Cuvântul Libertății, decembrie 2002 (Anul 14, nr. 3989-4011)

2002-12-02 / nr. 3989

Vizită de lucru a ministrului Culturii în Dolj . După ce, în 22 iulie, a analizat și eva­luat la fața locului stadiul lucrărilor de con­solidare și restaurare a Bisericii Mănăstirii Sadova, iar în 23 august pe cele de la Muzeul de Artă Calafat, ministrul Culturii și Cultelor, acad. Răzvan Theodorescu va reveni pentru două zile în județul Dolj. Vizita de lucru a domniei sale, din 3 de­cembrie, are ca principale puncte șantie­rul de construcție a Căminului Cultural din Bulzești, Universitatea din Craiova­ unde i se va conferi înaltul titlu științific de Doctor Honoris Causa, Casa Universitarilor­­ unde s-a încheiat restaurarea completă a edificiului monument istoric, Mănăstirea Coșuna și Seminarul Teologic „Sf. Grigo­­rie Teologul” din Bucovăț, precum și Sa­lonul în stil maur al Hotelului Minerva, a cărui pictură a fost restaurată integral. Mier­curi, 4 decembrie, ministrul Răzvan Theo­dorescu va vizita Muzeul Colegiului Teh­nic de Arte și Meserii „Constantin Brân­­cuși”, unde i se va prezenta și proiectul „Memorial Brâncuși”, după care, pentru a doua oară în acest an, va poposi la Calafat, de această dată pentru a lua par­te la suita de manifestări ce vor marca includerea în circuitul public a Muzeului de Artă -fostul Palat „Marincu”. MAGDA BRATA BANCA ROMÂNEASCĂ Sucursala Craiova (0251)431 001 www.brom.ro Târgul de carte „Gaudeamus București 2002 încearcă să înțeleagă ce este semnificativ IN EXCLUSIVITATE PENTRU ZIARUL NOSTRU Premierul Adrian Năstase Hora cu ghirlande la olteni Ieri, pe când vântul spulbera și lua pe sus ghirlandele, la Primăria Craiova se inaugura iluminatul de sărbători. Ca la un semnal, la ora 18 fix, primarul Vasile Bulucea a ieșit pe scările primăriei și, brusc, s-au aprins lumi­nile și în parcul English, la Mercur și pe toată lungimea străzii A.I.Cuza. Toată adunarea, o mână de funcționari cu paltoanele biciute de vânt, a rămas pe moment mută de uimire în capul scărilor. Cu ochii scânteind, primarul Vasile Bulucea a luat cuvântul. Dar, copleșit de emoție, n-a spus decât patru cuvinte: “Sunt bucuros și mulțumit!". După care a zbughit-o în primărie, în holul mare, era întinsă masa. Șampania a pocnit o dată, de două ori, și s­­au umplut paharele. Lumea a ciocnit și a cân­tat, împreună cu­ ansamblul “Maria Tănase”, “La Mulți Anii”. în cinstea inaugurării, prima­rul Vasile Bulucea a făcut și doi pași de joc, improvizând o horă de unul singur. Directorul Luxten, Constantin Năsturică, a precizat to­tuși că au fost aprinși 2000 metri de ghirlandă luminoasă. Restul de 5.000 metri vor fi gata până în preajma Crăciunului. LAURA MOTÎRLICHE Alegere inspirată Primul-ministru a cumpărat cartea “Calea Șearpelui” Primul-ministru a apreciat că formula din acest an a salonului este mai reușită decât precedenta. Premierul și-a exprimat regretul că nu are timp să parcurgă la pas “tot acest spațiu cultural” și a remarcat cererea mare de carte. “Oamenii renunță la Sandra Brown și la cărțile care s-au consumat precum semințele. Este vizibilă decantarea la nivelul mass media și al cărții", a spus Năstase. El a adăugat că încearcă să-și păstreze antrenamentul citind și cărți, nu numai dosare. “Dacă aș citi doar dosarele întocmite de consilierii mei aș risca să-mi pierd romantismul”. După ce a făcut turul Salonului Național al Presei, Adrian Năstase a coborât la parterul Romexpo, unde se află standurile editorilor de carte. Premierul a cumpărat de la standul Editurii Paralela 45 cartea “Calea Șearpelui” de Gellu Naum. T­imp de aproape o oră, sâmbătă după-amiaza, prim-ministrul Adrian Năstase a vizitat Târgul de carte „Gaudeamus București 2002”: însoțit de o discretă gardă de corp, Adrian Năstase a trecut pe la stan­durile editurilor mai importante (Pa­ralela 45, Univers) și a cumpărat numeroase cărți. Am profitat de ocazie pentru a-l întreba, în nume­le cotidianului „Cuvântului Libertă­ții", dacă știa că este personaj al unei schițe, pe jumătate serioasă, pe jumătate ironică, publicată de prozatorul Petru Cimpoieșu în nr. 26/2002 al României Literare: „Băi, fiți postmoderni, altfel nu ne primește în NATO! Adrian Nastase a re­cunoscut că nu avea habar de existența acestei schițe și a pro­mis să o citească, l-am pus prim­­ministrului și o altă întrebare referi­toare la faptul că achiziționase o carte cu un titlu mai puțin obișnuit pentru ceea ce credem noi a fi gus­turile literare ale politicianului ro­mân. -Corprile prim-ministru, vă solicități răspuns pentru cotidi­a­­nul„ Cuvântul Libertății” din Craio­va. Nicolae Coande mă numesc, -îmi pare bine. -Sunteți cunoscut ca un mare cumpărător, achizitor de carte și cititor. V-am văzut astăzi la stan­dul editurii Univers cumpărând, pe lângă alte șapte-opt cărți, „Po­etica postmodernismului” a Un­dei Hutcheon. Acum că am intrat în NATO (zâmbește), sunteți in­teresat de curent ca atare ? ’ -încerc pe cât pot să înțeleg fe­lul în care se decantează curente­le artistice, curentele în artă și, de obicei, sigur, privim cumva cu perspectiva câtorva decenii în urmă, când vedem cum s-au fixat anumite trăsături pe o anumită zonă. Nu știu dacă reușim cu o clipă mai devreme să înțelegem ce este în jurul nostru și, mai ales, ce este semnificativ.­­Sunteți personaj literar în schi­ța lui Petru Cimpoieșu din Româ­nia Literară. Acolo, sunteți „pus” de prozator să dați replica unei soții de diplomat străin, care în­treabă la o sindrofie dacă scriito­rii români s-au racordat și în ce măsură la tendințele actuale din literatura europeană, după care face afirmația, absolut hilară, că scriitorii maghiari sunt toți post­moderni. Pricepând încotro bate doamna cu pricina, îi replicați că „și scriitorii români s-au racor­dat în proporție de 90 la sută"! -înțeleg că-i amuzantă și voi încerca să o citesc.­­Vă mulțumesc. NICOLAE COANDE Contra Punct Ploaia, burnița, vântul rece al iernii i-au ținut pe români în casă, de Ziua Națională. Cu un pahar de vin sau de țuică fiartă, eventual în fața televizorului, unde s-au ames­tecat diverse sărbători și sărbăto­riri, pe alocuri am auzit și Imnul României, pe al cărui ritm dansau cu dezinvoltură „vedete” ale muzi­cii autohtone, inclusiv un individ care transformase „Deșteaptă-te, române!” într-un refren răgușit în stil hip-hop, sau cam așa ceva. Sărbătoarea a fost marcată prin depuneri de jerbe, discursuri de­spre semnificația istorică a momen­tului, dar singurii care s-au străduit, cu adevărat, să confere strălucire sărbătorii au fost ostașii, impecabili în paradele militare din întreaga țară. Au lipsit, la acest 1 Decembrie 2002, nu numai veselia și grătarele cu mititei, ci și stegulețele tricolore pe care le-am fluturat cu entuziasm în urmă cu o săptămână la sosirea lui George W. Bush. Desigur, mai vârstnicii români au fost cuprinși de nostalgie după sărbătoarea cu mare fast de altă dată, când în mie­zul verii tot românul se cinstea cu o bere la iarbă verde, iar muzica ră­suna pe câmpiile patriei. De la 10 mai, la 23 august și, acum, 1 de­cembrie, istoria s-a scris cu jertfe, dar și cu pixul. Fără îndoială, ziua de 23 august 1944 este o dată im­portantă în istoria noastră, repre­zentând capătul unui proces care începuse în iunie ’44­­ decizia re­gelui, sfătuit de unii dintre consilierii săi și, ulterior, de capii armatei, de a întoarce armele împotriva Germa­niei, pentru că Alianța devenise perdantă. Această dată a fost în­vestită politic imediat după ce co­muniștii au preluat puterea, în 1947, 23 august devenind practic zi na­țională din 1948, când s-a renun­țat la ziua de 10 mai. Imediat după 1948, a intrat în circuitul istoriogra­fic interpretarea potrivit căreia data de 23 august 1944 ar fi fost înce­putul unei noi epoci, de prietenie cu URSS, în timp, au evoluat și interpretările. La sfârșitul anilor ’50, Gheorghiu-Dej a mai domolit zelul pro-sovietic după moartea lui Sta­lin. Iar în epoca lui Ceaușescu, ziua de 23 august a fost proclamată drept piatră de hotar pentru ceea ce se numea „revoluția națională antifascistă, antiimperialistă, de eli­berare de sub jugul străin”. Se susținea, astfel, ideea că 23 au­gust 1944 a fost începutul epocii comuniste în România, ceea ce, din punct de vedere istoric, este fals. După Revoluția din decem­brie 1989, a fost chiar un moment de derută în privința stabilirii zilei naționale, căutându-se acea dată care are cea mai profundă semni­ficație pentru istoria noastră. Și aceasta este 1 Decembrie 1918, când s-a împlinit visul de veacuri al românilor. Am sărbătorit, acum, Marea Unire, într-o Românie mai mică decât cea din urmă cu 84 de ani. Duminică, în pofida gerului de afară, la Chișinău mii de oameni au cântat Imnul țării noastre, pur­tând drapele tricolore, dar și ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice. în premieră, oame­nii au adus în Piața Marii Adunări Naționale și un drapel al SUA. Iar pe pancarte scria: „Vrem TVR !”, „Republica Moldova nu este gu­bernie rusească”, „Nu federaliză­rii”. în acest răstimp, premierul ro­mân ciocnea cupe de șampanie la Budapesta, în cinstea Zilei Națio­nale. Trecutul se sărbătorește­,­vi­itorul se învață... LUMINIȚA RISTEA Trecutul se sărbătorește, viitorul se învață t * j încă un deces pe conștiința duetului Manta & Mitr’oi “S-a greșit fie din incompetență, fie din neglijență profesională”, spune Gabriela Arn­ăutu, soția lui Ion Arnăutu, fost pacient al celor doi doctori. Din cauza unei mame iresponsabile, o copilărie distrusă prea devreme în urmă cu patru ani, șase copii din Vela au rămas tată tată, decedat după o boală ce i-a măcinat organismul. Mama lor, cea care ar fi trebuit să le stea alături, i-a părăsit la doar nouă săptămâni de la moartea bărbatului, mutându-se în casa noului concubin. De atunci, tinerii se întrețin singuri, sprijinul de nădejde fiind fratele cel mare, care ține rostul gospodăriei. Pentru ei, nu există decât două feluri principale de mâncare - cartofii și fasolea, doar de sărbători în casa lor punându-se și altceva pe masă. Din când în când, atunci când primesc ajutoarele sociale, își permit să cumpere câte o bucată de salam sau un kg de cârnați. LAJOS NE-A LASAT CU OCHII ÎN REFLECTOARE Peste 1,6 miliarde lei pentru plata ajutorului social De sărbători, beneficiarii venitului minim garantat vor avea ce pune pe masă. Primarul Vasile Bulucea a declarat în ședin­ța Consiliului Local Municipal că, în urma demersurilor făcute la București, pentru Legea 416, a fost alocată suma de 1,6 miliarde lei. “Rămâne ca Primăria să mai scoată 350 de mili­oane de lei, să le mai dăm o lună, că sunt amărâți și muritori de foame”. Serviciul de Asistență Socială a scos deja oamenii la muncă, asigurându-i că plățile se vor efectua în jurul datei de 15 decembrie. LAURA MOTÎRLICHE în minutul 84, Vlă­­doiu a marcat un gol pe care 99 de arbitri din 100 l-ar fi validat. Centra­lul Tiberiu Lajos a văzut invers. De altfel, pe parcursul întregului meci, Lajos a interpretat fazele delicate, exclusiv, în favoa­rea oaspeților. Cu muniția în casă și cu toporul la gâtul executorului judecătoresc La sfârșitul săptămânii trecu­te, familia lui Constantin Rugi­nă, din Craiova, a fost evacuată din propria locuință, acțiunea de­­rulându-se în prezența polițiștilor Secției 3, care l-au însoțit pe exe­cutorul judecătoresc desemnat să pună în aplicare hotărârea in­stanței de judecată. Nemulțumit, Constantin a sărit cu toporul la executor, pentru fapta sa fiindu-i întocmit dosar penal. Cu ocazia evacuării, în casa respectivă au fost găsite nouă cartușe militare de diferite calibre și un proiectil calibru 14,5 mm. Continuă cer­cetările pentru stabilirea prove­nienței muniției. CRISTI PĂTRU LUCAD 2002 și-a deschis porțile Sâmbătă, 30 noiembrie, a.c., în incinta Casei Tineretului din Craiova, a avut loc deschiderea expoziției cu vânzare LUCAD 2002, în organizarea Camerei de Comerț și Industrie "Oltenia”. La acest eveniment sunt pre­zente 18 firme care și-au expus produsele, așteptând vizitatorii și încheie­rea de noi contracte. “în tradiția Camerei de Comerț se înscrie și această manifestare expozițională, LOCAD, care are drept scop prezentarea unor bunuri de larg consum. Este creația micilor și marilor întreprinzători din zona Olteniei, care vin în sprijinul cetățenilor dornici de noutate la sfârșitul anului”, a declarat Gheorghe Albu, președintele CCI “Oltenia". Vizitatorii vor putea să-și aleagă cadourile preferate de sărbători până în ziua de 5 decembrie, între orele 10-18, intrarea fiind liberă. ANCA POSPAI Programul de reabilitare a școlilor continuă cu o a doua etapă . Programul de reabilitare a școlilor, derulat de Guvernul României prin Ministerul Educației și Cercetării și finanțat de Banca Mondială, a contri­buit, în acești câțiva ani de la inițiere, la îmbunătățirea stării unităților de învățământ preuniversitar din județul Dolj. Deși multe unități școlare dolje­­ne, fie ele din mediul urban sau rural, au ajuns, în urma lucrărilor derulate în cadrul acestui proiect, să se ridice la standardele impuse de normele internaționale, nu este nici pe departe suficient, astfel că reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Dolj, împreună cu instituțiile similare din celelalte județe ale țării, au solicitat MEC să insiste pe lângă organismele abilitate pentru ca beneficul program să continue. Potrivit informațiilor fur­nizate de prof. Aristidie Gheorghiu, directorul ISJ Dolj, proiectul Băncii Mondiale va avea o a doua etapă, din județul nostru fiind selecționate în­­ vederea reabilitării următoarele unități de învățământ: Colegiul­ Național „Carol I", Colegiul Național „Elena Cuza”, Grupul Școlar Transporturi Auto „Traian Demetrescu”, Școala cu clasele I-VIII nr. 1 „Obedeanu” și Școala cu clasele I-VIII nr. 19 din Craiova, precum și școlile din localitățile Ghercești, Grecești, Mârșani, Murgași, Ciupercenii Noi, Predești, Ofi­­cea, Daneți, Scaiești, Braloștița, Farcaș, Valea Fântânilor și Dăbuieni. . ANITA CIOCOȘ „Unirea - cheia de boltă a edificiului national” Fără stegulețe tricolore, fără manifestări de bucurie și entuziasm, câteva sute de craioveni au sărbă­torit, ieri, Ziua Națională a Româ­niei, în Piața „Mihai Viteazul”. Ce­remonialul militar-religios a reunit, într-o atmosferă parcă prea sobră pentru ziua tuturor românilor, oficia­litățile locale, parlamentarii de Dolj,­­ reprezentanți ai unor partide politi­­­­ce, instituții descentralizate, socie­tăți comerciale. Acordurile Imnului de Stat au răsunat, la ora 10, în cen­trul municipiului. Un sobor de preoți a oficiat, apoi, o scurtă slujbă reli­gioasă. Zeci de coroane de flori au fost depuse la statuia marelui voie­vod al românilor, Mihai Viteazul. Cel puțin în prima sa parte, manifesta­rea de ieri nu s-a deosebit prea mult de cele organizate cu alte prilejuri. MIHAELA CALCIU Parlamentarii de Dolj în Piața “A.I. Cuza” Ceremonialul oficial a conti­nuat în Piața A.I. Cuza, unde re­prezentantul Guvernului în terito­riu, prefectul de Dolj, Cornel Mandea, a susținut un discurs: în alocuțiunea sa, acesta a ținut să reliefeze semnificația istorică a momentului la care cetățenii urbei au participat în număr im­presionant. “Unirea a constituit cheia de boltă a edificiului națio­nal”, a spus prefectul, care, ulte­rior, a amintit și de jertfa înaintași­lor, neomițînd, însă, nici contribu­ția contemporanilor la Revoluția din 1989. Nelipsiți din cadrul unor asemenea manifestări, ostașii au prezentat onorul­­ pe scena amenajată special în fața Primă­riei aflându-se majoritatea parla­mentarilor de Dolj,­­ emoționan­tul moment încheindu-se cu o pa­radă militară. LUMINIȚA TUDOR ______________________________ BANCA TRANSILVANIA Sucursala Craiova, str. Iancu Jianu nr. 10 Tel.: 0251/41.97.45, 41.97.46; fax: 41.97.47 website: www.bancatransilvania.ro Credite BERD pentru IMM-uri / căutăm o cale de a vă spune „DA !“ Destinațiile și durata creditului ■ Echipamente, instalații, hale de producție, sediu de societate, con­strucții, amenajări, mijloace de transport, materie primă, stoc de marfă, capital de lucru ■ Termen maxim 3 ani, perioadă de grație de până la 6 luni Condiții pentru împrumutat ■ Maximum 100 de angajați cu carte de muncă ■ Acționari majoritari rezidenți români ■ Carpital majoritar privat ■ Cifra de afaceri de maximum 40 milioane EUR sau total active bilanț de maximum 27 milioane EUR Dobânzi și comisioane avantajoase ■ Dobânda medie 8% plus comisioanele aferente. Valoarea dobânzii se calculează în funcție de rezultatele economico-financiare ale firmei. Valoarea creditului 10.000-125.000 EUR sau echivalent în USI Alte condiții ■ Contribuția asociaților de cel puțin 15% din costul proiectului ■ Garanțiile trebuie să acopere în proporție de 120% valoarea credi­tului și a dobânzilor aferente primelor 3 luni

Next