Cutezătorii, 1970 (Anul 4, nr. 1-53)

1970-01-29 / nr. 5

­ PDm hh UD­­o I—^ «In timp ce făceam curăţenie prin clasă, o colegă din altă clasă a rîs de noi, mirîn­­du-se că ne pierdem vremea cu aşa ceva». ELENA PLACINTESCU, cl. * Vl­a­d Broşteni - Costeşti, judeţul Argeş. Aici trebuie să fie un mister! M-am gindit o jumătate de zi, am emis ipoteze peste ipoteze. Secretarul de redacţie deschidea mereu uşa, amenințând că, dacă mai tărăgănez articolul, o să dea revista la tipar fără «Scrisoarea săptâmânii», iar eu răspundeam: — încă un sfert de oră, încă cinci minute; trebuie să dezleg misterul! Pentru că e un mister! Nu ştim noi că fetiţele sint, chiar mai mult decit băieţii, iubitoare de or­dine? Ştim. N-am hotărlt, incă din clasa Intii, că încăperea In care învăţam trebuie să fie fru­moasă şi primitoare ? Am hotar­it. N-am adus noi, de acasă, ghivece cu flori? Am adus, iar dou­i colege au brodat o pliză cu fluturi şi flori şi au pus-o pe catedră. In timp ce băieţii meştereau o cutie pentru cretă şi burete. Trec anii, învăţăm o grămadă de lucruri, suntem­ salutaţi cu respect de şcolarii mici, jucam in echipe de teatru, participăm la concursul «Minitehnicus», facem planuri de viitor şi, deodată, ne trezim luati in ris chiar de cineva dintre noi. Motivul? Că n-am uitat nimic din bunele deprinderi, că ne iubim şcoala şi clasa şi le res­pectăm întocmai ca in prima zi de şcoală. Aş fi curios să ştiu cine-i deretică prin camera acestei fetiţe, cine-i spală şi-i calcă fusta, bluza, cra­vata roşie ? Probabil, mama sau bunica. Dar s-ar putea să greşesc; poate că le face singură pe toate! In acest caz, aş felicita-o, dar n-aş uita sa-i spun: şcoala este tot un fel de casă a ta, casa înţelepciunii tale. Un om poate schimba multe adrese in viată, dar copilăria ramine la o singură­ adresă: aceea a şcolii In care a Invăţat „Porni luceafărul“... Cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naşterea celui mai mare poet român s-au organizat numeroase manifestări cultural-artistice, printre care şi o expozi­ţie deschisă în holul teatrului «Ion Creangă» din Bucureşti, de către artistul Petre Jucu, consacrată memoriei lui Mihai Eminescu. Autorul expune peste 30 de lucrări inspirate din creaţia poetului, lucrări realizate din granit, lemn sau marmură. Atrag atenţia îndeosebi sculpturile «O mamă, dulce mamă», «Unde eşti, copilărie», «împărat şi proletar» şi «Porni Luceafărul».... 38 IANUARIE 1970 — au trecut 138 de ani de cind a apărut revista «Dacia literară», editată de Mihail Kogălniceanu. Deşi a apărut o perioadă scurtă de timp, publicaţia a reunit scriitori de prestigiu din Muntenia, Moldova şi Ardeal, care au militat pentru ideile revoluţiei de la 1848. 31 IANUARIE 1787 — s-a născut compozitorul austriac Franz Schubert Prin înclinarea sa spre visare, spre meditaţie, Schubert se înscrie printre primii romantici ai muzicii de la începu­tul veacului al XIX-lea (m. 1828). Simfoniile sale, printre care cea mai populară «Neter­minata» (numită astfel fiindcă este alcătuită numai din două părţi), se caracterizează printr-o mare delicateţe a sentimentelor. Schubert este autorul a peste 680 de lieduri, printre care şi foarte cunoscutul ciclu «Frumoasa morăriţă». El a fost socotit creatorul şi reprezentantul cel mai de seamă al liedului. 5 FEBRUARIE 1878 — se împlinesc 35 de ani de la moartea publicistului român Constantin Bacalbaşa (n. 1856), autorul lucrării «Bucureştiul de altădată». Importantă din punct de vede­re documentar, această lucrare, apărută in patru volume intre anii 1827—1832, ne aduce o seamă de imagini ale Bucureştiului de odinioară Cei peste 150 MO de studenţi din patria noastră dispun de condiţii minunate de studiu şi învăţă­tură. Fotografia ne înfăţişează noua clădire a univer­sităţii din Timişoara. CA­LEN­DAR FEBRUARIE L­U MN I V S­D 1 8 2 3 4 5 6 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 MARŢI, 20 IANUARIE, TOVARÂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE CONSI­LIULUI DE STAT, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞII ILIE VERDEŢ, MEMBRU AL COMITETULUI EXECUTIV, AL PREZIDIULUI PERMANENT AL C C. AL P.C.R., PRIM-VICEPREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI, DUMITRU POPESCU, MEMBRU AL COMITETULUI EXECUTIV, SECRETAR AL C C. AL P.C.R., MIHAI MARINESCU, MEMBRU AL C.C. AL P.C.R., VICEPREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ŞI GHEORGHE NECULA, MEMBRU AL C.C. AL P.C.R., PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P.C.R., A FĂCUT O VIZITĂ DE LUCRU ÎN ORAŞUL ŞI PORTUL OLTENIŢA. POPULAŢIA ORAŞULUI, MUNCITORII, INGINERII ŞI TEHNICIENII DIN ÎNTREPRINDERILE VIZITATE (PRINTRE CARE ŞI ŞANTIERUL NAVAL, UNDE ÎN ULTIMII 20 DE ANI S-AU CONSTRUIT APROAPE 700 DE VASE - O ADEVĂRATĂ FLOTĂ) AU FĂCUT TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, CELORLALŢI OASPEŢI, O CĂLDUROASĂ PRIMIRE, EXPRI­MÎNDU-ŞI HOTĂRÎREA DE A DEPUNE TOATE EFORTURILE, ALĂTURI DE TOŢI CETĂŢENII PATRIEI, PENTRU TRADUCEREA ÎN VIAŢĂ A MARILOR SARCINI TRASATE DE CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI, PENTRU CONTINUA ÎNFLORIRE A ROMÂNIEI SOCIALISTE. Zilele acestea numeroşi pionieri şi şcolari au vizitat Sala Unirii de la Muzeul de istorie a municipiului Bucu­reşti, unde,cu prilejul aniversării Unirii Principatelor, au fost expuse, alături de obişnuitele documente şi citeva obiecte de aur masiv (printre care cunoscuta sabie de Toledo), care au aparţinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza. FLORI MILENARE ? Ш mmCUnMotU O galerie întunecoasă şi lungă, ca un tunel. Numai că aici, în adînc, răsună bubuitul perfora­toarelor, zgomotul sacadat al cio­canelor pneumatice, şuierul as­cuţit al trenuleţului ce aleargă pe şinele înguste. Sîntem într-o mină. O lampă de miner, pe care un om o ţine în mină, nu are as­­tîmpăr deloc. Sau, mai exact, cel care o poartă cu­ el nu are astîm­­păr. Acolo, în mijlocul minerilor, urmindu-i­ pas cu pas, brăzdează cu lumina ei roca desferecată, cercetează, descoperind în stra­turile rupte din stîncă adevărate comori, cristale de o rară per­fecţiune şi frumuseţe — aşa-nu­­mitele «flori de mină». Cine este acest neobosit că­utător de astfel de comori ale naturii? Nicolae Dieu, inginer şef la o mină din Maramureş. Rod al unei munci de peste zece ani, florile minerale desco­perite de el (printre care şi un cristal de cuarţ care păstrează în componenţa sa, de milenii poate, o picătură limpede de apă!) au fost adunate, într-un muzeu original, alături de o serie de obi­ecte specifice mineritului: lămpi, vagoneţi, ciocane pneumatice, lu­crate în miniatură, de către, ace­laşi pasionat inginer. PRETUTINDENI TRĂIESC COPII­ I­­in R.P. Polona castanele co­mestibile sunt foarte căutate, din ele puţindu-se prepara numeroase şi delicioase meniuri. Şi cum anul trecut recolta a fost deosebit de bogată, gospodinele de toate vârs­­tele şi-au făcut provizii suficiente. 2. Cu siguranţă că partenera de lectură a acestui băiat din Aus­tria nu cunoaşte alfabetul. Ilustra­ţiile Insă, da. Altfel nici nu s-ar putea explica atenţia cu care se uită In pagini. 3. Numeroşi copii japonezi sunt pasionaţi colecţionari. Nimic din ceea ce este interesant nu scapă atenţiei lor. Pentru a-şi îmbogăţi colecţiile, aceştia Işi dau Intilnire in anume locuri (mai ales In parcuri) si fac schimb de obiecte Intre ei. In fotografie, doi băieţi cu două «depozite» de seriale de aventuri.

Next