Cuvântul Liber, aprilie 2016 (Anul 28, nr. 64-85)

2016-04-22 / nr. 79

if;/)ITOKictiv.............................. „VENIŢI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ ŞI LILIACUL E-NFLORIT!” D e-atâtea primăveri încoace, atunci când mălinul, în rostirea populară, dă floare, ne amintim de versul macedonskian: „Veniţi, privighetoarea cântă şi liliacul e-nflorit". Iar dacă, şi de data aceasta, în prea grăbita primăvară, liliacul e-nflorit, înseamnă că e... Macedonski! Cam puţin s-a scris şi s-a vorbit, de la o vreme încoace, chiar şi în revistele literare, despre poetul, prozatorul, dramaturgul, şeful de cenaclu literar, şi publicistul român Alexandru Macedonski. Născut la Bucureşti, în mahalaua „Precupeţii Noi", la 14 martie 1854, nepot de căpitan de panduri, participant la Revolta lui Tudor Vladimirescu din 1821, fiu al generalului Al. Dimitrie Macedonski, fost ministru de război al domnitorului Cuza, copilăria şi-o petrece în satul natal al tatălui, Adâncata-Pometeşti, pe valea Amaradiei (Dolj), învaţă la şcoala de la Biserica Obedeanu (Craiova), la Colegiul craiovean, iar la 16 ani plecă în străinătate prin Austria, Italia, Elveţia, în anul 1872 stabilindu-se la Bucureşti. Cu influenţe împrumutate „de la parnasianism, simbolism, romantism, Macedonski scrie poeme ample, cum este ciclul „Nopţilor". După anul 1890, „lirica lui Alexandru Macedonski trece printr-un proces de esenţializare". Printr-un „efort de sinteză", începe scrierea ciclului „Rondelurilor", fiind dintre puţinii noştri poeţi români autori de rondeluri, adunate, postum, în anul 1927, în „Poema Rondelurilor". Fondator al revistei şi al Cenaclului „Literatorul", i-a încurajat, la începuturile activităţilor lor literare, pe numeroşi tineri talentaţi, precum George Bacovia şi Tudor Vianu. în anul 1873 scoate ziarul „Oltul", în 1896 - revista „Liga Ortodoxă", la care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala Galaction. „Teoretician al simbolismului", promotor al „noii poezii" (prin „Arta versului" - 1890 şi „Poezia viitorului" - 1892), Octavian Goga, pe atunci ministrul Cultelor şi Artelor, îl numeşte pe Macedonski şef de birou clasa I, însă, simţindu-se „retrogradat", acesta refuză această „ofensă". LAZAR LADARIU (Continuare în pag. a 3-a) Floriile reprezintă pentru români un prilej de bucurie, de a se ruga la Dumnezeu, de a-şi curăţa întreaga fiinţă de păcate, înaintea pătimirilor suferite şi a învierii Domnului Iisus Hristos, când lumina sfântă le pătrunde în suflete, dăruindu-le viaţă veşnică. Sărbătoarea Floriilor să vă aducă linişte, pace şi bucurii în casele dumneavoastră! Vă doresc tuturor mureşencelor şi mureşenilor, tuturor celor care au numele de Florina, Florica, Floarea, Viorica, Codruţa, Florin şi derivatele lor, sănătate, fericire, împlinirea gândurilor bune! VICTOR PRODAN, primarul oraşului Ungheni DAFCOCHIM Furnizorul Fermierilor Transilvăneni www.dafcochim.ro Societatea Cultural-Patriotică I .Avram Iancu”-Filiala Mureş, Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI ------------------------------ | Vă invită la evocarea: IOSIF VULCAN, (1841-1907) director-fondator al revistei „Familia" Va conferenţia prof. Petre Curticăpean. Moderator: Ioan Berta. Clipa de poezie: Mircea Dorin Istrate. Reuniunea va avea loc miercuri, 27 aprilie 2016, ora 17, la Casa Memorială „Avram Iancu" str. Avram Iancu nr. 23, Târgu-Mureş, în paginile 7-10. W /V PROGRAMUL SAPTAMANAL DE TELEVIZIUNE: DR. DORIN FLOREA, LA TÂRGUL FLORILOR Ieri, 21 aprilie, a avut loc deschiderea oficială a Târgului florilor, organizat de Primăria municipiului Târgu-Mureş, în Piaţa Trandafirilor, în zona Ceasului cu flori, în perioada 21-24 aprilie a.c. Prezent la eveniment, primarul municipiului Târgu-Mureş, dr. Dorin Florea, i-a felicitat atât pe comercianţi cât şi pe membrii echipei de organizare. „ Sunt foarte frumoase toate standurile şi observ că deja lumea a început să vină să cumpere. Duminică sunt Floriile, astfel că am avut şi un motiv sentimental de a organiza acest eveniment intitulat Târgul florilor, de unde târgumureşenii îşi pot procura, pe lângă flori, şi plante ornamentale pentru grădină sau pentru locuinţă. Le doresc tuturor să aibă parte de zile frumoase şi să petreacă cu bine sărbătorile", a declarat primarul municipiului Târgu-Mureş. 1 Biblioteca Judeţeană j __________| i11 i n r C_______________| ” în Justiţie... Ei greşesc, noi plătim! Oare, până când?! Românii se întreabă, adeseori: plăteşte, cine greşeşte? Da, de unde... Plătim noi, contribuabilii, cunoscuţi, generic, sub numele de „Statul român!" Acest stat - adică, noi, românii - a fost condamnat la CEDO la diverse plăţi. Ultima, în perioada 2008- 2014, de 450 de milioane de euro. Din această sumă, circa 110 milioane de euro reprezintă plăţile efectuate de stat dispuse de instanţele din România ca despăgubiri civile pentru erorile judecătorești, daune sau alte cheltuieli. De asemenea, alte 330 de milioane de euro reprezintă suma la care statul a fost condamnat în legătură cu restituirea proprietăţilor. Dar, asta nu-i tot. La toate acestea se adaugă însă și condamnările suferite în ultimii ani de România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, din cauza erorilor judecătoreşti sau a condiţiilor din penitenciare, spre exemplu. Aşa cum Lumeajustitiei.ro a dezvăluit, nu demult, că în perioada 2008-2014, Ministerul Finanţelor Publice a plătit despăgubiri în valoare de peste 155 de milioane de lei, ca urmare a condamnărilor suferite la CEDO. întrebarea este: de ce plătim noi (mă rog, Statul!) „erorile" celor care greşesc? Responsabilizaţi-i! Cum? Simplu. Punându-i să plătească contravaloarea propriilor erori. Altfel, noi, ceilalţi, le plătim din impozite, taxe, facturi şi alte angarale - erorile lor! Sigur, cum spune latinul - „erare humanum est" - dar, dacă este „uman să greşeşti", „uman" este să şi plăteşti, când... greşeşti! Altfel, sarcina cade doar în „spatele" celor care plătesc. Deşi ei nu greşesc, ci doar... plătesc! Iar cei care „greșesc" nu trăiesc ca cei care plătesc din salariul mediu pe economie. Dimpotrivă... GHEORGHE GIURGIU SECVENŢA ! ÎN SFÂRŞIT! ! „Propunerea legislativă care prevede închisoare de la un an la trei ani, pentru ofensă adusă însemnelor naţionale, a fost adoptată, tacit, de Senat, ca urmare a termenului depăşit de dezbatere şi vot. Potrivit acestui act normativ, care modifică, astfel, Codul Penal (sursa Machivelli.ro), fapta săvârşită în public, prin care se exprimă dispreţ faţă de însemnele României, se pedepseşte cu închisoare de la un an la trei ani", în sfârşit! Era, în România de azi, mare nevoie de această modificare a Codului Penal! Să nu-şi mai bată joc, toţi piţărăii, de Imnul de Stat, de Tricolor, de stemă! Unde-i lege tocmeala nu mai încape! LAZĂR LADARIU —r~ ' JJ