Cuvântul Liber, noiembrie 2011 (Anul 23, nr. 215-236)

2011-11-08 / nr. 220

-----------------EDITORIAL,---------------IN ASTRA -150 de ani „Menire-nalta v-a urzit­ în lume, Domnul Sfânt..." A­m fost la Sibiu, aşa cum, pe la mijlocul lunii septembrie, am participat şi la Blaj - Mica Romă­­,la sărbătorirea celor 150 de ani de la naşterea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA, într-o zi binecuvântată de Dumnezeu, în inimă de Românie, unde, cu puţine zile în urmă, era canonizat primul preşedinte al ASTREI, Mitropolitul Andrei Şaguna, aflat acum în cetatea sfinţilor din cer. Aici, la 1861, şi-au dat mâna mitropoliţii Andrei Şaguna şi Alexandru Şterca Şuluţiu, în numele celor două biserici-surori, aşezându-se cu dreptcredincioşii români, deopotrivă, în serviciul culturii şi al solidarităţii naţionale, pentru necesara europenizare românească a acelor timpuri. „Ea (n.n.-ASTRA) s-a născut - spunea Nicolae Iorga - din curentul neîntrerupt spre lumina care a însufleţit măcar pe românii din Ardeal şi din ţinuturile ungureşti, din iubirea adevărată către popor, căruia îi trebuiau şcoli tot mai bune şi mai româneşti, pentru a putea sta, alături, cu alţi locuitori ai acestui pământ. Ea şi-a dus la îndeplinire, într-o clipă rară, când amintirile unor primejdioase lupte purtate împreună uniseră în inimi pe credincioşii celor două biserici (...), din nenorocire rivale uneori, în care anumite împrejurări au împărţit neamul nostru din cele părţi ameninţate. De la început, Asociaţiunea a fost, şi a lui Şaguna, şi a lui Şuluţiu, şi a blăjenilor, şi a sibienilor, şi a uniţilor şi a neuniţilor. Unde dezbină legea, unesc lumina şi cartea", în sala „Thalia" din edificiul teatrului clădit chiar pe o parte a fostei cetăţi a Sibiului, sub Tricolorul roşu-galben-albastru, am ascultat, cu acea emoţie firească românului, vocile puternic timbrate ale corului bărbătesc din Şaroş (Dumbrăveni), cântând Imnul de Stat şi Imnul ASTREI, pe textul academicianului Andrei Bârseanu, unul dintre foştii preşedinţi ai Asociaţiunii, pe muzica lui Iacob Mureşianu: „Pe cerul nostru înnorat/ Stea mândră s-a ivit/Şi, iată, s-a înviorat/ Apus şi răsărit./ L­a ei lucire, fraţi români,/ Din somn vă deşteptaţi;/Voi inimile vă-ncălziţi/ Şi mintea luminaţi!// Deschideţi, larg, fereşti şi uşi,/ Să intre raza ei;/ Primiţi cu drag cerescul sol/ Şi-n colţuri de bordei!/ Alungă veacuri de dureri,/ De când voi suferiţi/ Şi-n întuneric cufundaţi,/ Trişti soarta v-o jeliţi!// De mândra stea călăuziţi,/ Drum nou voi apucaţi/ LAZĂR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) Cu prilejul sărbătorii Sfinţilor­­ Arhangheli Mihail şi Gavriil, Primăria municipiului Târgu-Mureş urează tuturor persoanelor care poartă aceste nume, precum şi derivatele acestora multă sănătate, tihnă sufletească şi noroc. * Primar, dr. DORIN FLOREA „La Mulţi ani !” Azi, ziua internaţională a zonelor urbane. Dubai, oraşul care sfidează Ne vom trezi, cumva, în Triunghiul Bermudelor? Domnul Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI (Fondul Monetar Internaţional) în România, ne „flata", mai deunăzi, cu următoarea previziune sumbră: „România se îndreaptă spre furtună!''. Nu preciza cine ne pregăteşte premisa, aşteptata ^ SECVENŢA ^ furtună! A doua zi, premierul Emil Boc, luat şi el de val, clama: „România pregăteşte un buget de vreme rea!". Nici el nu preciza cine-i vinovatul, deşi el este cunoscut: Guvernul lui de incompetenţi şi neputincioşi! Iar preşedintele Traian Băsescu îndemna la prudenţă! Având în vedere zbaterile Greciei de acum, ţară ajunsă în pragul falimentului, oare să înţelegem noi, românii, decodificând sen­surile celor spuse, că membri fiind ai acestei Uniuni Europene, azi-mâine ne-am putea trezi în Triunghiul Bermudelor? LAZĂR LADARIU Constituţia şi... UDMR: După ce au sfidat-o, acum vor s-o schimbe! 9­9 Sunt atâtea episoade, în decursul anilor, în care liderii UDMR au sfidat instituţiile statului (Legea fundamentală - Constituţia), încât inventarierea lor ar fi imposibilă, într-un articol de ziar. Să ne amintim, printre altele, că, în cadrul unei şedinţe comune de guvern româno-maghiare, desfă­şurată la Budapesta, Marko Bela (vicepremier atunci, ca şi acum!) vorbea deschis în limba maghiară - chiar sub privirile premierului român - despre necesi­tatea autonomiei Ţinutului Secuiesc sau, acelaşi lider milita (o face şi acum), cu sârg, pentru introducerea limbii maghiare drept a doua limbă GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a) COMENTARIU Responsabil cu curăţenia, pe o porţiune bună din Aleea Săvineşti, domnul Buruian Ludovic nu lasă frunzele toamnei să acopere trotuarul. „Trebuie să facem curăţenie!", spune de fiecare dată, şi n-ar fi rău dacă exemplul său ar fi luat de către toate asociaţiile de proprietari din oraş. (L.V.) Biblioteca Judeţeană . mures De două ori revoltată... Noi, cei care trăim în mijlocul francezilor şi cu care avem relaţii fireşti, nu putem rămâne indiferenţi faţă de războiul mediatic care se duce între Franţa şi România, pe tema infracţionalităţii, promovate de unii conaţionali de-ai noştri, îndeosebi ţigani. Această stare tensionată ne afectează şi, de multe ori, ne gândim cum s-a ^ Corespondenţă din Paris a ajuns aici şi ce se poate face pentru evitarea ei. Dacă e să-i căutăm, vinovaţii sunt în ambele tabere. Suntem acuzaţi pentru că veacuri de-a rândul n-am fost în stare să-i integrăm pe ţigani în societate, iar când au năvălit în vest ne-am spus mulţumiţi „să-i integreze ei dacă pot!" N-am reuşit pentru că am fost şi am rămas un popor prea tolerant, ducând această toleranţă până la indiferenţă crasă. Aşa am fost şi aşa am rămas. Adică, pur şi simplu nu ne mai interesează ce urmări are lipsa de reacţie la anumite fapte antisociale sau antinaţionale. Evidenţa este doldora de atacuri la adresa poporului nostru. VIORICA OROS (Continuare în pag. a 3-a)

Next