Cuvîntul Nou, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 46-50)
1968-12-07 / nr. 46
ORGAN AL COMIILIULUI JUDEȚEAN COVASNA AL P.C.R. ȘI AL CONSIIUL POPULAR JUDE]EAN PROVIZORI0 ANUL I, NR. 46 SIMBĂTA, 7 DECEMBRIE 1968 12 PAGINI, :*0 BANI Foto : A. BARTHA Dantelăria metalică a giganţilor (Tirgu Secuiesc) Mărturisim că la început ne-am îndoit de rezultatele anchetei noastre. Prea era proaspătă acţiunea întreprinsă de ziarul „Scînteia" şi articolul lui Ştefan Zidăriţă stîrnise prea multă vîlvă, pentru ca cei însărcinaţi cu paza şi gospodărirea avutului obştesc să nu devină mai vigilenţi în îndeplinirea misiunii lor. Şi totuşi ... Am pornit la drum, înarmaţi cu o legitimaţie care ar fi trebuit să stîrnească suspiciune de la prima vedere: o simplă bucăţică de carton, ruptă dintr-un dosar, fără fotografie şi cu un text pe care l-am categorisi drept hilar: „Direcţia centrală de control general — Serviciul controlului de specialitate. Seria CH 4 nr. 0089. Tovarăşul Cincinal Pavelescu este împuternicit de a controla toate întreprinderile şi instituţiile, unităţile comerciale, sanitare, etc. Şef serviciu : Moş Ţăranu”. La locul indicat prin L.S. am aplicat drept „ştampilă" o monedă de un leu. Nici înfăţişarea dubioasă a materialului din care era confecţionată, nici textul semistupid al acestui „document“, nici numele ilustru al titularului, n-au frapat pe nimeni, n-au trezit nici cea mai palidă urmă de dubiu, celor cărora le-am prezentat această „cheie" care ne-a descuiat toate, sau aproape toate uşile din judeţ- La I.J.I.C. Sfîntu Gheorghe „legitimaţia" noastră a demonstrat însuşiri de-a dreptul „miraculoase“: nici n-am coborît din maşină şi poarta s-a deschis ca printr-o vrajă, lăsîndu-ne să pătrundem în incinta întreprinderii. „Cerberul" însărcinat cu paza și controlul actelor celor ce pătrund în întreprindere, încremenise cu mina la chipiu. De unde acest „respect" exagerat acordat omului cu maşina ? Există pe undeva vreo dispoziție, un decret sau vreun ordin în virtutea căruia cel cu maşina mică este investit cu nişte împuterniciri speciale, care-i dau dreptul de a intra necontrolat cînd vrea şi unde vrea ? Teama că nu vom avea ocazia să arătăm nimănui faimoasa legitimaţie ne-a fost spulberată de apariţia şefului serviciului aprovizionare-desfacere, tovarăşul Gheorghe Radu, care, după o privire sumară aruncată documentelor noastre de identitate, s-a oferit să ne arate tot ce vrem și... ce nu vrem din întreprindere. In încheierea unei vizite „fructuoase“ în timpul căreia am aflat toate „tainele" procesului de producţie (inclusiv cifre de plan, perspective, investiţii) am fost trataţi cu „delicatese" din producţia întreprinderii. La plecare ne-am întîlnit cu inginerul-şef, tovarăşul Nicolae Ochiuleţ, care s-a dovedit o gazdă tot atît de puţin... curioasă să ştie cine calcă pragul întreprinderii de a cărei gospodărire se ocupă. Portarul s-a arătat ceva mai vigilent: — Aţi luat ceva din fabrică? — Nuu ! — Să trăiţi ! Exact după acelaşi tipic a decurs „inspecţia“ la I.I.L. „Spicul", Fabrica de pîine, secţia de prelucrare a cărnii din Tirgu Secuiesc, I.I.L. Tirgu Secuiesc, (secţia de preparare a gemurilor), cofetăria „Tineretului" şi restaurantul „Central“ din acelaşi oraş, ca şi la bufetul „Vînătorul", restaurantul, cooperativa de consum din Baraolt şi la fabrica de produse lactate din acest oraş. La secţia vinuri a „Vinalcool" , Sfîntu Gheorghe, n-am arătat „legitimaţia“ pentru că n-am avut cui o arăta. Şeful secţiei, era plecat, iar depozitul... vraişte, uşile deschise şi nici ţipenie. Puteam lua depozitul cu totul, dar ne-am temut că n-ar mai fi avut tovarăşul Gyula Ghiş... ce să păzească. Într-un singur loc ni s-a „înfundat": la Oficiul judeţean „Vinalcool", şeful oficiului Ştefan Csavar nu s-a lăsat convins de legitimaţia noastră. Iată, deci, că din paisprezece unităţi vizitate, la una am întîlnit un om dispus să acorde mai multă atenţie oamenilor care intră în întreprinderea lor. Dincolo de implicaţiile oarecum hazlii ale improvizatei noastre „inspecţii", conducerile întreprinderilor, organizaţiile de partid trebuie să facă o analiză temeinică a modului în care se asigură paza bunurilor ce le-au fost încredinţate şi să ia, acolo unde este cazul, cele mai drastice măsuri pentru ca vigilenţa şi grija pentru avutul obştesc să-şi ocupe locurile care în mod firesc li se cuvin. P. NEDEICU F. JORS .Oin Ancheta noastră PROLCTAU DIN TOATE TARILE UNITI-VA ! O cifră record Construirea de noi apartamente va înregistra în anul viitor o cifră record în judeţul Covasna. Se vor construi 790 de apartamente în oraşele judeţului. Astfel, la Sfîntu Gheorghe vor fi date în folosinţă 510 apartamente, din care 144 garsoniere într-un bloc-turn cu 9 etaje. Blocurile vor fi amplasate in noul cartier Volcan şi în cartierul Simeria. Oraşului Tirgu Secuiesc i s-a rezervat un număr de 208 apartamente pentru muncitorii celor două fabrici care îşi vor deschide porţile în noul an. Oraşului Baraolt 32 de apartamente, iar oraşelor Covasna şi Intorsura Buzăului cîte 20 de apartamente. Proiectele de execuţie pentru toate aceste apartamente sunt terminate. GH. BRIOTA, coresp. CARNET DE REPORTER METAMORFOZE ÎN VALEA OITUZULUI Ascunsă in pădurea de aramă a munţilor Oitusului, fabrica de cherestea pare, sub ochii vizitatorului, o prezenţă neobişnuită. Cobori serpentinele pentru a intra pe drumul drept ce se termină în incinta fabricii, şi rezonanţele lemnului, supus primelor faze de metamorfozare industrială, te întimpină familiar. In noua hală a gaterelor — dată recent in exploatare — fierastraiele se-mplindă de-a lungul trunchiurilor uriaşe, aduse ritmic din depozit pe vagoneţi de covil, de oamenii din brigada gateristului Emeric Timar. E primul semn al mecanizării muncilor grele, deoarece alături — de cealaltă parte a uriaşelor fierăstraie — se montează banda transportoare care va prelua cheresteaua cu iz proaspăt de răşină şi sevă, pentru a o depune la punctele de depozitare. In subsolul halei, meşteri betonişti, tîmplari şi mecanici, execută lucrări de planşare a pardoselei. In locuri anume stabilite ei croiesc din beton „guri“ pentru absorbţia rumeguşului şi expedierea sa pe o lungime de 96 m., pînă la hala de cazane, unde va fi folosit drept combustibil. Un mijloc simplu de a economisi anual V. LAURIAN (continuare în pag. a 2-a)