Cuvîntul Nou, aprilie 1970 (Anul 3, nr. 120-124)

1970-04-04 / nr. 120

WIOLETAM DIN TOATE TANILE. UMIJIVA1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL III Nr. 120 SIMBÄTA, 4 APRILIE 1970 12 PAGINI 50 BANI Popas la izvoarele pădurii Aşezare cu pronunţat caracter silvic şi forestier, Comandoul, de la marginea căruia pornesc izvoarele de păduri care se am­plifică in trunchiuri şi ecouri, prin brazi, paltini, prin zborul zvelt al ciutelor şi cerbilor, pre­lungite pină dincolo de şopotul piratelor care-şi înfrăţesc mai la vale apele: Bisca Mare şi Bisca Mică. Destul de izolată, aşezarea, la care se poate ajunge fie prin frumoasa Voie a linelor­ prin Covasna-Voineşti, fie prin Păpăuţi, in Ciuda unor condiţii climaterice mai deosebite de restul ţării, a precipitaţiilor mult mai abundente decit oriunde­­ se ridică astăzi la nivelul unei comune puternice, alături de întregul mediu „ rural" al pa­triei noastre.­­ Desigur, am putea da şi o cifră, care să reflecte noul a­­părut in viaţa celor peste trei sute de familii care vieţuim aici, îmi spune directorul căminului cultural, tov. Carol I. Cserja, a­­vem peste 70 televizoare, am construit un bloc cu 16 aparta­mente,­­anul acesta vom mai ridica unul... Noul, apărut in viaţa acestor oameni cer­re poartă aurul pădu­rilor din cele peste 40 de par­chete, răspindite in creierii munţilor Vrancei, se poate ve­dea la fiecare pas : există o şcoală generală deservită de peste 10 cadre didactice, o gră­diniţă de copii, un cămin cul­tural, o bibliotecă cu peste 3.000 de volume, o circumscrip­ţie sanitară dotată cu un sta­ţionar cu 8 paturi, cu o casă de naştere in care anul trecut au născut ...­­ Ciţi copii s-au născut anul trecut, tovarăşe doctor Dimo­­vici ? Şi medicul Corneliu Dimovici, care tocmai sfirşise consultaţia unui copilaş de citeva luni, îmi răspunde : — Anul trecut ? Peste 40, insă dacă aveţi nevoie de o cifră exactă, mă uit in acte ... Imi plimb paşii prin interiorul acestei aşezări omeneşti, de ur­de izvorăsc pădurile şi unde se termină pădurile, pretutin-OAMENI ŞI LOCURI DIN JUDEŢ deşi se zăresc produsele mun­cii forestierilor care locuiesc aici. Şi despre muncă pot vorbi ochii, cutele blajine, dar dine in acelaşi timp, ale secretaru­lui de partid al comunei, tov. Francisc Kádár Bitó, cel care a lucrat vreme de 42 de ani la atelierul de bierarie al C.F.F., despre muncă pot vorbi şi ma­nifestările căminului cultural, formaţia de teatru, cercurile care îşi adună cursanţii săptă­mânal, despre muncă poate vor­bi şi dorinţa oamenilor de aici de a avea şi o formaţie profe­sionistă, care să prezinte un spectacol... Chiar îmi vine în minte scri­soarea pe care au trimis-o lo­cuitorii Comandoului, Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, invitindu-i pe artişti în mijlocul lor ... Scrisoare ră­masă însă fără nici un răspuns! De ce ? Şi, intr-adevăr, pentru a con­feri mai mult frumos acestor locuri de un pitoresc neasemeni cu un altul, s-au pornit primii paşi, deşi incă anevoie de străbătut in vreme de ploi sau de topire a zăpezilor, cele două drumuri care urcă la Coman­­dău, leagă oraşul din Arcul Carpatic, Covasna, de comuna care-i este subordonată şi, o dată cu dezvoltarea oraşului, şi comuna Comandau se va ridi­ca pe treptele noi ale devenirii. Cu atit mai mult aceasta, cu cit unitatea de prelucrare a lemnului, aparţinind U.E.I.L. Tirgu Secuiesc, este un mare obiectiv a cărui producţie glo­bală se ridică anual la zeci de milioane lei. Un amănunt : linia ferată a întreprinderii depăşeşte lungimea totală a liniilor C.F.R. din judeţ. Parcă tot spre a conferi un plus de pitoresc acestor fru­moase şi bogate plaiuri, prin cotloanele cărora mai hălă­­duiesc cerbii şi mistreţii, urşii şi vulpile, de multe ori urmele lor incăleciindu-se cu cele ale tăie­torilor de păduri, mina omului a creat aici lucruri ieşite din comun : planul înclinat de la Comandău, alcătuire unică in Europa, — un sistem de cabluri (Continuare în pag. a 9-a) .. .. . locuri de un pitoresc neasemeni cu un altul“ Foto : BARTHA ÁRPÁD Bilanţul primului trimestru S-au realizat peste plan 9 11.034.000 lei producţie globală 9 7.152.000 lei producţie marfă vîndută şi încasată 9 13.607 tone cărbune 0 56.000 m.p. ţesături 0 696 m.c. cherestea de diferite esenţe 0 33 tone brînzeturi, 30 tone carne, etc. Mobilizaţi de însufleţită chemare la întrecere lansată de comuniştii din organizaţia de partid a judeţului Braşov, oa­menii muncii — români şi maghiari — din industria jude­ţului nostru au încheiat primul trimestru al anului cu un bi­lanţ deosebit de bogat in realizări. Planul producţiei globale a fost depăşit cu 11.034.000 lei, faţă de 3.728.000 lei cit preve­dea angajamentul. La indicatorul sintetic marfă vîndută şi în­casată, s-a înregistrat, de asemenea, o depăşire de 7.152.000 lei — cu 6.552.000 lei mai mult decit prevedea angajamen­tul asumat — iar la export, prevederile au fost depăşite cu 4.658.000 lei — întrecînd de peste 9 ori angajamentul. Reprezentat în unităţi naturale, efortul colectivelor de întreprinderi din judeţul nostru s-a materializat în următoa­rele cantităţi de produse realizate peste plan: 13.607 tone căr­bune — faţă de 9.000 tone cit prevedea angajamentul — 696 m.c. cherestea de fag şi răşinoase, 56.000 m.p. ţesături de bum­bac — faţă de un angajament de 5.000 m.p. — 33 tone brinze­­turi, 30 tone carne, 544.000 buc. cărămidă ş.a. Demn de reţinut este faptul că 57,7 la sută din sporul producţiei globale s-a obţinut pe seama creşterii productivi­tăţii muncii — indicator care, pe ansamblul industriei jude­ţului, a fost depăşit cu 390 lei pe fiecare salariat. Fruntaşe în îndeplinirea exemplară a sarcinilor econo­mice pe acest prim trimestru al anului, sunt colectivele de la Întreprinderea minieră Căpeni, Combinatul textil din Sfintu Gheorghe, unităţile de industrie alimentară, ş.a. Imi Îngădui ca, fiind o leacă mai in virstă, să-ţi vorbesc aşa cum ar face-o un frate mai mare; iată, de citeva luni ai terminat clasa a Xll-a; eşti deci un om in toată pute­rea cuvintului, poţi face tot ce vrei , îţi este deschis dru­mul spre facultate (şi părinţii tăi ar vrea), iţi este deschis drumul şi spre alte şcoli, tehnice, spre calificare in pro­ducţie. Poţi face ce vrei ! Şi cu toate acestea ... Ai terminat liceul, ai încercat la facultate şi­­ numai din vina ta ! — n-ai reuşit. Desigur, asta nu trebuie să te descurajeze. Dimpotrivă , mai ai a­­proape un an pentru a te pregăti şi mai temeinic, mai conştiincios, aprofundind materia, pe care, pină acum . . . Sigur, vei zice că şi unii dintre profesori nu te-au pregătit destul de bine, apoi că părinţii nu te-au supravegheat în­deajuns. Multă dreptate n-ai. Vezi, tu eşti aproape singur în situaţia aceasta; ceilalţi sunt fie la facultăţi, fie în pro­ducţie, fie la şcoli tehnice, fiecare şi-a găsit locul. De asta zic : multă dreptate n-ai. Insă aşa, un pic . . . Adevărul in­să, e că de noi depinde ceea ce vrem să facem cu noi. Faptul că stai mă determină să-ţi vorbesc. Faptul că stai şi-ţi minţi părinţii, zicînd că înveţi pentru a încerca iar la facultate. Şi minţi. După ce ai absolvit şcoala, nu poţi spu­ne că eşti complet nepregătit , n-ai fi absolvit-o. Deci n-ai de ce sta un an întreg acasă, nu poţi zice că nu ştii ni­mic; materia trebuie acum doar revăzută, o oră, două, hai să zicem şi trei şi patru pe zi. Dar, in restul timpului, ce faci? Atunci cind părinţii tăi sunt la serviciu. Să-ţi spun eu: ţi-ai lăsat două ,, perii" de o parte şi de alta a obrajilor, favoriţi cam jalnici, ţi-ai făcut rost, cine mai ştie cum, de o pereche de pantaloni „blue-jeans" de văcar (dacă ai învăţat englezeşte ştii că cow-boy înseamnă băiat la vaci, văcar cum am zice noi), cu două-trei etichete pe buzuna­rul de la spate, ba, ţi-ai mai lăsat şi tuleiele să-ţi mur­dărească obrazul proaspăt. . . Insă in rest ? Cum poţi spu­ne că eşti prea ocupat cu învăţatul, din moment ce stai toată ziulica in faţa unei cafele şi a unui coniac, umplind cofetăria de fum ? Sau poate crezi că adult Înseamnă ne­apărat barbă, tutun, băutură, sau mini-jupă şi sulemenea­­lă pe toată faţa (mă refer şi la cele citeva fete cu care CUViNTUL OD011 Ol rnoQD TINERE . . . umbli­ ? Părinţii tăi, cei care se pierd de dragul tău şi iţi doresc un viitor strălucit, sunt adulţi pentru că-şi ciştigă plinea lor şi a ta, a fraţilor tăi, pentru că muncesc. Tu de ce să stai ? M-am gindit foarte serios la tine. Vreau, cinstit şi sin- VASILE ARTENIE (Continuare in pag. a 8-aj

Next