Cuvântul Liber, octombrie 2019 (Anul 31, nr. 186-208)

2019-10-09 / nr. 192

-------------------Iii# 11« täMAMj------------------------­ FEŢELE LUI IANUS. CUM AR FI O EXPLOZIE SPONTANĂ A CONŞTIINŢEI UNIVERSALE”? P­retutindeni trăiesc oameni şi peste tot în lume trăiesc români, cu sau fără conştiinţă identitară, asimilaţi sau nu, buni sau răi, absorbiţi sau nu în masa primitoare sau ostilă, privind înapoi către Patria - Mater Dolorosa - cu mânie, dor sau nostalgie. Unii­­ excepţionali, aşezând Ţara acolo unde i se cuvine în concertul valorilor universale, alţii­­ de sus, cu ifose şi fiţe ex cataedra, cei mai mulţi­­ mai de jos, ori de foarte jos, din lanţurile sclaviei asumate pentru salvarea uneia sau a mai multor existenţe sărmane. Diaspora înseamnă încă o jumătate de Neam românesc, milioane de suflete dejenite. Dar nu aceasta e tema, deşi, căutând alte informaţii, aveam să aflu că numărul românilor trăitori numai în stepa cazahă, de exemplu, ar fi, oficial, 35.000, dar doar 5.000 s-au mai declarat români la ultimul recensământ şi aproape toţi-foşti deportaţi în anii dramatici ai dominaţiei URSS, sau urmaşii lor - sunt asimilaţi şi vorbesc doar ruseşte, aceasta fiind limba de comunicare interetnică, limba oficială de stat fiind kazaha. Mi-am amintit una dintre cele mai frumoase cărţi citite în ultimele decenii, „O zi mai lungă decât veacul", a lui Cinghiz Aitmatov, o bijuterie a literaturii universale, împletind genial „bucăţi din mitologie, fragmente din istorie, frânturi de proză realistă şi SF, toate într-o ţesătura în care se întrevăd legende asiatice de care omenirea a uitat, şi speculaţii asupra cosmosului într-o epocă în care prea puţini îndrăzneau să ridice ochii spre cer. (...) Câţiva astronauţi aflaţi în spaţiu într-o misiune comună, americano-sovietică, descoperă o civilizaţie avansată. Pe Pământ, însă, această ştire este privită cu reţinere, oamenii sunt dominaţi de­­teama de o explozie spontană a conştiinţei universale, în cazul că ştirea privind existenţa unei civilizaţii extraterestre ar fi devenit publică»". MARIANA CRISTESCU (Continuare în pag. a 3-a) Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER”! Preţul pe o lună este de 20 de lei pentru persoane fizice şi 30 de lei pentru persoane juridice, plus 3,38 lei taxe poştale suplimentare, aplicate de Poştă. Menţionăm că abonamentele se fac doar la factorii poştali şi la oficiile poştale din județ. Folosiți cu încredere serviciile de publicitate ale cotidianului -CUVÂNTUL UISER”. FESTIVALUL NAŢIONAL AL ARTIŞTILOR AMATORI DIN MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, ORGANIZAT LA TÂRGU MUREŞ în perioada 7-11 octombrie a.c.. Centrul Cultural al Ministerului Afa­cerilor Interne organizează, cu spri­jinul Corpului Naţional al Poliţiştilor, al Inspectoratului de Poliţie Jude­ţean Mureş, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mureş, Grupării de Jan­darmi Mobilă Târgu-Mureş, Inspec­toratului pentru Situaţii de Urgenţă Mureş, precum şi în colaborare cu Primăria Târgu-Mureş, cea de-a X-a ediţie a Festivalului naţional al artiştilor amatori din cârdul Minis­terului Afacerilor Interne. Festivalul va fi susţinut la Casa de Cultură „Mihai Eminescu"a muni­cipiului Târgu-Mureş, iar probele de concurs pentru participanţi vor consta în muzică uşoară, muzică folk, muzică populară şi secţiune instrumentală, acestea urmând să se desfăşoare în zilele de 9 şi 10 octombrie a.c. La gala de încheiere a eveni­mentului, din data de 10 octombrie a.c., vor urca pe scenă atât câştigătorii ediţiei, cât şi laureaţi ai festivalurilor anterioare organizate de Centrul Cul­tural al M.A.I. Le dorim tuturor colegilor parti­cipanţi mult succes, iar pe dumnea­voastră vă aşteptăm în sala de spectacol a Casei de Cultură „Mihai Eminescu", în număr cât mai mare! PRIMĂRIA TARGU MURES Joi* 10.10.2019» ora 15:00 Probe «Ie concurs pe secţiunii Miercuri, 09.10.2019, ora î?:00 Pwte de fc'oocarsrpc iet­ioni' nm?kA ușoarâ-folk - populară - £»*frurpentälä Joi, KU&2018, ora 17$0 SPECTACOL m. GALĂ A, ' mfsxh smxm. sn imm­astjfeftsfl luttsp QSSibîs (ffi&tiwlulQ wtiomiof (MdldiUr (Samaton din M.A.I. „TROFEUL ELLA KOVÁCS” EDIŢIA A XV-A în fiecare an, la 5 octombrie, Primăria oraşului Luduş organizează, începând din 2004, Concursul de Atletism cunoscut ca TROFEUL ELLA KOVÁCS în cinstea marii noastre atlete, în lunga sa carieră sportivă, Ella a avut performanţe naţionale şi internaţionale cu titluri de multiplă campioană europeană, balcanică şi mondială, locul VI la jocurile olimpice la 800 m, pe parcursul celor 20 de ani de activitate. Trofeul a fost iniţiat de domnul Dennis Bordan, preşedintele Atletic Club SPORTIV înfiinţat în 1996, alături de membrii fondatori Cîrpaci Alexandru şi Ana Bordan. La ediţia din acest an participă aproximativ 100 de persoane veniţi din diferite localităţi din ţară, elevi, tineri, veterani în grupe separate de vârste. Concursul are loc pe Bulevardul 1 Decembrie 1989, cu sprijinul nemijlocit al Poliţiei Locale, care a eliberat traseul propus pentru cele 3 ture de alergări (4.500 m). Dintre organizatorii sau arbitrii acestei ediţii fac parte: profesorul de sport EMIL ALECU STAN, director de concurs, alături de Neagu Gheorghe, Bologa Tănasie, Ruţă Ciprian, Gyarmati László, Gînj Cosmin, Rotaru Gabriel, Ciucă Claudiu şi Albert Levente. Concursul începe cu participarea celor mai mici elevi între 6 şi 17 ani, organizaţi pe grupe separate de vârste şi continuă cu cei maturi şi vârstnici. Remarc câteva personalităţi care au fost prezente în concurs, începând cu campioana noastră Ella şi domnul primar Cristian Moldovan. Dintre veterani, domnul CÎRPACI ALEXANDRU din Luduş participă la categoria de vârstă 65-70 de ani, fiind prezent la toate ediţiile de la înfiinţare. La ultimul Campionat Naţional a luat medalia de argint (două locuri II) la Bucureşti şi locul IV la Campionatul Balcanic de atletism, Bucureşti. La această ediţie a luat locul II, simţindu-se minunat din punct de vedere fizic. Cel mai vârstnic veteran -75 de ani, Cioca­­lie, din Alba lulia, are la activ 230 titluri de campion naţional şi peste 106 titluri balcanice în probe de 800 m, 1.500 m, 5.000 m şi 10.000 m. Câştigă 3 titluri balcanice la 5.000 m. RODICA OLTEANU, artist plastic (Continuare în pag. a 3-a)

Next