Cuvântul Libertății, octombrie 2013 (Anul 25, nr. 7264-7290)
2013-10-09 / nr. 7271
2 / cuvântul libertății Cursul pieței valutare din 9 octombrie 2013-anunțat de BNR întâlnire între miniștrii de Interne român și francez pe tema romilor Ministrul român de Interne, Radu Stroe, s-a întâlnit luni seara la Luxemburg, cu omologul său francez, Manuel Valis, și au discutat în special despre „problema taberelor ilegale ale populației rome ’Valis a sosit luni la Luxemburg unde ieri a avut loc o reuniune a miniștrilor europeni de Interne, pe tema naufragiului din Lampedusa (Italia), soldat, potrivit unui bilanț provizoriu, cu cel puțin 232 de morți. „El (Manuel Valis) s-a întâlnit cu omologul său român, pentru a discuta probleme de interes comun”, „bilaterale” și „în special, problema taberelor ilegale ale populației rome”, a declarat pentru AFP o sursă din anturajul ministrului francez de Interne. Valis a declarat, în septembrie, că o majoritatea romilor nu dorește să se integreze în Franța provocând critici inclusiv din partea unor politicieni francezi de stânga. Tot Valls a afirmat că romii care se află în Franța au,, vocația de a se întoarce în România sau Bulgaria”. Pe fondul acestor dispute Franța a anunțat că, în prezent, condițiile de aderare a României la spațiul Schengen nu sunt întrunite. Comisia Europeană anunță deblocarea programului POS CCE pentru România Comisia Europeană a decis deblocarea programului POS CCE pentru România, a anunțat, ieri, la Bruxelles, Shirin Wheeler, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Politici Regionale, Johannes Hahn. Potrivit acesteia, Johannes Hahn a comunicat premierului Victor Ponta această decizie, luată după ce o echipă de audit a Comisiei a fost la București, în perioada 23- 28 septembrie. In zilele următoare, CE va trimite României 196 de milioane de euro pentru proiectele deja depuse. Comisia a anunțat, la 25 octombrie 2012, presuspendarea a trei programe cu finanțare europeană, printre care și Programu Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice. EDITOR. 1 EURO.............................4.4366..............44366 I 1 dolar SUA.......................3.2682........32682 1 liră sterlina......................5.2501.....................52501 1 . AUR (preț în lei).......138,8149.....1388149 S.C. EDPRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 22A, TEUFAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat Cod fiscal: RO 17758027 REDACTOR-ȘEF: MIRCEA CANȚĂR Prim-redactor-șef adjunct: MAGDA SRATU Redactor-șef adjunct: MARGA BULUGEAN DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Moprache, Radu Iliceanu, Alina Drăghici Eveniment Carmen Zulian Economie / Politică: Marga Burugean Cultură: Magda Bratu Sport: Marius Cîrstor, Cosmin Staicu Fotoreporter: Tibi Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Sub-redacție Calafat: Cristian Rudăreanu: 0767.464.894 rudareanu cristian@yahoo.com Sub-redacție Bechet: Florina Rădoi: 0760.678.582 radoiflorina@yahoo.com Responsabilitatea jurdică pentru conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, in cazul uno agenți de presă și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține. actualitate miercuri, 9 octombrie ■ max. 16 ° C * min: 7 ° C înnorat Ministul gemui de Interne a cent permisiunea CE să-l trimită acasă pe europeenl care zis să acceseze ajutoare Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich (foto), a declarat, ieri, jurnaliștilor, înainte de reuniunea Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg, că așteaptă o poziție a vicepreședintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, privind posibilitatea de a-i trimite acasă pe europenii, inclusiv români, care vin în Germania pentru a beneficia de ajutoare sociale. Deși a recunoscut că „e adevărat, multe persoane din România și Bulgaria, dar și din alte țări din Estul Europei, vin în Germania pentru a munci serios, și aceștia sunt bineveniți”, ministrul german a subliniat că, „din păcate, simt și unii care vin doar pentru că vor să aibă acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta și mă aștept ca și Comisia să înțeleagă aceste diferențe”. Acesta a precizat că edilii marilor orașe se plâng de problemele cu care se confruntă din cauza unor astfel de cazuri. „Nu putem ignora aceste probleme. Am nevoie, din partea Uniunii Europene, de o poziție clară în acest sens: dacă îi putem trimite înapoi pe cei care vin să primească ajutoare sociale și dacă putem să le interzicem revenirea. Este o întrebare concretă, juridică și sper ca astăzi comisarul pentru Justiție să răspundă clar la această întrebare”, a punctat Hans-Peter Friedrich. Anterior, ministrul german a declarat pentru cotidianul „Die Welt” că în anumite cazuri libertatea de circulație în interiorul UE ar trebui „restrânsă”. Și ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, prezent ieri la Cluj-Napoca, unde a participat la conferința „Globalizarea și noile economii” de la Universitatea Babeș-Bolyai, a susținut că prezența muncitorilor români în țara sa este o experiență „pozitivă”, pentru că aceștia „muncesc bine și plătesc taxele”, dar că nu poate spune care vor fi consecințele ridicării restricțiilor pe piața britanică a muncii după 1 ianuarie. „Vom ridica restricțiile la sfârșitul acestui an și cred că este foarte dificil de spus exact care ar fi consecințele și numărul de români sau bulgari care vor intra în Marea Britanie. Guvernul Marii Britanii a comandat un studiu despre acest subiect și sunt multe elemente necunoscute. (...) Pot să spun ce a spus prim-ministrul David Cameron, că avem o experiență cu muncitori români și bulgari în Marea Britanie, este o experiență pozitivă, românii muncesc bine, plătesc taxele și sunt foarte apreciați de angajatorii lor. Pe de-o parte, este o experiență bună, pe de altă parte, este o discuție în Marea Britanie, care are o experiență recentă cu migrația masivă din Europa de Est și eu cred că este important că putem să prevenim abuzurile privind dreptul la libera circulație”, a spus Harris. Potrivit acestuia, Marea Britanie nu este singura țară care va ridica restricțiile pe piața muncii după 1 ianuarie 2014, iar românii și bulgarii vor avea acces în toate statele membre ale UE. „Eu nu știu exact care va fi alegerea lor, dacă să rămână în România sau să își găsească un loc de muncă în Polonia sau Germania. (...) Vom continua discuțiile, pentru că este necesar, piața unică este în beneficiul tuturor”, a subliniat ambasadorul britanic. Totodată, ambasadorul Harris consideră că România a îndeplinit condițiile tehnice pentru aderarea la Schengen, spunând că poziția guvernului Marii Britanii, exprimată în 2011, nu s-a schimbat, acesta susținând aderarea țării noastre la Schengen. „Poziția guvernului Marii Britanii a fost exprimată în 2011 și nu s-a schimbat: noi sprijinim aderarea României în spațiul Schengen, deoarece considerăm că România a îndeplinit condițiile tehnice. Știu că alte țări membre ale UE au ridicat considerații, în conexiune cu MCV (n.r. - Mecanismul de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene), și important pentru România este să răspundă la aceste considerații”, a spus ambasadorul. Vosganian, încep negocierile pentru Oltchim, cu firme din Israel, Turcia, România, spațiul ex-sovietic Negocierile pentru privatizarea combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea vor începe în această săptămână, cu companii din Israel, Turcia, România și spațiul ex-sovietic, potrivit ministrului demisionar al Economiei, Varujan Vosganian. Acesta a afirmat ieri, într-o conferință de presă, că speră ca negocierile să înceapă la 10 octombrie și a arătat, totodată, că în septembrie pierderile combinatului s-au apropiat de 0. Potrivit infomațiilor prezentate de Vosganian la finele lunii august-începutul lunii septembrie, de Oltchim s-au arătat interesați în ultima perioadă mai mulți investitori, individual sau în consorțiu. Astfel, SIF-urile vor să formeze un consorțiu pentru investiții la Oltchim, a cărui activitate ar uma să fie integrată cu cea a Chimcomplex Borzești. Fondul de investiții israelian Fortissimo Capital și PCC SE, acționar minoritar al Oltchim, au anunțat la rândul lor că vor forma un consorțiu pentru privatizarea combinatului chimic. Alt investitor interesat de Oltchim este producătorul de crom Yildirim din Turcia. Antonescu: Discuția pe pactul de coabitare e un caraghioslâc Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că discuția legată de pactul de coabitare dintre Traian Băsescu și Victor Ponta reprezintă un caraghioslâc, menționând că sunt ținuți din treabă „un ministru de Externe și un ministru al Justiției, care atâta treabă au în România și în lume, pe de o parte, pe de altă parte ca să ții din treabă niște consilieri prezidențiali care au de făcut un partid, adică nu e ușor, ca să discute cum să se împace și să evalueze cum a mers pactul de coabitare. Păi nu vede toată lumea cum a mers pactul de coabitare? A mers o vreme bine, și-au făcut fiecare niște interese, după care s-a schimbat situația”. Rugat să detalieze la ce s-a referit atunci când a susținut că premierul și președintele și-au „făcut niște interese”, Antonescu a precizat că „sunt niște interese politice pe care, în mod evident, din punctul meu de vedere, repet, marele beneficiar al pactului a fost Traian Băsescu. Asta este evaluarea mea, domnul Ponta ar avea și dânsul motive să creadă că i-a mers bine”. miercuri, 9 octombrie 2013 Raportul MCV pentru România va fi publicat la începutul anului 2014 Raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România va fi publicat la „începutul anului 2014”, a anunțat ieri, într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Mark Gray. Inițial, CE anunțase că raportul va fi publicat în decembrie 2013, întrebat de sesizarea ActiveWatch și a Asociației pentru Monitorizarea Justiției privind situația de la DNA, unde șeful Secției de combatere a corupției, Lucian Papiéi, a fost schimbat din funcție la o săptămână după ce îi fusese prelungit mandatul, oficialul european a precizat că următorul raport MCV va aborda și acest subiect: „Nu sunt la curent cu această scrisoare. Dar știu că CE a primit o serie de sesizări de la organizațiile non-guvernamentale privind situația DNA din România din ultimele zile, provocată de unele dispute referitoare la numirea unor procurori (...) Comisia nu a comentat, nu comentează și nu va comenta numirile individuale, cazurile particulare ale unor procurori. Comisia Europeană va aborda, cu siguranță, situația de la DNA în următorul raport, care va fi publicat la începutul anului viitor”, a spus Gray. Ponta. România a fost defavorizată prin fondurile UE alocate pentru 2014-2020 Premierul Victor Ponta l-a acuzat, ieri, pe președintele Traian Băsescu, că a negociat prost fondurile europene alocate României în perioada 2014- 2020, argumentând că țara noastră primește cei mai puțini bani raportat la numărul de locuitori. Astfel, a spus Ponta, în fața Camerei Deputaților, unde a prezentat „Acordul de parteneriat între România și UE privind mecanismul financiar multianual 2014-2020”, țara noastră a fost „evident defavorizată” în raport cu țările din regiune, în condițiile în care, la o populație de 21,3 milioane, beneficiază de fonduri de coeziune de 21,4 miliarde euro, respectiv circa 1.000 de euro pe locuitor. Potrivit cifrelor prezentate de șeful Executivului, Cehia primește 2.000 de euro pe locuitor, Ungaria aproape 2.000 de euro/ locuitor, Polonia 1.900, Lituania 2.200 iar Croația, țară nou aderată la UE, 1.900 euro. „Evident că suntem dezavantajați, avem practic jumătate raportat la numărul de locuitori. S-ar fi putut negocia mai bine, deși întotdeauna cel care nu a participat la negociere spune că ar fi putut obține mai mult”, a comentat Victor Ponta, adăugând: „Comisia Europeană spune să nu plângem după laptele vărsat. Nu plângem, doar spunem că în cana României e mai puțin lapte decât în cea a vecinilor noștri”. In consecință, șeful Executivului a precizat că aceste fonduri europene „vor fi folosite în primul rând pentru a încerca să atenuăm gravele discrepanțe dintre diferitele regiuni și zone ale țării”, astfel încât „fiecare comună și sat din România să aibă apă, canalizare, acces la gaze”. în acest context, primul ministru le-a cerut primarilor și autorităților locale să se orienteze cu prioritate către „banii europeni și doar acolo unde nu sunt fonduri europene disponibile să se îndrepte spre guvern”.