Cuvântul Liber, februarie 2008 (Anul 20, nr. 22-42)

2008-02-14 / nr. 31

COTIDIAN MURESEAN DEMOCRATIC SI INDEPENDENT JOI, 14 FEBRUARIE 2006 • AN­UL XX, NR. 31 (4.70») • 10.PAGINI, 60 BANI. U­flffOKfytf, SACUL CU PROM­ISIUNI DEŞARTE 2008 ar trebui să fie un an de bilanţ pentru autorităţile româneşti de la toate nivelurile, întrucât de la alegerile precedente s-au scurs deja patru ani, iar cele noi bat la uşă. Cu toţii suntem curioşi să ştim ce s-a ales din programele de „binefacere" ale celor care au concurat la conducerea societăţii şi a căror finalitate ar fi fost „să trăim bine" dacă şeful statului şi ceilalţi n-ar fi uitat repede de sloganul lor de succes din timpul campaniei electorale. Cunoaşterea în amănunţime a realizărilor celor care au avut puterea într-un fel sau altul ne este necesară pentru a putea separa mai bine grâul de neghină la începerea unei noi bătălii pentru putere între partidele politice care, indiferent de ce au ele în tolbă, încearcă fiecare să-și agite „mușchii promisiunilor" pentru adjudecarea electoratului, unii chiar fără să le roşească obrazul. Dacă pe vremea comuniştilor ni se făcea, pur şi simplu, capul calen­dar, până la exasperare, cu realizări de tot felul şi din toate domeniile, mai ales economic, dar şi social-cultural, adică locuinţe cu duiumul, care în prezent au devenit valută forte, acum ni se face dor de ele, pentru că au devenit pur şi simplu o raritate. Iar dacă Uniunea Europeană şi investitorii străini nu ne-ar fi ajutat cu fonduri, am fi ajuns de râsul lumii, pentru că ai noştri „întreprinzători" s-au deprins mult mai repede cu vocaţia demolării decât cu cea a construcţiei. Ajunşi la putere, potentaţii de azi, anonimi la fapte, s-au mulţumit mai mult cu împărţirea prăzii moştenite de la defunctul sistem socialist, făcându-şi averi personale şi titluri de glorie din încropirea unui mecanism economico-social care le-a dat posibilitatea redistribuirii frauduloase a întregii avuţii naţionale, anterior create, în favoarea lor şi a acoliţilor lor. Ei au creat astfel, pe pământ românesc, prin deposedarea de bunuri, de proprietate şi de drepturi a celor mulţi în favoarea câtorva, un pseudo-sistem capitalist, anacronic şi pe deplin artificial, incapabil să-şi preia, nici după două decenii, funcţiile sale vitale pentru a se reproduce, fiind astfel nerecunoscut de legile (Continuare în pag. a 3-a) IO­AN CISMAȘ Din nou aţi dezinformat, domnule prefect! Domnule prefect, fie vă aflaţi într-o criză de imaginaţie, fie aţi ajuns la concluzia că, incriminând constant Primăria municipiului Târgu- Mureş, vă asiguraţi audienţa pentru care irosiţi atâtea străduinţe şi resurse. Pe această cale, vă informăm că iarăşi nu v-aţi documentat şi, din nou, în graba de a apărea cu ceva în presă (comunicatul­„Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş solicită autorităţilor locale să respecte reglementările privind spaţiile verzi") aţi dezinformat opinia publică. Pentru corecta informare, aflaţi că studiile subsumate şi incluse în „Planul local de dezvoltare durabilă", la elaborarea căruia au participat specialişti din majoritatea domeniilor sociale şi profesionale BIROUL DE PRESĂ AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI TÂRGU-MUREŞ (Continuare în pag. a 5-a) --------I—-i—_— r „Ajijpr fr ' i 1 ■ fS®. ■■ T v\ I Qgt ATENŢIE. ABONAMENTUL! -Abonamentul la „Cuvântul liber" se poate face până în penultima zi a fiecărei luni, la toate oficiile poştale din judeţ. - La Oficiul nr. 1 din Târgu-Mureş, str. Revoluţiei (Lenin), vă puteţi face abonamentul şi în ultima zi a lunii, la ghișeu, până la ora 10. o ■v . •" A'' • „MAE în repetate rânduri presa românească s-a oprit asupra limbajului prezidenţial, care i-a adus multe ponoase, reproşuri şi repercusiuni politice lui Traian Băsescu. Dorind, cu orice preţ, să fie popular şi să adune procente î­ntr-un sondaj al orgoliilor personale, sărind de la „lighea­nul rusesc" la „oligarhi", de la „găiăzari" la „ţigancă împu­ţită" (care i-a adus o sanc­ţiune!) şi la „lături", în repe­tate rânduri Traian Băsescu şi-a ridicat presa în cap, care, de fiecare dată, a reacţionat­ ­V’ prompt. După ieşirile lui de om slobod la gură, mulţi analişti politici şi ziarişti şi-au pus întrebări, încercând să-şi explice aceste sărituri peste cal. ( SECVINŢA ) Să fie vorba despre o crasă lipsă de educaţie? Despre mârlănie? Despre mitocănie? Cel care-i vede pe cei 322 de parlamentari, care au votat, democratic, pentru suspen­darea lui, ca pe nişte „zoaie" pe geamul României, printr-un comportament impardonabil dă 3R0LIJL” palme bunului simţ şi demo­craţiei! încât te întrebi: prin ce se deosebeşte Traian Băsescu de Gigi („Jiji") Becali, prietenul lui de pahar de la „Golden Blitz", latifun­diarul din Pipera, pentru care toţi adversarii sunt „proşti", „ţărani", „papagali", „comu­nişti"? Prin nimic! Viaţa a dovedit că Traian Băsescu are buni „discipoli" politici întru comportar orfent subur­ban. Unul dintre cei care-l şi întrece în comportamentul de LAZAR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) ik nrn COMISARIATUL MILITAR JUDEŢEAN MUREŞ, LA CEAS ANIVERSAR într-un cadru festiv, la care au participat primarul municipiului Târgu- Mureş, Dorin Florea, vicepreşedintele C.J. Emil Groza, subprefectul Barczi Győző, reprezentanţi ai MApN, invitaţi din mediul civil sau militar, cei de la Comisariatul Militar Judeţean Mureş au aniversat 40 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii. Un moment solemn, ale cărui semnificaţii au fost evidenţiate de către comandantul acestei unităţi, colonel Ioan Cârdan, moment care, de asemenea, a dat ocazia invitaţilor să-şi exprime puncte de vedere proprii ori în numele unităţilor sau formaţiunilor politice pe care le-au reprezentat . „ TARFIN TODEA (Continuare in pag. a 5-a) Manifestare cultural ştiinţifică dedicată lui dr. Emil A. Dandea Muzeul Judeţean Mureş, împreună cu Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş şi Consiliul Judeţean Mureş, organizează vineri, 15 februarie 2008, ora 11, o manifestare cultural-ştiinţifică dedicată împlinirii a 115 ani de la naşterea lui Emil A. Dandea, primar al municipiului Târgu-Mureş între anii 1922-1926 şi 1934-1937. Programul va cuprinde: vernisarea expoziţiei comemorative (Palatul Culturii, et. 1, sala 105, ora 11); simpozion ştiinţific (Palatul Culturii, Sala Mică, ora 1130); lansarea volumului „Minoritari şi majoritari în Transilvania interbelică", autor dr. Virgil Pană (ora 14). în cadrul simpozionului vor prezenta comunicări: prof. univ. dr. Ioan Silviu Nistor- Dr. Emil A. Dandea, organizator şi ctitor în administraţia publică locală; prof. univ. dr. Vasile Dobrescu - Dr. Emil A. Dandea, omul politic, tehnician arhitect Ioan Eugen Man - Evoluţia urbană a municipiului Târgu-Mureş în perioada celor două primariate ale lui Emil A. Dandea; prof. Dimitrie Poptămaş - Cultura mureşeană în timpul primariatelor lui Emil A. Dandea; prof. Melinte Şerban - Dr. Emil Aurel Dandea, iniţiator al „Zilelor Târgu-Mureşului"; prof. dr. Liviu Boar - Dr. Emil A. Dandea în documentele vremii; prof. Marie Opriş - Emil A. Dandea, istoria unei statui. COMENTARIU DANSUL PE SÂRMĂ SAU „SOLUŢIILE IMORALE...” La începutul mandatului pre­zidenţial, Traian Băsescu - artizanul constituirii fostei Coali­ţii (o „adunătură" de formaţiuni hapsâne!) -, vorbea, cu referire directă la unul dintre partide, de aşa-zisa „soluţie imorală". între timp, sintagma a făcut carieră, ea fiind utilizată de majoritatea analiştilor, în momentele în care se fac referiri la funcţionarea unor coaliţii (fie ele chiar şi numai conjuncturale). Cum însă politica este „arta compro­misului", a asocierilor nefireşti­­ între partide cu orientări ideologice diametral opuse, pe principiul „scopul scuză mijloa­cele", doar pentru cucerirea puterii, în România ultimilor 18 ani am asistat la o suită de „soluţii imorale", la un „lanţ" de imoralităţi, de pe urma cărora doar cei ajunşi la „caşcavalul puterii" au avut de câştigat. UDMR a fost una dintre puţinele formaţiuni (care, deşi cu un statut politic neclar!) a „dan­sat" prin aproape toate guver­nele. Cumva, de dragul slujirii interesului naţional (prin care înţelegem şi cel al maghiarilor de rând)? Nici pomeneală! Uniunea avea, demult, pe masa de lucru (sub conducerea lui Marton Árpád) proiectatul statut al minorităţilor (în fapt, al GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a)

Next