Cuvântul Liber, ianuarie 2015 (Anul 27, nr. 1-20)

2015-01-22 / nr. 13

! JOI, 22 IANUARIE 2015 ANUL XXVII, NR. 13 (6.472) • 12 PAGINI, 1,50 LEI. I E­DITORIAL,­ ROMÂNIA, SUB ZODIA DREPTĂŢII „ έ n zbuciumata lor istorie multimilenară, românilor li s-a făcut de două ori dreptate. Prima dată, la 1859, când marile puteri ale Europei au consimţit unirea Moldovei cu Ţara Românească, în ciuda puternicelor opoziţii ale otomanilor şi habsburgilor, de la realizarea căreia vom sărbători zilele acestea 156 de ani, iar a doua oară, la 1 Decembrie 1918, când a fost înfăptuită România Mare, prin aducerea la matcă şi sub aceeaşi cupolă a tuturor provinciilor ajunse în stăpânirea altora. A decupa din ruinele a trei imperii teritorii care păreau pierdute pe vecie şi a încropi din ele o ţară puternică şi omogenă, atât teritorial, cât şi etnic, constituie într-adevăr un miracol, care nu s-ar fi putut înfăptui decât în atmosfera şi condiţiile unice care au avut loc după Primul Război Mondial, când, se pare, marile puteri ale lumii şi continentului au fost pătrunse de sentimente mai bune, faţă de naţiunile oropsite,dintre care, se poate spune, cea dintâi au fost naţiunea română, înlocuirea, la Conferinţa de Pace de la Paris, dominată de către Anglia, Franţa şi SUA, a dreptului forţei cu forţa dreptului, ca principiu fundamental al dreptului internaţional, şi aplicarea principiului naţionalităţilor la constituirea noilor state desprinse după căderea imperiilor (raportul între etnie şi teritoriu) a căzut ca o mănuşă în cazul României, ca primă favorită la noua împărţire teritorială. în consecinţă, fidele noului lor crez, marile puteri au consimţit în unanimitate ca fiecare din statele nou formate, succesorale (Polonia, România, Cehoslovacia, Iugoslavia), să-şi adjudece, documentat şi motivat, pe baza principiilor amintite, teritoriile disponibilizate, România având cele mai multe de recuperat: Transilvania şi Banatul, de la unguri, Bucovina, de la austrieci, Basarabia, de la ruşi şi Dobrogea, de la turci şi bulgari. Aici nu a fost vorba de câteva adăugiri, de alipirea câtorva petice de pământ, ci de teritorii mai mari decât suprafaţa unor ţări, chiar decât a acelora din care s-au desprins, cum a fost cazul Ungariei şi al Austriei. Suprafaţa provinciilor alipite la Vechiul Regat era de aproape o dată şi un sfert mai mare decât a acestuia, adaosul ridicându-se la peste 157.000 kmp, în timp ce Austria a rămas cu 82.000 kmp, iar Ungaria cu 93.000 kmp. S-a tăiat în carne vie, cum se spune, dar operaţia chirurgicală trebuia dusă până la capăt, pentru că, obiectivitatea o impunea, respectându-se astfel principiul naţionalităţilor, care a stat la baza noii ordini europene. Fără îndoială că România Mare s-a înfiinţat în 1918, înaintea acestor decizii luate la Conferinţa de Pace de la Paris, care a avut loc în anii 1919-1920, ca un proces istoric natural şi legitim. Cu toate acestea, , IO­AN CISMAŞ (Continuare în pag. a 3-a) PUTEREA CUVINTELOR „Cuvântul e aripa liniştii" spunea Pablo Neruda, într-o frumoasă evocare a sensi­bilităţii fiinţei umane. Că nu suntem imuni la cuvinte o ştim fiecare dintre noi. Ne întristăm când auzim cuvinte urâte adre­sate propriei persoane sau persoanelor apropiate sufle­telor noastre, ne bucurăm când ne sunt aduse cuvinte de apre­ciere sau suntem martorii unor manifestări de excepţie a cu­vintelor, indiferent dacă e vorba de literatură, teatru sau, pur şi simplu o conversaţie de calitate. Nu ştiu însă câţi dintre noi realizează cu adevărat puterea cuvintelor. De multe ori, suntem martori la modul inconştient în care se aruncă cuvintele, fără a se ţine cont că un singur cuvânt poate strica un suflet şi că, de cele mai multe ori, cuvintele repre­zintă însăşi cărările faptelor. Asistam zilele trecute, invo­luntar, la un dialog pe inter­net, foarte virulent, în care o persoană critica în cuvinte de o duritate incredibilă con­vingerile unei alte persoane. în mod similar, în viaţa de zi cu zi, criticile, ironiile şi cuvintele răutăcioase îşi întind tenta­culele perfide, luând încetul cu încetul în stăpânire porţiuni tot mai mari din zonele noastre de MIHAELA RAŞCU (Continuare în pag. a 12-a) în viitoarea revizuire a Constituţiei, politicienii îşi vor asuma o mare responsabilitate De ce le revine o mare responsabilitate? Iată doar câteva argumente. „O doleanţă a UDMR este recunoaşterea limbii maghiare în Legea funda­mentală", declara, nu demult, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. Că la UDMR nimic nu este întâmplător, se desfăşoară pas cu pas (doar udemeriştii au lansat teoria „paşilor mărunţi"), denotă că cererea de mai sus are antecedente. La un moment dat, ca să pregătească terenul, circa 300 de primari şi aleşi locali din Harghita, Covasna şi Mureş au votat, la cea de-a doua Adunare a Aleşilor Locali din Secuime, ca, în zonă, limba maghiară să fie declarată oficială. O întrebare: ce valoare are votul celor 300 de primari şi aleşi locali, câtă vreme declararea drept „oficială" a unei limbi minoritare încalcă flagrant prevederile Constituţiei, conform căreia „în România, limba oficială este limba română"? Ce s-ar întâmpla dacă, tot în afara legii fundamentale, şi alţi reprezentanţi ai unor minorităţi din România şi-ar declara (vota), cu de la sine putere, limba etniei lor (pe care o vorbesc acasă, în familie) drept limbă oficială? Ar fi un... GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 3-a) STIMAU CITITORI! Nu uitaţi si vă raînnoiţi abonamentul la cotidianul ! CUVÂNTUL UBERV Preţul pe 6 lu­ni este de 16 lei pentru persoan fizice şi 23 de lei pentru persoane juridice, plus 2,35 lei taxe poştale. Folosiţi cu incrodere serviciile de publicitate ale cotidianului ■tiraf'n­ain ( SECVENTA~^) ~ REVOLTA BARONILOR LOCALI „Victor Ponta are să se teamă mai mult de baronii PSD, care-i vor pielea în băţ, după trei ani de suferinţe - sursa Machiavelli.ro -, decât de Klaus lohannis, preşedintele ales". Acum, mai ales după ce „baronilor PSD li s-a cam umplut paharul după şirul de arestări şi condamnări din ultimul timp, le cam sună clopotul de alarmă. Prinşi cu ocaua mică - vezi „Cazul Hrebenciuc!" -, pentru a scăpa mai uşor, cei cu musca pe căciulă aruncă pisica moartă în curtea vecinului şi dau vina unii pe alţii, arătându-şi, acuzator, cu degetul colegii de partid, întrebat dacă Victor Ponta ar trebui să demisioneze, primarul Constanţei, Radu Mazăre, a declarat că preşedintele PSD „ar fi trebuit să îşi dea demisia, «în mod normal şi onorabil», imediat după pierderea alegerilor prezidenţiale". Gura păcătosului adevăruri grăieşte! LAZAR LĂDARIU De Ziua Unirii Români, nu uitaţi să arboraţi TRICOLORUL! Unirea este cel mai frumos lucru care ni s-a întâmplat nouă, românilor,în decursul zbuciumatei noastre istorii. De aceea, se cuvine ca acestui gen de săr­bătoare să-i acordăm importanţa majoră pe care o merită. Pentru că sâmbătă, 24 ianuarie, săr­bătorim Unirea cea Mică, dintre Moldova şi Ţara Românească, la 156 de ani, punându-se astfel bazele României moderne, să transformăm acest moment de răsunet în cea de a doua zi naţională, acordându-i onorurile meritate. Ca urmare, suntem invi­taţi să participăm cu toţii la manifestările organizate cu acest prilej şi, lucru foarte important, să nu uităm să arborăm, pe fron­tispiciul caselor noastre, TRICOLORUL, simbolul cel mai de preţ al dragostei de ţară. Aşadar, români, să ne bucurăm de prima unire ca şi de cea de a doua unire, pentru că 1918 n-ar fi existat, dacă înaintea lui n-ar fi fost 1859! (I.C.) y Biblioteca Judeţeană­ MUREŞ !

Next