Cuvîntul Nou, aprilie 1970 (Anul 3, nr. 120-124)
1970-04-04 / nr. 120
WIOLETAM DIN TOATE TANILE. UMIJIVA1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL III Nr. 120 SIMBÄTA, 4 APRILIE 1970 12 PAGINI 50 BANI Popas la izvoarele pădurii Aşezare cu pronunţat caracter silvic şi forestier, Comandoul, de la marginea căruia pornesc izvoarele de păduri care se amplifică in trunchiuri şi ecouri, prin brazi, paltini, prin zborul zvelt al ciutelor şi cerbilor, prelungite pină dincolo de şopotul piratelor care-şi înfrăţesc mai la vale apele: Bisca Mare şi Bisca Mică. Destul de izolată, aşezarea, la care se poate ajunge fie prin frumoasa Voie a linelor prin Covasna-Voineşti, fie prin Păpăuţi, in Ciuda unor condiţii climaterice mai deosebite de restul ţării, a precipitaţiilor mult mai abundente decit oriunde se ridică astăzi la nivelul unei comune puternice, alături de întregul mediu „ rural" al patriei noastre. Desigur, am putea da şi o cifră, care să reflecte noul apărut in viaţa celor peste trei sute de familii care vieţuim aici, îmi spune directorul căminului cultural, tov. Carol I. Cserja, avem peste 70 televizoare, am construit un bloc cu 16 apartamente,anul acesta vom mai ridica unul... Noul, apărut in viaţa acestor oameni cerre poartă aurul pădurilor din cele peste 40 de parchete, răspindite in creierii munţilor Vrancei, se poate vedea la fiecare pas : există o şcoală generală deservită de peste 10 cadre didactice, o grădiniţă de copii, un cămin cultural, o bibliotecă cu peste 3.000 de volume, o circumscripţie sanitară dotată cu un staţionar cu 8 paturi, cu o casă de naştere in care anul trecut au născut ... Ciţi copii s-au născut anul trecut, tovarăşe doctor Dimovici ? Şi medicul Corneliu Dimovici, care tocmai sfirşise consultaţia unui copilaş de citeva luni, îmi răspunde : — Anul trecut ? Peste 40, insă dacă aveţi nevoie de o cifră exactă, mă uit in acte ... Imi plimb paşii prin interiorul acestei aşezări omeneşti, de urde izvorăsc pădurile şi unde se termină pădurile, pretutin-OAMENI ŞI LOCURI DIN JUDEŢ deşi se zăresc produsele muncii forestierilor care locuiesc aici. Şi despre muncă pot vorbi ochii, cutele blajine, dar dine in acelaşi timp, ale secretarului de partid al comunei, tov. Francisc Kádár Bitó, cel care a lucrat vreme de 42 de ani la atelierul de bierarie al C.F.F., despre muncă pot vorbi şi manifestările căminului cultural, formaţia de teatru, cercurile care îşi adună cursanţii săptămânal, despre muncă poate vorbi şi dorinţa oamenilor de aici de a avea şi o formaţie profesionistă, care să prezinte un spectacol... Chiar îmi vine în minte scrisoarea pe care au trimis-o locuitorii Comandoului, Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe, invitindu-i pe artişti în mijlocul lor ... Scrisoare rămasă însă fără nici un răspuns! De ce ? Şi, intr-adevăr, pentru a conferi mai mult frumos acestor locuri de un pitoresc neasemeni cu un altul, s-au pornit primii paşi, deşi incă anevoie de străbătut in vreme de ploi sau de topire a zăpezilor, cele două drumuri care urcă la Comandău, leagă oraşul din Arcul Carpatic, Covasna, de comuna care-i este subordonată şi, o dată cu dezvoltarea oraşului, şi comuna Comandau se va ridica pe treptele noi ale devenirii. Cu atit mai mult aceasta, cu cit unitatea de prelucrare a lemnului, aparţinind U.E.I.L. Tirgu Secuiesc, este un mare obiectiv a cărui producţie globală se ridică anual la zeci de milioane lei. Un amănunt : linia ferată a întreprinderii depăşeşte lungimea totală a liniilor C.F.R. din judeţ. Parcă tot spre a conferi un plus de pitoresc acestor frumoase şi bogate plaiuri, prin cotloanele cărora mai hălăduiesc cerbii şi mistreţii, urşii şi vulpile, de multe ori urmele lor incăleciindu-se cu cele ale tăietorilor de păduri, mina omului a creat aici lucruri ieşite din comun : planul înclinat de la Comandău, alcătuire unică in Europa, — un sistem de cabluri (Continuare în pag. a 9-a) .. .. . locuri de un pitoresc neasemeni cu un altul“ Foto : BARTHA ÁRPÁD Bilanţul primului trimestru S-au realizat peste plan 9 11.034.000 lei producţie globală 9 7.152.000 lei producţie marfă vîndută şi încasată 9 13.607 tone cărbune 0 56.000 m.p. ţesături 0 696 m.c. cherestea de diferite esenţe 0 33 tone brînzeturi, 30 tone carne, etc. Mobilizaţi de însufleţită chemare la întrecere lansată de comuniştii din organizaţia de partid a judeţului Braşov, oamenii muncii — români şi maghiari — din industria judeţului nostru au încheiat primul trimestru al anului cu un bilanţ deosebit de bogat in realizări. Planul producţiei globale a fost depăşit cu 11.034.000 lei, faţă de 3.728.000 lei cit prevedea angajamentul. La indicatorul sintetic marfă vîndută şi încasată, s-a înregistrat, de asemenea, o depăşire de 7.152.000 lei — cu 6.552.000 lei mai mult decit prevedea angajamentul asumat — iar la export, prevederile au fost depăşite cu 4.658.000 lei — întrecînd de peste 9 ori angajamentul. Reprezentat în unităţi naturale, efortul colectivelor de întreprinderi din judeţul nostru s-a materializat în următoarele cantităţi de produse realizate peste plan: 13.607 tone cărbune — faţă de 9.000 tone cit prevedea angajamentul — 696 m.c. cherestea de fag şi răşinoase, 56.000 m.p. ţesături de bumbac — faţă de un angajament de 5.000 m.p. — 33 tone brinzeturi, 30 tone carne, 544.000 buc. cărămidă ş.a. Demn de reţinut este faptul că 57,7 la sută din sporul producţiei globale s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii — indicator care, pe ansamblul industriei judeţului, a fost depăşit cu 390 lei pe fiecare salariat. Fruntaşe în îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice pe acest prim trimestru al anului, sunt colectivele de la Întreprinderea minieră Căpeni, Combinatul textil din Sfintu Gheorghe, unităţile de industrie alimentară, ş.a. Imi Îngădui ca, fiind o leacă mai in virstă, să-ţi vorbesc aşa cum ar face-o un frate mai mare; iată, de citeva luni ai terminat clasa a Xll-a; eşti deci un om in toată puterea cuvintului, poţi face tot ce vrei , îţi este deschis drumul spre facultate (şi părinţii tăi ar vrea), iţi este deschis drumul şi spre alte şcoli, tehnice, spre calificare in producţie. Poţi face ce vrei ! Şi cu toate acestea ... Ai terminat liceul, ai încercat la facultate şi numai din vina ta ! — n-ai reuşit. Desigur, asta nu trebuie să te descurajeze. Dimpotrivă , mai ai aproape un an pentru a te pregăti şi mai temeinic, mai conştiincios, aprofundind materia, pe care, pină acum . . . Sigur, vei zice că şi unii dintre profesori nu te-au pregătit destul de bine, apoi că părinţii nu te-au supravegheat îndeajuns. Multă dreptate n-ai. Vezi, tu eşti aproape singur în situaţia aceasta; ceilalţi sunt fie la facultăţi, fie în producţie, fie la şcoli tehnice, fiecare şi-a găsit locul. De asta zic : multă dreptate n-ai. Insă aşa, un pic . . . Adevărul insă, e că de noi depinde ceea ce vrem să facem cu noi. Faptul că stai mă determină să-ţi vorbesc. Faptul că stai şi-ţi minţi părinţii, zicînd că înveţi pentru a încerca iar la facultate. Şi minţi. După ce ai absolvit şcoala, nu poţi spune că eşti complet nepregătit , n-ai fi absolvit-o. Deci n-ai de ce sta un an întreg acasă, nu poţi zice că nu ştii nimic; materia trebuie acum doar revăzută, o oră, două, hai să zicem şi trei şi patru pe zi. Dar, in restul timpului, ce faci? Atunci cind părinţii tăi sunt la serviciu. Să-ţi spun eu: ţi-ai lăsat două ,, perii" de o parte şi de alta a obrajilor, favoriţi cam jalnici, ţi-ai făcut rost, cine mai ştie cum, de o pereche de pantaloni „blue-jeans" de văcar (dacă ai învăţat englezeşte ştii că cow-boy înseamnă băiat la vaci, văcar cum am zice noi), cu două-trei etichete pe buzunarul de la spate, ba, ţi-ai mai lăsat şi tuleiele să-ţi murdărească obrazul proaspăt. . . Insă in rest ? Cum poţi spune că eşti prea ocupat cu învăţatul, din moment ce stai toată ziulica in faţa unei cafele şi a unui coniac, umplind cofetăria de fum ? Sau poate crezi că adult Înseamnă neapărat barbă, tutun, băutură, sau mini-jupă şi sulemeneală pe toată faţa (mă refer şi la cele citeva fete cu care CUViNTUL OD011 Ol rnoQD TINERE . . . umbli ? Părinţii tăi, cei care se pierd de dragul tău şi iţi doresc un viitor strălucit, sunt adulţi pentru că-şi ciştigă plinea lor şi a ta, a fraţilor tăi, pentru că muncesc. Tu de ce să stai ? M-am gindit foarte serios la tine. Vreau, cinstit şi sin- VASILE ARTENIE (Continuare in pag. a 8-aj