Cuvîntul Nou, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 32-35)
1968-09-07 / nr. 32
r Park Săp amina trecută a avut loc în oraşul Sfîntu Gheorghe Plenara Comitetului judeţean al U.T.C., care a dezbătut raportul cu privire la munca politico-ideologică desfăşurată de Comitetul judeţean al U.T.C., pentru cunoaşterea şi traducerea în viaţă a documentelor de partid, de stat şi U.T.C. La lucrările Plenarei au participat membrii biroului Comitetului judeţean al U.T.C., secretari ai Comitetelor orăşeneşti şi comunale, precum şi ai unor întreprinderi şi instituţii, invitaţi. A participat, de asemenea, tovarăşul Constantin Timaru, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. Raportul, prezentat de tov. Coloman Kozak, secretar a! Comitetului judeţean al U.T.C., a scos în evidenţă faptul că sub conducerea directă şi permanentă a Comitetului judeţean de partid, Comitetul judeţean al U.T.C. a luat, încă de la înfiinţarea sa, o serie de măsuri menite să contribuie la însuşirea şi aplicarea în practică a politicii partidului şi statului nostru. Din raportul prezentat şi din discuţiile purtate a reieşit că Comisiile ideologice, înfiinţate în aprilie îşi aduc o contribuţie însemnată în munca de educaţie comunistă a tineretului. Atît raportul cît şi discuţiile au subliniat preocuparea Comitetului judeţean U.T.G. pentru educarea tinerilor în spiritul dragostei faţă de partidul comunist şi faţă de scumpa noastră patrie — Republica Socialistă România, în cuvîntul lor tovarăşii Gheorghe Banciu, Ladislau Bede, Alexandru Benţea au arătat că tinerii români şi maghiari, înfrăţiţi în muncă îşi aduc din plin contribuţia la îndeplinirea sarcinilor economice, iar în timpul lor liber iau parte la acţiuni cultural-artistice. Mai mulţi vorbitori, printre care Romulus Bocîrnea, A. Kovács au arătat că în munca unor organizaţii U.T.C. se manifestă şi unele lipsuri, făcând totodată propuneri menite să ducă la lichidarea acestor neajunsuri. De asemenea, unii dintre vorbitorii care au luat cuvîntul în cadrul dezbaterilor s-au referit la alte probleme ale educaţiei comuniste, la responsabilitatea membrilor organizaţiei U.T.C. în producţie, în viaţa cetăţenească. Luînd cuvîntul, tovarăşul Constantin Timaru, a dat preţioase indicaţii cu privire la îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă a conducătorilor organizaţiilor de tineret, arâtînd că este necesar să se continue, intr-un ritm susţinut munca de educare patriotică, de îmbogălire a cunoştinţelor ideologice ale tineretului. Lucrările plenarei s-au desfăşurat sub semnul profundei adeziuni a organizaţiilor de tineret din judeţulnostru faţă de înţeleaptă politică a partidului şi statului nostru, sub semnul nestrămutatei hotărîri de a face zid în jurul încercatului conducător al destinelor patriei noastre. ALADAR VAS Plenara Comitetului judetean al U.T.C. CREŞTEREA INFLUENTEI SI COMPETENTEI ORGANELOR SI ORGANIZAŢIILOR DE PARTID (Urmare din pag. I-a) Un rol de maximă importanţă în îmbunătăţirea continuă a activităţii ■de partid şi de stat, în înfăptuirea sarcinilor stabilite de Conferinţa Naţională, îl are îmbunătăţirea muncii organizatorice, a stilului şi metodelor folosite de aceste noi organe. In cele ce urmează am dori să ne oprim asupra unor aspecte, să facem unele aprecieri pozitive, sa subliniem necesitatea conducerii de către aceste organe a tuturor domeniilor de activitate. De la bun început, pe baza indicaţiilor şi îndrumărilor date de Comitetul judeţean de partid, comitetele orăşeneşti şi comunale de partid au trecut la organizarea activităţii, fructificând spiritul novator şi mobilizator al măsurilor adoptate, pentru a atrage pe toţi cetăţenii la traducerea în viaţă a politicii partidului în multe localităţi printre care Chiriiş, Brateş, Catalina, Zăbala, Moacşa şi altele, au avut loc plenare lărgite ale comitetelor de partid, unde s-au defiit obiectivele principale spre care trebuie concentrată toată atenţia, în aceste comune, activitatea piarţelor de partid este concretizată în rezultatele obţinute de unităţile economice a căror activitate o îndrumă şi controlează. Astfel, încooperativele agricole de producţie de pe raza acestor comune, muncile agricole se desfăşoară în condiţii optime şi la timp, treieratul păioaselor este de ■ mult terminat, producţia de grîu la hectar a fost peste plan, la Chichiş trecînd de 3100 kg. la hectar, iar producţia de lapte pe cap de vacă furajată este la Brateş şi Catalina de pildă, de peste 8 litri pe zi In centrul activităţii organizaţiilor de partid dincomunele mai sus menţionate a stat şi problema creşterii şi întăririi rîndurilor partidului. Astfel, la Moacşa au fost primiţi numai in cursul lunii august 8 membri de partid, dintre care 5 sunt membri ai cooperativei agricole de producţie. De asemenea la Vîrghis au fost primiţi în partid 3 membri ai cooperativei agricole de producţie, un muncitor şi 2 intelectuali. Avem însă comitete de partid, ce-i drept, puţine la număr, care şi-au irosit o parte din activitate pe probleme minore, de mai mică importanţă. La comitetele de partid şi organizaţiile de bază din Breţcu, Malnaş, Dobîrlău, Băţanii Mari, Mereni, Hăghig, nu a existat o planificare concretă a muncii comitetelor de partid, a birourilor, scăpîndu-se astfel din vedere problemele esenţiale ale activităţii. De multe ori se urmăresc numai sarcinile economice, neglijîndu-se astfel viaţa internă de partid, educarea membrilor de partid. Din păcate, se întîlnesc cazuri cînd pregătirea şi ţinerea unor şedinţe de birou şi comitet se face în pripă, fără a asigura o bază de discuţie. Astfel, recent, trebuia să aibă loc o plenară a comitetului de partid din Brăduţ, al cărui material urma să fie întocmit de către un număr restrîns de membri ai biroului, în grabă. Ţinerea unor astfel de şedinţe ar fi dus la o îndeplinire formală a planului de muncă. Este necesar ca în finalul fiecărei analize să se adopte măsuri concrete, care să-i mobilizeze pe comunişti, pe toţi oamenii muncii. Dar oricît de bună ar fi hotărîrea sau planul de măsuri aderat, fără organizarea muncii pentru aplicarea ei de către comunişti, de cei chemaţi să-l îndeplinească, fără un control sistematic şi exigent, nu se poate vorbi de o reală traducere în viaţă a hotărîrii sau a planului. La Comitetul orăşenesc de partid întorsura Buzăului s-a introdus un sistem de urmărire sistematică a îndeplinirii sarcinilor stabilite, astfel incit fiecare membru al biroului sau comitetului răspunde personal de îndeplinirea sarcinilor care i-au fost trasate. Şi la comitetul de partid Breţcu s-a întocmit un plan de măsuri bine chibzuit, dar prevederile nu s-au realizat, deoarece membrii biroului şi secretarul de partid (Ştefan Zaki) nu auurmărit îndeplinirea acestora. Asemenea fenomene se mai constată şi la comitetele de partid Temnia, Ilieni, Covasna, Boroşneul Mare şi altele. Pentru îndeplinirea sarcinilor multiple şi complexe care stau în faţa lor, comitetele de partid orăşeneşti şi comunale trebuie să atragă în activitatea lor un larg activ obştesc, comisiile pe probleme, care să-l ajute în muncă. Acolo unde birourile comitetelor orăşeneşti şi comunale de partid antrenează această forţă colectivă, munca l. desfăşoară în condiţii bune, se realizează in practică principiul muncii colective şi al răspunderii colective faţă de sarcinile încredinţate. La comitetele de partid Brateş, Tîrgu Secuiesc, Bodoc, Zăbala, şi întorsura Buzăului sunt atraşi în munca de partid toţi membrii birourilor, ai comisiilor pe probleme, toţi comuniştii cu experienţă în munca de partid. Există însă şi comitete de partid ca cele din Breţcu, Aita Mare, Gernatu, Turia, Sfîntu Gheorghe, unde în activitatea de partid sînt atraşi un număr restrîns de membri ai comisiilor. Oricît de bună ar fi componenţa unui birou, oricîtde mari calităţi ar avea un secretar de partid, sarcinile nu se pot realiza fără antrenarea întregului activ de partid la elaborarea şi traducerea în viaţă a sarcinilor. Datoria fiecărui comitet orăşenesc şi comuna de partid este aceea de a atrage pe toţi membrii comitetului şi biroului, pe toţi comuniştii, la îndeplinirea sarcinilor stabilite. Numai în felul acesta se vor traduce în viaţă hotărîrile partidului. Rezultatele obţinute pînă acum demonstrează maturitatea competentă cu care comitetele de partid conduc întreaga activitate a organizaţiilor orăşeneşti şi comunale de partid. Aceste rezultate sunt o chezăşie a perfecţionării continue a stilului şi metodelor de muncă în organizarea întregii activităţi, pentru atragerea comuniştilor, a tuturor cetăţenilor din judeţul nostru la realizarea marilor sarcini. Pentru aceasta ne stau în faţă îndemnurile conducerii de partid şi de stat, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la mitingul oamenilor muncii, care a avut loc recent aici la Sfîntu Gheorghe . „Prin munca dv., prin munca de zi cu zi a întregului popor prinde viaţă programul elaborat de partid pentru înflorirea multilaterală, materială şi spirituală a patriei noastre socialiste“. CUVSNTUJL NOU ANUL I, Nr. 32 COVASNA CONFRUNTATĂ CU SARCINILE EDILITARE De la primul contact, covăsnenii prezintă caratea de vizită a unor buni gospodari. Avînd o veche tradiţie curativă, oraşul tinde spre o înfăţişare cochetă, confortabilă, care să-i atragă pe vizitatori. In cadrul de preocupări al conducerii judeţene, care îşi propune un vast program de revalorificare a potenţialului balneo-climateric local. Covasnei, cu sutele sale de izvoare medicinale, cu posibilitatea de a deveni o staţiune internaţională, i se deschid perspective deosebite. Acestea încep să se contureze prin proiectarea unui complex turistic cu hotel, restaurant, magazine de desfacere, utilaje după cele mai moderne cerinţe. Est vorba însă de acţiuni cu perspectivă mai largă, pe timp mai îndelungat. Ţinînd seama că, pînă la recenta împărţire administrativ- teritorială, ■ posibilităţile curative ale Covasnei au fost mai puţin valorificate acest program trebuie să fie intens susţinut de organele locale şi de cetăţeni, , printr-o participare de mase la lucrările de înfrumuseţare, sistematizare,onstrucţii de trotuare şi străzi. In anul acesta, oraşul a primit de la bugetul judeţului suma de peste 1 milion de lei, spre a începe modernizarea principalelor artere de circulaţie. Este adevărat că atît fondurile, cit şi ajutorul tehnic s-au primit mai tîrziu, dar există condiţii pentru a asfalta încă în anul acesta porţiunea de şosea care trece prin Voineşti, spre sanatoriul de cardiologie, ca şi sectorul de şosea pînă la Brateş, pentru pregătirea căruia organele tehnice judeţene vor trimite piatra necesară. S-a asigurat şi sprijinul Direcţiei judeţene de drumuri pentru asfaltarea şoselei spre Tîrgu Secuiesc, pînă la punctul Bortyogo, unde va trebui executată însă, cu mijloace locale, bordura şi macadamizarea. ■ Din iniţiativa consiliului popular orăşenesc s-au efectuat pînă la mijlocul lunii august reparaţii de străzi pe o suprafaţă de 21.000 metri pătraţi, s-au făcut amenajări şi întreţineri de parcuri şi zone verzi pe o suprafaţă de 9 hectare, s-au amenajat două baze sportive, s-au reparat podurile iar în continuare se lucrează la amenajarea pieţei, la construcţii de trotuare, finisarea şcolii din Voineşti, terminarea căminului cultural din Chiuruş, construirea a două săli de clasă la liceul din localitate. Este un început bun, dar el e totuşi departe de a exprima adevăratul potenţial gospodăresc al locuitorilor Covasnei. Aci se simte o oarecare lipsă de antrenament, atît din partea cetăţenilor cit şi a organelor locale, ca urmare a antecedentelor amintite; dar acum cînd oraşului i se acordă mijloace materiale apreciabile, spre a grăbi transformarea lui intr-un centru important al judeţului, se impune mai multă energie, preocupare, stăruinţă,, pentru a duce la îndeplinire obiectivele propuse şi chiar un plus de realizări. In primul rînd, comitetul executiv al consiliului popular orăşenesc ar trebui să se ocupe sistematic de controlarea şi îndrumarea lucrătorilor angajaţi la drumuri. în acelaşi timp se cere mai multă preocupare pentru mobilizarea valoroaselor posibilităţi gospodăreşti ale oraşului. S-a primit şi pînă acum un sprijin substanţial, cu mijloacele de transport ale cooperativei de consum, Iprofil, Autobaza, I.M.T.F. S-au remarcat prin participare activă în acţiunile gospodăreşti deputaţii Octavian Dobros, Vilmoş Griga, Samoilă Csontos, Iuliu Kádár, Maria Németh, Margareta Száva, gospodari de frunte ca Dumitru Giuglea, Géza Geese, Ioan Ciambur, Iosif Deme. Este, însă, evident că aportul covăsnenilor, cu deosebire cel al tineretului, la ridicarea nivelului edilitar şi înfrumuseţarea oraşului, poate fi mult mai substanţial. Participarea la muncă patriotică trebuie asigurată în fiecare zi, atît la lucrările de drumuri (Voineşti, Brateş, Fortuogo), cît şi la celelalte lucrări. Din lipsa unei participări SANDU PLUGARU (Continuare în pag. a 10-a)