Cuvîntul Nou, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 32-35)

1968-09-07 / nr. 32

r Par­k Săp amina trecută a avut loc în oraşul Sfîntu Gheorghe Plenara Comitetului judeţean al U.T.C., care a dezbătut raportul cu privire la munca politico-ideologică desfăşurată de Comitetul judeţean al U.T.C., pentru cunoaşterea şi traducerea în viaţă a docu­mentelor de partid, de stat şi U.T.C. La lucrările Plenarei au participat membrii­ biroului Comitetului judeţean al U.T.C., secretari ai Comitetelor oră­şeneşti şi comunale, precum­­ şi ai unor întreprinderi şi instituţii, invitaţi. A participat, de­ asemenea, tovarăşul Con­stantin Timaru, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. Raportul, prezentat de tov. Coloman Kozak, secretar a! Comitetului judeţean al U.T.C., a scos în evidenţă faptul că sub conducerea directă şi permanentă a Comitetului ju­deţean de partid, Comitetul judeţean al U.T.C. a luat, încă de la înfiinţarea sa, o serie de măsuri menite să contri­buie la însuşirea şi aplicarea în practică a politicii parti­dului şi statului nostru. Din raportul prezentat şi din discuţiile purtate a reie­şit că Comisiile ideologice, în­fiinţate în aprilie îşi aduc o contribuţie însemnată în mun­ca de educaţie comunistă a tineretului. Atît raportul cît şi discuţiile au subliniat pre­ocuparea Comitetului jude­ţean U.T.G. pentru educarea tinerilor în spiritul dragostei faţă de partidul comunist şi faţă de scumpa noastră patrie — Republica Socialistă Româ­nia, în cuvîntul lor tovarăşii Gheorghe Banciu, Ladislau Bed­e, Alexandru Benţea au arătat că tinerii români şi ma­ghiari, înfrăţiţi în muncă îşi aduc din plin contribuţia la îndeplinirea sarcinilor econo­mice, iar în timpul lor liber iau parte la acţiuni cultu­­ral-artistice. Mai mulţi vorbitori, printre care Romulus Bocîrnea, A. Kovács au arătat că în mun­ca unor organizaţii U.T.C. se manifestă şi unele lipsuri, fă­când totodată propuneri meni­te să ducă la lichidarea aces­tor neajunsuri. De asemenea, unii dintre vorbitorii care au luat cuvîn­tul în cadrul dezbaterilor s-au referit la alte probleme ale educaţiei comuniste, la res­ponsabilitatea membrilor or­ganizaţiei U.T.C. în producţie, în viaţa cetăţenească. Luînd cuvîntul,­­ tovarăşul Constantin Timaru, a dat pre­ţioase indicaţii cu privire la îmbunătăţirea stilului şi me­todelor de muncă a conducă­torilor organizaţiilor de tine­ret, arâtînd că este necesar să se continue, intr-un ritm sus­ţinut munca de educare pa­triotică, de îmb­ogălire a cu­noştinţelor ideologice ale ti­neretului. Lucrările plenarei s-au des­făşurat sub semnul profundei adeziuni a organizaţiilor de tineret din judeţul­­nostru faţă de înţeleaptă politică a parti­dului şi statului nostru, sub semnul nestrămutatei hotărîri de a face zid în jurul încerca­tului conducător al destinelor patriei noastre.­­ ALADAR VAS Plenara Comitetului judetean al U.T.C. CREŞTEREA INFLUENTEI SI COMPETENTEI ORGANELOR SI ORGANIZA­ŢIILOR DE PARTID (Urmare din pag. I-a) Un rol de maximă importanţă în îmbunătăţirea continuă a activităţii ■de partid şi de stat, în înfăptuirea sarcinilor stabilite de Conferinţa Na­ţională, îl are îmbunătăţirea muncii organizatorice, a stilului şi metodelor folosite de aceste noi organe. In cele ce urmează am dori să ne oprim asu­pra unor aspecte, să facem unele apre­cieri pozitive, sa subliniem necesita­tea­ conducerii de către aceste organe a tuturor domeniilor de activitate. De la bun început, pe baza indicaţiilor şi îndrumărilor date de Comitetul jude­ţean de partid, comitetele orăşeneşti şi comunale de partid au trecut la orga­­­nizarea activităţii, fructificând spiritul novator şi mobilizator al măsurilor adoptate, pentru a atrage pe toţi cetă­ţenii la traducerea în viaţă a politicii partidului în multe localităţi printre care­­ Chiri­­iş, Brateş, Catal­ina, Zăbala, Moacşa şi altele, au avut loc plenare lărgite ale comitetelor de partid, unde s-au def­iit obiectivele principale spre care trebuie concentrată toată atenţia, în aceste comune, activitatea pi­­arţe­lor de partid este concretizată în re­zultatele obţinute de unităţile economi­ce a căror activitate o îndrumă şi controlează. Astfel, în­­cooperativele agricole de producţie de pe raza aces­tor comune, muncile agricole se des­făşoară în condiţii optime şi la timp, treieratul păioaselor este de ■ mult terminat, producţia de grîu la hectar a fost peste plan, la Chichiş trecînd de 3100 kg. la hectar, iar producţia de lapte pe cap de vacă furajată este la Brateş şi Catalina de pildă, de peste 8 litri pe zi In centrul activităţii organizaţiilor de partid din­­comunele mai sus men­ţionate a stat şi problema creşterii şi întăririi rîndurilor partidului. Astfel, la Moacşa au fost primiţi numai in cursul lunii august 8 membri de partid, dintre care 5 sunt membri ai coopera­tivei agricole de producţie. De aseme­nea la Vîrghis au fost primiţi în partid 3 membri ai cooperativei agricole de producţie, un muncitor şi 2 intelectuali. Avem însă comitete de partid, ce-i drept, puţine la număr, care şi-au iro­sit o parte din activitate pe probleme minore, de mai mică importanţă. La comitetele de partid şi organizaţiile de baz­ă din Breţcu, Malnaş, Dobîrlău, Băţanii Mari, Mereni, Hăghig, nu a existat o planificare concretă a muncii comitetelor de partid, a birourilor, scă­­pîndu-se astfel din vedere problemele esenţiale ale activităţii. De multe ori se urmăresc numai sarcinile economi­ce, neglijîndu-se astfel viaţa internă de partid, educarea membrilor de par­tid. Din păcate, se întîlnesc cazuri cînd pregătirea şi ţinerea unor şedinţe de birou şi comitet se face în pripă, fără a asigura o bază de discuţie. Astfel, recent, trebuia să aibă loc o plenară a comitetului de partid din Brăduţ, al cărui material urma să fie întocmit de către un număr restrîns de membri ai biroului, în grabă. Ţinerea unor astfel de şedinţe ar fi dus la o îndeplinire formală a planului de muncă. Este necesar ca în finalul fiecărei analize să se adopte măsuri concrete, care să-i mobilizeze pe comunişti, pe toţi oamenii muncii. Dar oricît de bună ar fi hotărîrea sau planul de măsuri­ aderat, fără organizarea muncii pen­tru aplicarea ei de către comunişti, de cei chemaţi să-l îndeplinească, fără un control sistematic şi exigent, nu se poate vorbi de o reală traducere în viaţă a hotărîrii sau a planului. La Comitetul orăşenesc de partid în­­torsura Buzăului s-a introdus un sis­tem de urmărire sistematică a îndepli­nirii sarcinilor stabilite, astfel incit fiecare membru al biroului sau comi­tetului răspunde personal de îndepli­nirea sarcinilor care i-au fost trasate. Şi la comitetul de partid Breţcu s-a întocmit un plan de măsuri bine chib­zuit, dar prevederile nu s-au realizat, deoare­ce membrii biroului şi secretarul de partid (Ştefan Zaki) nu au­­urmărit îndeplinirea acestora. Asemenea feno­mene se mai constată şi la comitetele de partid T­emnia, Ilieni, Covasna, Bo­­roşneul Mare şi altele. Pentru îndeplinirea sarcinilor multi­ple şi complexe care stau în faţa lor, comitetele de partid orăşeneşti şi co­munale trebuie să atragă în activita­tea lor un larg activ obştesc, comisiile pe probleme, care să-l ajute în mun­că. Acolo unde birourile comitetelor orăşeneşti şi comunale de partid an­trenează această forţă colectivă, munca l.­ desfăşoară în condiţii bune, se rea­lizează in practică principiul muncii colective şi al răspunderii colective faţă de sarcinile încredinţate. La comitetele de partid Brateş, Tîr­gu Secuiesc, Bodoc, Zăbala, şi întor­­sura Buzăului sunt atraşi în munca de partid toţi membrii birourilor, ai comi­siilor pe probleme, toţi comuniştii cu experienţă în munca de partid. Există însă şi comitete de partid ca cele din Breţcu, Aita Mare, Gernatu, Turia, Sfîntu Gheorghe, unde în activitatea de partid sînt atraşi un număr restrîns de membri ai comisiilor. Oricît de bună ar fi componenţa unui birou, oricît­­de mari calităţi ar avea un secretar de partid, sarcinile nu se pot realiza fără antrenarea în­tregului activ de partid la elaborarea şi traducerea în viaţă a sarcinilor. Datoria fiecărui comitet orăşenesc şi comuna­ de partid este aceea de a a­­trage pe toţi membrii comitetului şi bi­roului, pe toţi comuniştii, la îndeplini­rea sarcinilor stabilite. Numai în felul acesta se vor traduce în viaţă hotărî­­rile partidului. Rezultatele obţinute pînă acum de­monstrează maturitatea competentă cu care comitetele de partid conduc în­treaga activitate a organizaţiilor oră­şeneşti şi comunale de partid. Aceste rezultate sunt o chezăşie a perfecţionării continue a stilului şi me­todelor de muncă în organizarea în­tregii activităţi, pentru atragerea co­muniştilor, a tuturor cetăţenilor din judeţul nostru la realizarea marilor sarcini. Pentru aceasta ne stau în faţă îndemnurile conducerii de partid şi de stat, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la mitingul oamenilor mun­cii, care a avut loc recent aici la Sfîntu Gheorghe . „Prin munca dv., prin munca de zi cu zi a întregului popor prinde viaţă programul elaborat de partid pentru înflorirea multilaterală, materială şi spirituală a patriei noastre socialiste“. CUVSNTUJL NOU ANUL I, Nr. 32 COVASNA CONFRUNTATĂ CU SARCINILE EDILITARE De la primul contact, covăsnenii prezintă car­a­tea de vizită a unor buni gospodari. Avînd o veche tradiţie curati­vă, oraşul tinde spre o înfăţişare cochetă, con­­fortabilă, care să-i atra­gă pe vizitatori. In ca­drul de preocupări al conducerii judeţene, ca­re îşi propune un vast program de revalorifi­care a potenţialului bal­­neo-climateric local. Covasnei, cu sutele sale de izvoare medicinale, cu posibilitatea de a de­veni o staţiune interna­ţională, i se deschid perspective deosebite. A­­cestea încep să se con­tureze prin proiectarea unui complex turistic cu hotel, restaurant, ma­gazine de desfacere, uti­laje după cele mai mo­derne cerinţe. Es­t vor­ba însă de acţiuni cu perspectivă mai largă, pe timp mai îndelungat. Ţinînd seama că, pînă la recenta împărţire ad­ministrativ- teritorială, ■ posibilităţile curative ale Covasnei au fost mai puţin valorificate acest program trebuie să fie intens susţinut de or­ganele locale şi de ce­tăţeni, , printr-o partici­pare de mase la lucră­rile de înfrumuseţare, sistematizare,­onstruc­­ţii de trotuare şi străzi. In anul acesta, oraşul a primit de la bugetul judeţului suma de pes­te 1 milion de lei, spre a începe modernizarea principalelor artere de circulaţie. Este adevărat că atît fondurile, cit şi ajutorul tehnic s-au pri­mit mai tîrziu, dar există condiţii pentru a asfalta încă în anul a­cesta porţiunea de şosea care trece prin Voineşti, spre sanatoriul de car­diologie, ca şi sectorul de şosea pînă la Bra­­teş, pentru pregătirea căruia organele tehnice judeţene vor trimite piatra necesară. S-a asi­gurat şi sprijinul Direc­ţiei judeţene de dru­­muri pentru asfaltarea şoselei spre Tîrgu Se­cuiesc, pînă la punctul Bortyogo, unde va tre­bui executată însă, cu mijloace locale, bordu­ra şi macadamizarea. ■ Din iniţiativa con­siliului popular oră­şenesc s-au efectuat pînă la mijlocul lu­nii august reparaţii de străzi pe o suprafaţă de 21.000 metri pătraţi, s-au făcut amenajări şi în­treţineri de parcuri şi zone verzi pe o supra­faţă de 9 hectare, s-au amenajat două baze sportive, s-au reparat podurile iar în continua­re se lucrează la ame­najarea pieţei, la con­strucţii de trotuare, fi­nisarea şcolii din Voi­neşti, terminarea cămi­nului cultural din Chiu­­ruş, construirea a două săli de clasă la liceul din localitate. Este un început bun, dar el e totuşi departe de a ex­prima adevăratul poten­ţial gospodăresc al lo­cuitorilor Covasnei. Aci se simte o oarecare lip­să de antrenament, atît din partea cetăţenilor cit şi a organelor locale, ca urmare a anteceden­telor amintite; dar a­­cum cînd oraşului i se acordă mijloace mate­riale apreciabile, spre a grăbi transformarea lui intr-un centru impor­tant al judeţului, se im­pune mai multă energie,­ preocupare, stăruinţă,, pentru a duce la înde­plinire obiectivele pro­puse şi chiar un plus de realizări. In primul rînd, comi­tetul executiv al consi­liului popular orăşenesc ar trebui să se ocupe sistematic de controla­rea şi îndrumarea lu­crătorilor angajaţi la drumuri. în acelaşi timp se cere mai multă preocupare pentru mo­bilizarea valoroaselor posibilităţi gospodăreşti ale oraşului. S-a primit şi pînă acum un spri­jin substanţial, cu mijloacele de transport ale cooperativei de con­sum, Iprofil, Autobaza, I.M.T.F. S-au remarcat prin participare activă în acţiunile gospodă­reşti deputaţii Octavian Dobros, Vilmoş Griga, Samoilă Csontos, Iuliu Kádár, Maria Németh, Margareta Száva, gos­podari de frunte ca Dumitru Giuglea, Géza Geese, Ioan Ciam­bur, Iosif Deme. Este, însă, evident că aportul co­­văsnenilor, cu deosebire cel al tineretului, la ri­dicarea nivelului edilitar şi înfrumuseţarea ora­şului, poate fi mult mai substanţial. Participarea la muncă patriotică tre­buie asigurată în fieca­re zi, atît la lucrările de drumuri (Voineşti, Brateş, Fortuogo), cît şi la celelalte lucrări. Din lipsa unei participări SANDU PLUGARU (Continuare în pag. a 10-a)

Next