Cuvântul Liber, iunie 2009 (Anul 21, nr. 105-125)

2009-06-30 / nr. 125

MARTI, 30 IUNIE 2000 • 9­7 ANUL XXI, NR.125 (5.050) • 10 PAGINI, 00 RĂNI. .. —■■■— ufif iofgfvir ■ ^ SPUNE-MI CU CINE TE ÎNSOŢESTI, CN Sfi-TI SPUN CINE ESTI! w r I t D­oamne, mare-i grădina Ta! Cum îi mai suportă pământul şi mila Ta pe toţi! Parcurg o „plângere prealabilă", semnată, cu vreo zece zile în urmă, de Marko Bela şi ai lui câţiva locotenenţi, 16 la număr! Orice om cu scaun la cap s-ar cruci în faţa minciunii, a imposturii, a relei-intenţii, a mitomaniei şi a aiurelilor udemeriste! O dezamăgire ambuscând minima logică! Şi, bineînţeles, bunul simţ! în „plângerea prealabilă", de o puerilitate alarmantă, cei 16 plângăcioşi udemerişti, semnatari ai inepţiei (Kerekes Károly, Kelemen Atilla, Frunda György, Borbély László, Bakos Levente­ Atilla, Molnár Gábor, Mózes Levente, Kolozsváry Zoltán, Bálint Ştefan, Torzsok Sándor, Dávid Csaba, Benedek István, Peti Andrei, Csegzi Sándor, Marko Béla), maculează grosolan, cu bună-ştiinţă, adevărul, încercând să le ofere, mai ales maghiarilor votanţi, falsul, într-un film proiectat de ei tocmai pe dos, în lipsa unor argumente reale, ei vituperează şi inventează! De pildă, că Lădariu ar fi tensionat relaţiile interetnice, dând în vileag matrapazlâcurile udemeriste, din 1990 încoace, că ar fi promovat o „activitate antimaghiară", apelând la reala, nu la falsa, pagină a istoriei şi întâmplărilor Ardealului, că ar fi „atacat" persoane „de seamă" ale societăţii şi politicii româneşti, că ar fi influenţat negativ imaginea UDMR, în ţară, şi în străinătate chiar. Ce să înţeleagă românul şi maghiarul cinstit din această­­ formulare abracadabrantă? Că un ziarist, de 46 de ani cu condeiul în slujba naţiei lui, nu are voie să spună adevărul? Ce să deducă el din afirmaţia asta rocambolescă? Adică, din cauza „atacurilor" din editorialele lui Lădariu şi a discursurilor lui din Parlamentul României, din urmă cu 10-20 de ani, azi, UDMR, struţo-cămila nici partid, nici uniune culturală, nu se mai află în fruntea bucatelor, luându-i-se din mână pâinea şi cuţitul? Din cauza „atacurilor" lui Lădariu şi a intervenţiilor lui din Camera Deputaţilor (prin care încercam să deschid ochii adormiţilor guvernanţi, arătându-le care este adevărata faţă a UDMR!), atunci când ei săreau peste cal prin Sfatul Ţării, nu mai au azi slujbe gras plătite prin agenţiile naţionale şi prin ministere, nu mai sunt cocoţaţi udemeriştii în jilţurile de miniştri în ţara pe care au înjurat-o şi o înjură copios? Din cauza lui Lădariu, uitând că este senator în Parlamentul de la Bucureşti, György Frunda (păcat de inteligenţa lui, a unui avocat cu vocaţie!) declara că el nu reprezintă România în Parlamentul European, ci doar minoritatea maghiară şi UDMR?! Din cauza articolelor şi a discursurilor publice ale lui Lădariu, se dădea în stambă Marko Bela prin Secuime, luându-i gura pe dinainte, cu toate aberaţiile lui provocatoare şi incitatoare, clamând că noi, românii, trebuie să învăţăm ungureşte, deoarece „mâncăm pâine secuiască", şi nu maghiarii, cum este firesc, să ştie limba oficială a statului - româna?! Din cauza lui Lădariu aveam, , săptămână de săptămână, dovezile de denigrare a României, a românilor, de sfidare a legilor ţării şi a Constituţiei? LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) Flash-uri despre şi pentru... IP. Mai bună Hotărât lucru, maghiarii întorc spatele trecutului, privind spre prezent şi viitor! Dovada: participarea anemică, în data de 4 iunie, la festivităţile consacrate semnării, acum 89 de ani, a Tratatului de la Trianon, la Sfântu Gheorghe s-au adunat vreo două sute de nostalgici ai Ungariei Mari şi cam tot pe atâţia la Miercurea-Ciuc. E drept, în acest din urmă municipiu, come­morarea s-a desfăşurat ceva cu mai mult dichis, pentru că s-au dat în spectacol Tinerii din cele 64 de Comitate, reprezentanţii acestora au rostit discursuri şi au depus coroane de flori la Consulatul Ungariei de la Miercurea-Ciuc. A urmat un marş în care participanţii au purtat steaguri ale Ungariei, steaguri negre şi steagul regelui Árpád (însemn al organizaţiei extre­miste Garda Maghiară), scandând „Inima secuilor bate ungureşte" şi „Ocupanţi, căraţi-vă!”. în schimb, cei care mai con­stituie masa de manevră a UDMR au format la mijlocul săptămânii trecute un lanţ uman în centrul Prof. ALEXANDRU CIUBICA (Continuare în pag. a 3-a) IW­­­Al | (( .... ■■ ------------------------------- ^ V-aţi convins, domnule Preşedinte? 1 7 . Vă mai amintiţi, domnule Pre­şedinte Traian Băsescu, de acea scurtă discuţie pe care o aveam, într-o pauză a lucrărilor Camerei Deputaţilor, de pe la începutul lunii septembrie a anului 1996 (reluată, peste câţiva ani, şi în avionul pe ruta Bucureşti-Sibiu- Târgu-Mureş, pe vremea în care eraţi ministru al Transporturilor), pe când încă ne aflam în frumoasa clădire a Parlamentului din Dealul Mitropoliei? Era pe vremea în care „senatorul cu papion", Iosif Csapó (imitându-l, bineînţeles, la purtatul „fluturaşului" de la gât, pe faimosul, excelentul coleg, deputatul ardelean PNŢ-CD-ist, Ion Raţiu), încerca pentru prima oară să schiţeze „Statutul auto­nomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc". Mă întrebaţi atunci, deloc neliniştit, împins doar de - ăştia?" V-am spus, apelând la întreaga documentare la îndemână, plecând din pagina învolburatei istorii a românilor ardeleni, venind până la absurditatea numită Regiu­nea Autonomă Maghiară, ce vor, ce urmăresc şi cine sunt d­ucumeţii. _ SECVENŢA ^ Vor, cu orice preţ, o reîntoarcere a vremurilor lor într-o altă autonomie teritorială, vis de rupere a Ardealului, cu preşedinţie, guvern, parlament, armată, poliţie şi administraţie proprii. Adică, stat în stat! Şi nu m-aţi crezut! La Odorheiu Secuiesc, după doi ani doar de la acea discuţie, ajuns acolo pentru o anchetă privind situaţia alarmantă de la Orfelinatul „Sf. Iosif", unde măicuţele au fost bătute, trase de păr, târâte cu sălbăticie pe scări, de „europenii scăunaşi", secretarului general al Guvernului CDR, Remus Opriş, i s-a refuzat, categoric, deşi UDMR era la guvernare, un loc într-un hotel harghitean, unde să pună omul capul peste noapte. A dormit, chinuit,în autoturismul ministerial. Ce obrăznicie! Ce sfidare! Ce desconsiderare! „Pe plaiurile secuiești nu ai loc!" - i s-ar fi spus. Mă întorc la modul impertinent, sfidător, provocator, în care aţi fost primit (mai bine zis boicotat!) cu prilejul vizitei recente la Miercurea Ciuc, când d­ucomeţii şi-au dat, din nou, în petic, şi arama pe faţă, amintindu-mi cele spuse de mine atunci, cu 13 ani în urmă, când v-aţi arătat neîn­crezător în faţa adevărului. Acum, domnule Preşedinte, aţi văzut, v-aţi convins şi v-aţi dat seama, pe propria piele, cine sunt? Foto: KONCZ J. ROBERT Bib!ilük: 'íscnő j kLa Consiliul . „O scrisoare pierduta" şi reprezentantul Guvernului exclus de la dezbateri * întrucât prefectul judeţului Mureş, Marius Paşcan, a lipsit din judeţ joi, când a avut loc şedinţa de plen a Consiliului Judeţean Mureş, subprefectul Valentin Precup a fost delegat să participe la şedinţă, existând iniţial o înţelegere în acest sens între Instituţia Prefectului şi C.J. Mureş. La un moment dat, prefectul Marius Paşcan chiar a punctat faptul că se aşteaptă să fie consultat şi nu doreşte să participe în postură de „mobilier", fără a i se cere opinia, iar lucrurile au decurs destul de firesc la început, chiar şi când preşedintele Lokodi Edita Emőke a fost în (Continuare în pag. a 3-a) ^IA VINTELER^/

Next