Cuvântul Liber, octombrie 2010 (Anul 22, nr. 194-215)

2010-10-09 / nr. 200

ENITORIAL ECONOM­IEI, DIN NOU, PE MINUS! A I­n iulie 2010, producţia industrială crescuse cu 2,3%faţă de aceeaşi lună a anului trecut, precizează specialiştii Institutului Naţional de Statistică. Tot ei arată că volumul cifrei de afaceri pentru serviciile prestate populaţiei (de la hoteluri şi restaurante la activităţi recreative şi de la întreţinerea corporală la pompe funebre) a crescut în luna a şaptea cu 12,7% faţă de perioada similară a lui 2009”. Ploile şi inundaţiile din această vară au influenţat negativ producţia agricolă care, la rândul lor, vor contribui simţitor la diminuarea nivelului PIB-ului din 2010. Pe de altă parte, evoluţia descrescătoare a lucrărilor din construcţii (-25%), din comerţul cu amănuntul (-8,6%), din vânzările de autoturisme noi (-6,7%) va face ca anul 2010 să se încheie cu minus în privinţa creşterii economice prognozate de Guvern. Cu toate că aceiaşi guvernanţi erau convinşi că dacă în iulie producţia a crescut cu 2,30%, şi în lunile următoare se vor înregistra creşteri, însă, realitatea este cu totul alta. Se estimează că ,activitatea economică în perioada iulie-septembrie s-a contractat cu două-trei puncte procentuale faţă de trimestrul al doilea al anului şi cu circa patru puncte procentuale faţă de trimestrul al treilea din 2009”, spune Nicolae Alexandru Chidesciuc, senior economist al IGN Bank România. .Influenţele pozitive vin dinspre cererea externă, în special din Germania. în acelaşi timp, scăderea amplă a consumului şi a investiţiilor acţionează contrar şi cu impact semnificativ asupra creşterii economice", susţine acelaşi economist. Deci, în trimestrul trei, economia a revenit pe minus, deşi optimiştii se aşteptau la ieşirea din recesiune, cu toate că PIB-ul a scăzut în perioada iulie-septembrie, atât faţă de 2009, cât şi faţă de trimestrul anterior, aşa cum am mai subliniat. Analiştii prevăd trimestrul patru în scădere, astfel anul 2010 se va încheia cu minus, deoarece PIB-ul se află pe o pantă descendentă, în continuare. Cu cât? Depinde de evoluţia încasărilor în lunile octombrie şi noiembrie a TVA-ului majorat şi, în mod special, pe întreg trimestrul patru. De ce? Pentru că, deşi,­­după creşterea cu cinci puncte procentuale a Taxei pe Valoarea Adăugată (reprezentând o majorare reală cu circa 26%), în iulie s-au strâns la buget cu 17% mai mulţi bani din TVA (păstrând proporţiile, mai puţin, totuşi) faţă de aceeaşi lună a lui 2009." IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 5-a) tsrimm Nu uitaţi să vă­­ reînnoiţi abonamentul la cotidianul Cuvântul liberty lUI VOLKSBANK ROMÂNIA Depozite în RON PLATINUM EXTRA scadente la 6 luni, cu dobânda de 7,5% pe an rapa 1 \y COTIDIAN MUREŞEAN DEMOCRATIC ŞI INDEPENDENT ( sâmbăta, », mim, ii octombiui, 2010« anul xxii, Mt. 200­­5.38»)»12 pag.­ini, 1 ijîij. MUREŞ TĂ­R­OI­­­A/ J­i­­c­c BASARABIA, LVOTRO? După cum se ştie, în Republica Moldova, în toamna acestui an, în luna noiembrie, urmează să aibă loc alegeri parlamentare antici­pate. Mai zilele trecute, pre­ședintele interimar, MihaiGhimpu, a sem­nat Decretul pentru dizolvarea Parlamen­tului de la Chişinău, conform legii, pentru a avea loc pregătirile campaniei electorale, încercările din Parlament pentru alegerea preşedintelui ţării au eşuat. Cu un eşec s-a soldat şi Referendumul pentru modificarea Constituţiei şi alegerea preşedintelui direct, de cetăţeni, nu de Parlament. Nepre­­zentarea la vot a basarabenilor­­pentru mine, care am fost de atâtea ori peste Prut întâlnindu-mă liderii Alianţei pentru Integrarea Europeană. Totul, spre marea bucurie a fostului pre­şedinte „roşu", Vladimir Voronin, conducându-se, şi înainte, şi acum, după ora Moscovei. Comu­niştii ştiu bine (şi speculează contextul!) că, atunci când doi se ceartă, al treilea câştigă. Ministrul de Externe al României, LAZAR LÁDÁR­IU (Continuare în pag. a 5-a) cu fraţii noştri, care am scris peste o sută de articole şi o carte despre Basarabia, o mare deziluzie!) a dus la alegeri anticipate! Din păcate, după o mai veche meteahnă, _______________molipsitoare, după f cp/ii/piirT /•"'N cum se vede, a dat [^SECVENJjAJ dihonia și aici( între Foto: IOSIF TRIF C Imagie din C­nsteşti Tot mai mulţi­­ medici din România, spre spitale şi localităţi rurale ! * din Occident?! Potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. dr. Vasile Astărăstoaie, în România sunt în jur de 47.000 de medici, 7.500 dintre aceş­tia fiind rezidenţi. Din păcate, migraţia medicilor - alături de alte categorii socio-profe­­sionale - a devenit o tristă realitate. Mai recent, spitale şi mici localităţi franceze ajung - scrie „La Croix", să plătească între 5.000 şi 40.000 de euro unor agenţii de recrutare pen­tru a le găsi un medic. Agenţiile se îndreaptă mai ales spre România. Asta, deşi, la 1 ianuarie 2009, în Ordinul medicilor din Franţa figurau ca înscrişi 1.063 de medici români, dintre care 70% femei, însă medici româ­ni în Franţa sunt mai mulţi, deoarece înscrierea în Ordin nu e obligatorie. Numai în anul 2009, aproape 1.000 de persoane au solicitat de la CMR certificate de probi­tate morală pentru a lucra în GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 5-a) ROMANIA tRADATA (XID 9». *)prnc "t/Vând ipie iteacul «vtmotUel Oare când va veni? Atât de mult şi-l doreşte şi prietenul meu, profesorul Ioan Lăcătuşu... E spiritul pe care l-a moştenit la Drăguşeni, în inima Moldovei. Sunt lecţiile­ prime învăţate de la cei care l-au adus pe lume, la 25 septembrie 1947, Profira şi Gheorghe. Apoi, şcolile... Fie cea vasluiană din Tatomireşti, fie cea din Drăguşenii Iaşiului sau cea feroviară din Capitala Moldovei, acolo unde avea să treacă şi bacalaureatul, după absolvirea Liceului „Emil Racoviţă"... Un drum cu neodihnă şi nelinişti, mereu cu grija zilei de mâine, cu zboruri doar de el gândite. Cu nopţi albe, când lăcătuşul... Ioan Lăcătuşu era licean şi mai apoi funcţionar, ducându-şi la capăt proiecte mereu vizionare, dar întotdeauna realiste. N-a fost simplu, dar a răzbit Prin 72, a-nceput aventura univer­sitară. Era primul din neamul Lăcătuşilor din Drăguşeni care pornea pe acest drum, iar în 76, când obţinea diploma universitară în ştiinţe social-politice, pro­iectele sale duceau spre alte orizonturi. Cele care aveau să fie CONSTANTIN MUSTAŢĂ (Continuare în pag. a 5-a) )

Next