Cutezătorii, 1971 (Anul 5, nr. 1-52)

1971-04-08 / nr. 14

PIONIER IN FIECARE Art i Î MWWe de MIRCEA SÎNTIMBREANU Am in faţă opt fotografii. Şapte dintre ele, sosite «pachet» de la Şcoala generală nr. 24 din Brăila, le-aş aşeza neintirziat intr-un panou de onoare dacă nu cumva, după cum bănuiesc, se şi află la acel loc de cinste de multă vreme. Şi poate însoţite de exact acelaşi text cu care ne-au fost expediate. Fotografiile acestor «7 magnifici» brăileni sunt gemene — pot paria că au ieşit din mina aceluiaşi meşter fotograf — iar textul, fie că este vorba de Mioara Iancu, Ro­­dica Ciobotaru, Lucica Cursaru, Gheorghe Stoia­­novici, Carmen Costache sau Dumitru Şonca, este aproape identic: «obţine numai note de 9 şi 10, este foarte bun(ă), fruntaş(ă) în acţiunile pioniereşti atît în detaşament cît şi în unitate, se bucură de stima tuturor». Copiii sunt frumoşi, inteligenţi, în­grijiţi, ii asigur că îi iubesc şi îi preţuiesc la rindul meu pe toţi şapte şi că dacă revista ar avea şapte coperţi n-aş şovăi o clipă să ii recomand pe fiecare cu poza pentru o copertă. Numai că am o stranie senzaţie, aceea că, oricit de­­mult le-am mări pozele, am continua să ii vedem parcă printr-o lunetă în­toarsă. Tocmai spre convingere întorc luneta şi vă voi vorbi despre cel de al 8-lea copil, apărut poate cu o poză mai puţin meşteşugită, din plicul următor. Şi aceasta pentru că despre Draghiţa Nicolici, din clasa a V-a a Şcolii generale din Satchinez, judeţul Timiş, vă pot vorbi ca şi cum aş cunoaşte-o, o văd perfect ca intr-o lunetă bine pusă la punct. (Mulţu­mesc pentru aceasta profesorului Ladîslau Dunajecz care ne-a inlesnit prin rindurile sale cunoştinţa). Nu voi insista asupra faptului că Draghiţa e o premiantă consecventă. Nimic mai firesc pentru cei despre care scriem la această rubrică. Mă voi referi la 2—3 amă­nunte din scrisoare, lată-le: după ce îşi învaţă lecţiile, Draghiţa se joacă cu păpuşile, nişte păpuşi mici pe care le îmbracă, le dezbracă, le coase haine, pălăriuţe noi. «Sînt păpuşi cît un Tom-Degeţel». Ei, şi, ce-i cu asta, veţi exclama. Nimic deosebit, ce-i drept, doar că păpuşa mare pe care a avut-o a dăruit-o anul trecut copiilor sinistraţi de inundaţii. Alt amănunt: in timpul liber, fetiţa sapă grădina, mătură strada, cară apă, iar cind mama ei a absentat de acasă mai mult timp, Draghiţa a făcut mîncare, curăţenie. Ei, şi, gătim şi noi, parcă vă aud, ştim să fierbem ouă, să prăjim cartofi... Da, dar iată ce spune tatăl fetiţei: «mîncărurile au fost excelente, întocmai cum le face soţia mea, de nici nu le puteam deosebi, dar în urma curăţeniei m-am ales cu un guturai: nu mi-a dat voie să intru încălţat în casă ca,nu cumva, la întoarcere, mama să găsească murdărie pe co­vor...». In sfirşit, trecînd cu regret peste alte zeci de amă­nunte de acest fel, iată şi ultimul: Draghiţa işi ajută colegii la învăţătură. — Dar aceasta o facem noi toţi, veţi exclama din nou. Da, intr-adevăr, dar ascultaţi-o pe Draghiţa: «O ajut mai ales pe Rodica Vichente care a absentat mult în acest an şcolar după ce amîndoi părinţii săi au pierit în incendiul care le-a mistuit casa. Faptul că Rodica progresează la în­văţătură, e una din marile mele satisfacţii». Am in faţă 8 fotografii. Deliberat şi fără şovăire recomand spre publicare pe cea mai puţin reuşită dintre ele, rugîndu-vă pe ceilalţi şapte corespondenţi să consimtă că nu puteam proceda altfel şi că, fără o formidabilă fotogenie, doar printr-un retuş de 2—3 amănunte, o poză, chiar mai ştearsă, poate de­veni PORTRET. Aştept mereu aceste amănunte. VINE VACANTA VINE VACANTA VINE VINE Ш desene de POMPILIU DUMITRESCU л VAGANjA VINE VACANŢA VINE VINÊ Sine ' vytfM V V $y­f m

Next