Cuvântul Liber, octombrie 2014 (Anul 26, nr. 189-211)
2014-10-09 / nr. 195
OI, 6 OCTOMBRIE 2014 • ANUL XXVI, NR. 105 (6.403) • 12 PAGINI, 1,50 LEI. Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER’! Preţul pe o lună este de 16 lei pentru persoane fizice şi 23 de lei pentru persoane juridice, plus 2,35 lei taxe poştale. V . I. ■ DE UN SFERT DE VEAC RUŞINEA CADE PE CAPUL ROMÂNILOR! Suntem în toiul a trei campanii importante: electorală, de deconspirare a corupţiei şi agricolă. Aparent, diferite unele de altele, dar în strânsă legătură prin determinismul lor. Adică, toate au acelaşi numitor comun, debandada endemică din societatea românească aflată în creştere. Producătorii agricoli,în general, şi ţăranii în special, se plâng, mai mult ca oricând, de jaful ce dăinuie pe la sate, în prag de strângere a recoltelor, pentru că o anume categorie de indivizi, mult mai extinsă ca altădată, care nu ară şi nu seamănă, indivizi care vara stau la adăpost de arşiţa soarelui sau de intemperii, apar instantaneu, dijmuind fără nicio remuşcare roadele pământului, şi fără a le fi frică de cineva. Un gospodar, care văzând cum nişte tuciurii batricii vecinului încearcă să-i dojenească, era să se aleagă cu o bătaie, pentru că, vorba agresorilor: Sunt ai tăi? Ce te bagi! Un paznic de vii mi-a relatat, de asemenea, că niciodată în cei 25 de ani de când prestează acest serviciu pentru comunitatea sătească n-a avut atâta de furcă cu hoţii ca în acest an. „Domnule, au un curaj nebun! Dacă eram , singur m-ar fi bătut măr.” Aşadar, observăm cum toate se leagă de toate. Dacă aceşti indivizi conectaţi la sistemul informaţional văd la televizor cum se fură în ţara asta, la nivelul cel mai înalt, vitregind Bugetul României de sume colosale, ei de ce nu ar face-o, evident, la scara lor? în faţa acestui val de agresiune localnicii n-au absolut niciun sprijin, nici de la poliţie, nici de la jandarmi, pentru că şi acestora le e cam frică de hoţi, şi apoi sunt mulţumiţi dacă reuşesc să-şi protejeze propriile bunuri de lăcomia acestora. Drept dovadă, nici nu prea ies la vedere şi nici nu se străduiesc să ştie despre ce este vorba, pentru că nu vor să-şi bată cuie în talpă. Şi, uite aşa, modifică regulile jocului de convieţuire de când lumea, românii noştri, dând peste cap expresii celebre, care au făcut istorie de-a lungul veacurilor, cum este şi cea care sună cam aşa: „Quod licet tevis, non licet bovis". Adică, mai pe româneşte, ceea ce le este permis celor mari, nu-i este permis prostimii. La noi însă totul este o apă şi un pământ: fură toţi şi se fură pe rupte! Căci, doar aşa e „creştineşte"! Atunci, ne mai mirăm de ce într-un foarte recent sondaj efectuat de „ . „ . IOAN CISMAŞ 1 (Continuare , pag. a 3-a) f România lucrurui bine făcut . Bine sar fi dacă toţi românii sor gândi la fel! Arhicunoscutul salvator de vieţi omeneşti, dr. Raed TVR-1, dacă se gândeşte să-şi capitalizeze politic Arafat, acum în fruntea Serviciului de Urgenţă ai această încredere, în sensul de a candida la o funcţie Ministerului de Interne, cel care, ---------------------------------politică, dr. Raed Arafat, învingător şi pentru prima dată, la Târgu-Mureş şi disputa cu Traian Băsescu, apărat în România, a introdus SMURD-ul, lovit, L' y stracia de români, a răspuns prompt, blamat pe nedrept, de atâtea ori. „Aici sunt util, în serviciul de urgenţă, cărora mulţi români îi datorează viaţa, se situează, în slujba României şi a poporului român!". Bine ar cu 63%, înaintea regelui Mihai, în capitalul de zi dacă toţi românii ar gândi la fel! încredere al românilor, întrebat, într-un interviu al LAZĂR LĂDARIU N MEMORIAM.... La invitaţia Comunităţii Evreilor din Târgu-Mureş, primarul municipiului Târgu-Mureş, dr. Dorin Florea, a participat la ceremonia de comemorare a victimelor Holocaustului. în discursul său, primarul Dorin Florea a subliniat următoarele: „în istoria omenirii, Holocaustul rămâne una dintre cele mai întunecate pagini. Comemorarea acestei tragedii este un prilej de a ne reafirma respectul faţă de memoria victimelor ideologiei şi urii rasiale, dar şi datoria de a combate prin toate mijloacele discriminarea, xenofobia şi antisemitismul. Ne exprimăm sincera compasiune pentru familiile victimelor lagărelor de concentrare şi solidaritatea cu supravieţuitorii Holocaustului, din Târgu-Mureş şi din întreaga ţară. Primăria Târgu-Mureş va susţine, şi în continuare, orice iniţiativă şi acţiune menite să promoveze convieţuirea într-un climat de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului". în memoria celor 7.700 de evrei deportaţi din Târgu-Mureş şi zonele limitrofe în lagăre de exterminare, cei prezenţi au depus coroane şi jerbe de flori. BIROUL DE PRESĂ AL PRIMĂRIEI