trans­ferat la închisorea militară. Viena, 23 Februarie.— Membrii depu­­tați unei lucrătdre arestați ieri, au fost liberați. Cu totul sunt azi 16 arestări de lu­crători ; cea mai mare parte au fost con­damnați la câte­va zile de inchisore, a­­fară de șeful deputăției. Paris, 23 Februarie. — Proprietarii­­carierei din Sossy sous-Etiolles a infor­mat autoritățile ce ’i s’au furat 360 car­tușe de dinamită ; poliția a făcut perchi­­siu­uni la anarhiști din Paris și din îm­prejuri, ea a confiscat 100 cartușe, a fă­cut bune arestări. Ziarele cred că aceste cartușe cu dinamită, cari cântăresc 35 ki­lograme, trebuiau să servească anarh­iș­­tilor pentru proiectele lor criminale de la 1 Main.­ Câte­va ziare asigură că o parte a dinamitei era destinată ca să facă sa sară­ in aer ambasada Spaniei din Pa­­ris, pentru a restura pe anarh­iștii exe­cutați din Xéres. Anarh­iștii din St. Etienne fac o pro­­pagandă revoluționară forte activă in ve­derea zilei de la 1 Main. Justice, organ al d-lui Clémenceau, in­­trebuinteză un limbagiu forte violent in privința pretinselor amestecări ale ore­ca­­ror diplomați străini in afaceri interne ale Franciei. Acest ziar zice că nu se pote ad­mite cînd cineva are sentimentul demni­­taței naționale, ca opinia­­ probabilă a u­­nui popor străin să fie invocată in che­stiunile cari privesc numai pe francesii. Ori­câtă simpatie ar avea francesii pen­tru amicii lor ruși, nu au fost nici­odată așa de indiscreți pentru a le da consilii a­­supra politicei lor. Paris 23 Februarie—O ciocnire s-a în­tâmplat la St. Denis între un tren de spra Paris-Douai și un tren de manevre. Un mașinist a fost omorît; sunt 13 ră­niți, dintre cari 3 în mod grav. Viena 23 Februarie.—Știrea ziarelor In privința unei rǎsvrătiri ce ar fi isbuc­­nit pe bordul vaporului Lloydului .Medea*, se reduce la faptul că câți­va mateloți s’au luat la cértS. ,Medeaș a plecat, fără În­târziere, la Fiume, unde a înlocuit două fochiști. Disciplina s’a restabilit. CRONICA INTERNA M. S. Regele a primit din partea M. S. împăratului Austriei, Rege Apostolic al Ungariei, o scrisoare prin care’i noti­fică încetarea din viață a A. S. S. și R. Archiducelui Carol Salvator de Austria: «Monitorul oficial» publică numele mai multor militari, cari au făcut campania din 1877—78, și găsindu-se regulați la pensie în condițiunile legei din 9 Iunie 1889, li se rectifică cuantumul de pensie lunar, cu începere de la 1 Februar 1892. Direcția sanitară de pe lângă minis­terul de interne, in urma științelor pri­mite despre existența febrei sftoase in­­tr’un mare numar de localități din Basa­rabia și unele localități din Ungaria, in apropiere de frontiera țarei nóstre con*

Next