Cuvântul Libertății, octombrie 2013 (Anul 25, nr. 7264-7290)

2013-10-09 / nr. 7271

2 / cuvântul libertății Cursul pieței valutare din 9 octombrie 2013-anunțat de BNR întâlnire între miniștrii de Interne român și francez pe tema romilor Ministrul român de Interne, Radu Stroe, s-a întâlnit luni seara la Luxem­burg, cu omologul său francez, Manuel Valis, și au discutat în special despre „problema taberelor ilegale ale popu­lației rome ’Valis a sosit luni la Luxem­burg unde ieri a avut loc o reuniune a miniștrilor europeni de Interne, pe tema naufragiului din Lampedusa (Italia), soldat, potrivit unui bilanț provizoriu, cu cel puțin 232 de morți. „El (Manuel Valis) s-a întâlnit cu omologul său român, pentru a discuta probleme de interes co­mun”, „bilaterale” și „în special, pro­blema taberelor ilegale ale populației rome”, a declarat pentru AFP o sursă din anturajul ministrului francez de Interne. Valis a declarat, în septembrie, că o majo­ritate­a romilor nu dorește să se integreze în Franța provocând critici inclusiv din partea unor politicieni francezi de stân­ga. Tot Valls a afirmat că romii care se află în Franța au,, vocația de a se întoarce în România sau Bulgaria”. Pe fondul aces­tor dispute Franța a anunțat că, în pre­zent, condițiile de aderare a României la spațiul Schengen nu sunt întrunite. Comisia Europeană anunță deblocarea programului POS CCE pentru România Comisia Europeană a decis deblo­carea programului POS CCE pentru România, a anunțat, ieri, la Bruxelles, Shirin Wheeler, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Politici Regionale, Johannes Hahn. Potrivit aces­teia, Johannes Hahn a comunicat pre­mierului Victor Ponta această decizie, luată după ce o echipă de audit a Comi­siei a fost la București, în perioada 23- 28 septembrie. In zilele următoare, CE va trimite României 196 de milioane de euro pentru proiectele deja depuse. Co­misia a anunțat, la 25 octombrie 2012, presuspendarea a trei programe cu fi­nanțare europeană, printre care și Pro­gramu Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice. EDITOR. 1 EURO.............................4.4366..............44366 I 1 dolar SUA.......................3.2682........32682 1 liră sterlina......................5.2501.....................52501 1 . AUR (preț în lei).......138,8149.....1388149 S.C. ED­PRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 22A, TEUFAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat Cod fiscal: RO 17758027 REDACTOR-ȘEF: MIRCEA CANȚĂR Prim-redactor-șef adjunct: MAGDA SRATU Redactor-șef adjunct: MARGA BULUGEAN DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Mopra­che, Radu Iliceanu, Alina Drăghici Eveniment Carmen Zulian Economie / Politică: Marga Burugean Cultură: Magda Bratu Sport: Marius Cîrstor, Cosmin Staicu Fotoreporter: Tibi Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Sub-redacție Calafat: Cristian Rudăreanu: 0767.464.894 rudareanu cristian@yahoo.com Sub-redacție Bechet: Florina Rădoi: 0760.678.582 radoiflorina@yahoo.com Responsabilitatea jurdică pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, in cazul uno agenți de presă și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține. actualitate miercuri, 9 octombrie ■ max. 16 ° C * min: 7 ° C înnorat Ministul gemui de Interne a cent permisiunea CE să-l trimită acasă pe europeenl care zis să acceseze ajutoare Ministrul german de Interne, Hans-Peter Frie­drich (foto), a declarat, ieri, jurnaliștilor, înainte de reuniunea Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg, că așteaptă o poziție a vicepreședin­telui Comisiei Europene, Viviane Reding, privind posibilitatea de a-i trimite acasă pe europenii, in­clusiv români, care vin în Germania pentru a bene­ficia de ajutoare sociale. Deși a recunoscut că „e adevărat, multe persoane din România și Bulgaria, dar și din alte țări din Estul Europei, vin în Germa­nia pentru a munci serios, și aceștia sunt bineve­niți”, ministrul german a subliniat că, „din păcate, simt și unii care vin doar pentru că vor să aibă acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta și mă aștept ca și Comisia să înțeleagă aceste dife­rențe”. Acesta a precizat că edilii marilor orașe se plâng de problemele cu care se confruntă din cau­za unor astfel de cazuri. „Nu putem ignora aceste probleme. Am nevoie, din partea Uniunii Europe­ne, de o poziție clară în acest sens: dacă îi putem trimite înapoi pe cei care vin să primească ajutoare sociale și dacă putem să le interzicem revenirea. Este o întrebare concretă, juridică și sper ca astăzi comisarul pentru Justiție să răspundă clar la aceas­tă întrebare”, a punctat Hans-Peter Friedrich. An­terior, ministrul german a declarat pentru cotidia­nul „Die Welt” că în anumite cazuri libertatea de circulație în interiorul UE ar trebui „restrânsă”. Și ambasadorul Marii Britanii în România, Mar­tin Harris, prezent ieri la Cluj-Napoca, unde a par­ticipat la conferința „Globalizarea și noile econo­mii” de la Universitatea Babeș-Bolyai, a susținut că prezența muncitorilor români în țara sa este o experiență „pozitivă”, pentru că aceștia „muncesc bine și plătesc taxele”, dar că nu poate spune care vor fi consecințele ridicării restricțiilor pe piața bri­tanică a muncii după 1 ianuarie. „Vom ridica re­stricțiile la sfârșitul acestui an și cred că este foar­te dificil de spus exact care ar fi consecințele și numărul de români sau bulgari care vor intra în Marea Britanie. Guvernul Marii Britanii a coman­dat un studiu despre acest subiect și sunt multe elemente necunoscute. (...) Pot să spun ce a spus prim-ministrul David Cameron, că avem o experi­ență cu muncitori români și bulgari în Marea Brita­nie, este o experiență pozitivă, românii muncesc bine, plătesc taxele și sunt foarte apreciați de angajatorii lor. Pe de-o parte, este o ex­periență bună, pe de altă parte, este o dis­cuție în Marea Britanie, care are o experien­ță recentă cu migrația masivă din Europa de Est și eu cred că este important că putem să prevenim abuzurile privind dreptul la libera circulație”, a spus Harris. Potrivit acestuia, Marea Britanie nu este singura țară care va ridica restricțiile pe piața muncii după 1 ia­nuarie 2014, iar românii și bulgarii vor avea acces în toate statele membre ale UE. „Eu nu știu exact care va fi alegerea lor, dacă să rămână în România sau să își găsească un loc de muncă în Polonia sau Germania. (...) Vom continua discuțiile, pentru că este ne­cesar, piața unică este în beneficiul tutu­ror”, a subliniat ambasadorul britanic. Totodată, ambasadorul Harris consideră că România a îndeplinit condițiile tehnice pentru ade­rarea la Schengen, spunând că poziția guvernului Marii Britanii, exprimată în 2011, nu s-a schimbat, acesta susținând aderarea țării noastre la Schen­gen. „Poziția guvernului Marii Britanii a fost expri­mată în 2011 și nu s-a schimbat: noi sprijinim ade­rarea României în spațiul Schengen, deoarece con­siderăm că România a îndeplinit condițiile tehnice. Știu că alte țări membre ale UE au ridicat conside­rații, în conexiune cu MCV (n.r. - Mecanismul de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene), și important pentru România este să răspundă la aces­te considerații”, a spus ambasadorul. Vosganian, încep negocierile pentru Oltchim, cu firme din Israel, Turcia, România, spațiul ex-sovietic Negocierile pentru privatizarea combinatului Oltchim Râmnicu Vâl­cea vor începe în această săptămâ­nă, cu companii din Israel, Turcia, România și spațiul ex-sovietic, potri­vit ministrului demisionar al Econo­miei, Varujan Vosganian. Acesta a afirmat ieri, într-o conferință de pre­să, că speră ca negocierile să încea­pă la 10 octombrie și a arătat, totoda­tă, că în septembrie pierderile combi­­­­natului s-au apropiat de 0. Potrivit infom­ațiilor prezentate de Vosganian la finele lunii august-începutul lunii septembrie, de Oltchim s-au arătat in­teresați în ultima perioadă mai mulți investitori, individual sau în consor­țiu. Astfel, SIF-urile vor să formeze un consorțiu pentru investiții la Oltchim, a cărui activitate ar um­a să fie integrată cu cea a Chimcomplex Bor­­zești. Fondul de in­vestiții israelian Fortissimo Capital și PCC SE, acționar minoritar al Oltchim,­­ au anunțat la rândul lor că vor forma un consorțiu pentru privatizarea combi­natului chimic. Alt investitor interesat de Oltchim este pro­ducătorul de crom Yildirim din Turcia. Antonescu: Discuția pe pactul de coabitare e un caraghioslâc Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că discuția legată de pactul de coabitare dintre Traian Băsescu și Victor Ponta reprezintă un caraghioslâc, menționând că sunt ținuți din treabă „un ministru de Externe și un ministru al Justiției, care atâta treabă au în România și în lume, pe de o parte, pe de altă parte ca să ții din treabă niște consilieri prezidențiali care au de făcut un partid, adică nu e ușor, ca să discute cum să se împace și să evalueze cum a mers pactul de coabitare. Păi nu vede toată lumea cum a mers pactul de coabitare? A mers o vreme bine, și-au făcut fiecare niște interese, după care s-a schimbat situația”. Rugat să detalieze la ce s-a referit atunci când a susținut că premierul și președintele și-au „făcut niște interese”, Antonescu a precizat că „sunt niște interese politice pe care, în mod evident, din punctul meu de vedere, repet, marele beneficiar al pactu­lui a fost Traian Băsescu. Asta este evaluarea mea, domnul Ponta ar avea și dânsul motive să creadă că i-a mers bine”. miercuri, 9 octombrie 201­3 Raportul MCV pentru România va fi publicat la începutul anului 2014 Raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru Româ­nia va fi publicat la „începutul anului 2014”, a anunțat ieri, într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al Co­misiei Europene (CE), Mark Gray. Ini­țial, CE anunțase că raportul va fi pu­blicat în decembrie 2013, întrebat de sesizarea Active­Watch și a Asociației pentru Monitorizarea Justiției privind situația de la DNA, unde șeful Secției de combatere a corupției, Lucian Pa­piéi, a fost schimbat din funcție la o săptămână după ce îi fu­sese prelun­git mandatul, oficialul european a pre­cizat că următorul raport MCV va abor­da și acest subiect: „Nu sunt la curent cu această scrisoare. Dar știu că CE a primit o serie de sesizări de la organi­zațiile non-guvernamentale privind si­tuația DNA din România din ultimele zile, provocată de unele dispute refe­ritoare la numirea unor procurori (...) Comisia nu a comentat, nu comentea­ză și nu va comenta numirile indivi­duale, cazurile particulare ale unor procurori. Comisia Europeană va abor­da, cu siguranță, situația de la DNA în următorul raport, care va fi publicat la începutul anului viitor”, a spus Gray. Ponta. România a fost defavorizată prin fondurile UE alocate pentru 2014-2020 Premierul Victor Ponta l-a acuzat, ieri, pe președintele Traian Băses­cu, că a negociat prost fondurile europene alocate României în perioada 2014- 2020, argumentând că țara noastră primește cei mai puțini bani raportat la numărul de locuitori. Astfel, a spus Ponta, în fața Camerei Deputaților, unde a prezentat „Acordul de parteneriat între România și UE privind mecanismul financiar multianual 2014-2020”, țara noastră a fost „evident defavorizată” în raport cu țările din regiune, în condițiile în care, la o populație de 21,3 milioa­ne, beneficiază de fonduri de coeziune de 21,4 miliarde euro, respectiv circa 1.000 de euro pe locuitor. Potrivit cifrelor prezentate de șeful Executivului, Cehia primește 2.000 de euro pe locuitor, Ungaria aproape 2.000 de euro/ locuitor, Polonia 1.900, Lituania 2.200 iar Croația, țară nou aderată la UE, 1.900 euro. „Evident că suntem dezavantajați, avem practic jumătate raportat la numărul de locuitori. S-ar fi putut negocia mai bine, deși întotdeauna cel care nu a participat la negociere spune că ar fi putut obține mai mult”, a comen­tat Victor Ponta, adăugând: „Comisia Europeană spune să nu plângem după laptele vărsat. Nu plângem, doar spunem că în cana României e mai puțin lapte decât în cea a vecinilor noștri”. In consecin­ță, șeful Executivului a precizat că aceste fonduri europene „vor fi folosite în primul rând pentru a încerca să atenuăm gravele discre­panțe dintre diferitele regiuni și zone ale țării”, astfel încât „fiecare comună și sat din România să aibă apă, canalizare, acces la gaze”. în acest context, primul ministru le-a cerut primarilor și autorităților locale să se orienteze cu prioritate către „banii europeni și doar acolo unde nu sunt fonduri europene disponibi­le să se îndrepte spre guvern”.

Next