Cuvîntul Nou, august 1970 (Anul 3, nr. 137-141)

1970-08-08 / nr. 138

. * Procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, exercită o înrîurire hotărîtoare asupra conştiinţei* maselor. Preocupările ample pentru pro­gresul economiei şi culturii naţionale, pentru per­fecţionarea vieţii sociale, munca politică-educativă determină transform»*'­­adinei în profilul spiritual al maselor, duc la afirmarea trăsăturilor moral-poli­tice înaintate. Apare profund întemeiată atenţia deo­sebită pe care partidul nostru o acordă, în lumina documentelor Congresului al X-lea muncii politice, ideologice, întregii activităţi educative destinate asigurării în permanenţă a cunoaşterii „de către ma­sele largi a tot ceea ce este mai valoros în dome­niul culturii, ştiinţei şi tehnicii contemporane, stă­­pinirea deplină a profesiunii, însuşirea concepţiei filozofice despre lume şi societate a partidului nos­tru — materialismul dialectic şi istoric — formarea unei atitudini cetăţeneşti înaintate“. Munca politică-educativă este menită să popu­larizeze şi să explice politica partidului şi statu­lui nostru, să educe masele largi de oameni ai mun­cii în spiritul ideilor socialismului, să le mobilizeze pentru realizarea măreţelor obiective ale programu­lui de făurire a societăţii noastre socialiste, să ac­ţioneze tot mai intens prin variate mijloace, în toa­te unităţile economice, industriale şi agricole, în instituţii, în comune şi sate. Acţionînd asupra con­ştiinţei oamenilor, explicîndu-le importanţa sarcini­lor pe care le au şi antrenîndu-i la fapte, multiple­le şi complexele mijloace ce sînt proprii muncii po­litice, reprezintă, pentru organele şi organizaţiile de partid, nu numai un simplu­­instrument, ci un factor de mare forţă de pătrundere. Desigur, acest factor important al muncii politice cunoaşte în aplicarea sa practică, multe şi diverse faţete, forme care au un unic ţel: sprijinirea reali­zării sarcinilor economice. In acest context, se si­tuează şi propaganda vizuală prin gazetele de perete. După cum se ştie, gazetele de perete s-au dovedit a fi, în decursul anilor, un mijloc eficient de edu­care, de popularizare, de informare și mobilizare. Pe parcurs însă, activitatea lor a devenit formală, ineficientă. De ce aceasta ? Pentru că ele au fost considerate drept un lucru perimat, depăşit. Nu a­­cesta este însă adevărul. Formalismul i-a conferit gazetei de perete acest aer perimat. O activitate ca­re însă îşi trage sevele din viaţa care pulsează în jurul nostru, care ţine pasul timpului, care-şi găseşte mereu noi şi noi resurse, noi forme de expresie, nu poate fi perimată. Experienţa a dovedit cu prisosin­ţă faptul că acolo unde colectivele de redacţie ale gazetelor de perete căutau mereu noul, o continuă împrospătare a conţinutului de idei, avînd rădăcini­le în inima vieţii, ele aveau eficienţă, rezultatele oglindindu-se imediat în viaţa şi munca oamenilor. Dezbătând munca politică şi propaganda tehnică­­economică în sprijinul realizării sarcinilor econo­mice din industrie şi agricultură, în luna aprilie, a­­nul acesta, a avut loc o şedinţă a Comisiei pentru problemele propagandei şi ale muncii politice şi educative de masă a C.C. al P.C.R. Printre altele, participanţii la această şedinţă, au discutat despre conţinutul, formele şi metodele muncii politice de masă, stăruind asupra revitalizării activităţii gaze­telor de perete, care, aşa cum arătam­­mai sus, sunt un important factor al muncii politice de ma­să. Bineînţeles, revitalizarea activităţii gazetelor de perete, nu presupune neapărat reîntoarcerea la formule de expresie depăşite: articole lungi, edito­riale cu caracter general, materiale festive pentru aniversări etc., care nu reţineau aten­ţia, ele puţind fi găsite şi în presă. Or, acest lucru trebuie considerat perimat, depăşit. Gazeta de perete nu este un ziar tipărit. Ea trebuie să ai­bă un caracter operativ, mobilizator; materialele care apar, trebuie să fie concise, lapidare, de ma­re efect. în acest sens, cea mai indicată este gazeta satirică. Prin specificul pi, satira, înlesneşte cu­noaşterea directă, nemijlocită, imediată a unor defecţiuni, a unor lipsuri care frînează activitatea GAZETELE DE PERETE - IMPORTANT MIJLOC AL MUNCII POLITICE de îndeplinire a sarcinilor. Caricatura cu text, epi­grama, catrenul satiric, buletinele de știri, cronicile săptămînale, telegramele, scrisorile deschise, comu­nicatele, portretul critic sau alte genuri pe care le abordează colectivul gazetei, biciuind năravurile unor oameni, arătaţi în mod concret, pe nume, îşi vor atinge cu siguranţă ţinta şi lipsurile criticate se vor înlătura. Bineînţeles, colectivele de redacţie vor trebui să manifeste maximum de exigenţă atît în abordarea tematicii, cît şi în ceea ce priveşte formele de expresie, atît în ceea ce priveşte veridi­citatea informaţiei, cit şi în oportunitatea ei. Ele vor putea găsi şi în literatura cultă sau populară modele, forme, genuri care să atragă imediat aten­ţie asupra materialului publicat: parodia, snoava anecdota etc. Categoric, gazeta satirică poate îmbră­ca şi alte­ forme atractive, ca fotografia critică, de pildă, în acest sens, ar fi de dorit ca, dat fiind că în mai toate localităţile judeţului există labora­toare foto, la şcoli şi cămine culturale, case de cultură, cluburi, gazeta satirică, fotografia critică să-şi afirme prezenţa. Nu trebuie neglijată nici o altă formă, mai ales în întreprinderile industriale. Este vorba de „vitrina cu rebuturi". Ca o necesitate de atragere a atenţiei asupra ga­zetelor, coinciziunea textului se impune de la si­ne. Testul trebuie să fie cît se poate de limpede, d­ar şi la obiect, concret. Aşezarea „în pagină" a materialului nu trebuie făcută la întîmplare, ci după o concepţie bine gîndită, care să scoată în e­­videnţă fiecare aspect semnalat: materialele să fie cît mai variate, armonios îm­binate, şi schimbate periodic. Atunci însă cînd este necesar, desigur, se pot redacta şi „ediţii Speciale", care să reflecte e­­venimentul imediat după petrecerea lui. Şi încă ce­va : gazetele trebuie să fie aşezate în locuri vizibile, acolo, u­­de se circulă mai intens. Din cele afirmate mai sus, nu trebuie trasă con­cluzia că materialele „publicate" trebuie să fie numai critice. în viaţa noastră există multe, foarte multe fapte, acte de eroism cotidian. Şi acestea pot fi oglindite în gazetele de perete: îndeplinirea sarcinilor de plan, popularizarea rezultatelor obţi­nute în întrecere, îmbunătăţirea calităţii produse­lor, reducerea preţului de cost, întărirea disciplinei socialiste a muncii. în judeţul Covasna, în urma recomandărilor, acti­vitatea gazetelor de perete cunoaşte un reviriment. Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de par­tid din întreprinderi şi instituţii, de la sate şi ora­şe, s-a trecut la reorganizarea colectivelor redac­ţionale, la alcătuirea materialelor „publicistice" ca­re trebuie să vadă „lumina tiparului", în multe lo­calităţi, în unităţi industriale şi agricole, în urma ajutorului acordat de către activiştii secţiei de propagandă a Comitetului judeţean al P.C.R., efi­cienţa activităţii gazetelor de perete este vădită. Da exemplu, la I.M. Căpeni, oraşul întorsura Buzău­lui, Fabrica de confecţii Tg. Secuiesc, Ilieni, Ghelin­­ţa, I.A.S. Catalina, oraşul Tg. Secuiesc, Filatura Co­­vasna, Zăbala şi altele. în alte locuri însă, necesitatea apariţiei la timp şi în bune condiţii, cu materiale de ţinută, a gazete­lor de perete nu a fost înţeleasă. Ca atare nici re­zultatele ,nu au fost cele aşteptate. Aşa este cazul la Chichiş, Micfalău, Sînzieni, Valea Crişului, Bră­duţ, Reci, Hăghig, Boroşneul Mare, IPROFIL Co­vasna, Topitoria de vi­n Reci, I.J.C.M. Sf. Gheor­­ghe, I.M.A. Tg. Secuiesc şi altele. Desigur, discuţia despre rolul şi importanţa ga­zetelor de perete rămîne deschisă,­ în sensul că a­­cestea îşi îmbogăţesc aria de cuprindere a fenome­nelor, formele de expresie, genurile publicistice pe măsura timpului şi a evenimentelor pe care le trăim zi de zi. Conţinutul, fondul lor rămîne însă acelaşi: reflectarea vieţii noastre­ cu toate implica­ţiile sale, reflectarea activităţilor de realizare a sarcinilor economice, de ridicare a conştiinţei noas­tre socialiste, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. MÁTYÁS ÁRPÁD şeful sectorului muncii politice, cultural-edu­cative de masă al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. BILANŢ RODNIC -PERSPECTIVE LUMINOASE (Urmare din pag. l­a)_____ cu lărgirea principiului condu­cerii colective, adunările ge­nerale ale salariaţilor şi co­mitetele de direcţie, au deve­nit organele supreme de con­ducere în întreprinderi. Practi­ca lor de cîţiva ani ne-a dove­dit că îndrumate de organele şi organizaţiile de partid, ele au devenit intr-adevăr foruri capabile să soluţioneze în mo­dul cel mai optim, principalele probleme ale întreprinderilor, în mod similar, din activitatea de aproape un an de zile a combinatelor şi a centralelor industriale — cu toate că func­ţiile, sfera lor de atribuţii şi răspunderi nu s-au cristalizat încă în totalitate — se poate trage concluzia, că sunt capa­bile să asigure cadrul orga­nizatoric necesar dezvoltării intensive a forţelor de produc­ţie, creîndu-se totodată posibi­litatea urmăririi îndeaproape a întregului proces de producţie. Analizînd condiţiile care au contribuit la obţinerea acestor rezultate deosebite, trebuie să ne referim în mod special la însemnătatea pe care a avut-o împărţirea administrativ-terito­­rială a ţării, naşterea tînărului judeţ Covasna. Constituirea ju­deţului a dinamizat viaţa­ eco­nomică, socială şi culturală, a apropiat şi mai mult conduce­rea economică de producţie. Legătura nemijlocită a organe­lor şi organizaţiilor de partid şi conducerile administrative din întreprinderi cu Comitetul judeţean de partid, cu Consi­liu popular judeţean, şi prin ele cu organele superioare ale conducerii de partid şi de stat, a creat posibilitatea soluţionă­rii operative a tuturor proble­melor care s-au ivit, eliminînd acele verigi intermediare, care îngreunau transpunerea în via­ţă a hotărîrilor şi măsurilor luate. Trecînd în revistă aceste succese, nu trebuie să omitem că avem încă îndatoriri mari în realizarea tuturor sarcinilor pe acest an, că trebuie pregă­tită în amănunţime îndeplinirea planului cincinal 1971­—1975 şi, în mod special, a sarcinilor de plan pentru anul 1971. Cunoaştem cu toţii progra­mul planului cincinal următor stabilit la cel de al X-lea Con­gres al partidului nostru. Se cunosc, de asemenea sarci­nile care vor sta în următorii cinci ani în faţa oamenilor muncii din judeţul nostru. Se cuvine însă a fi subliniate in mod deosebit citeva aspecte mai însemnate. Astfel producţia globală a judeţului va creşte in următorii cinci ani cu 83,5 la sută. Aceasta înseamnă că la sfîrşitul anului 1975, dacă întreprinderile îşi vor depăşi sarcinile în acelaşi mod ca în actualul cincinal, producţia ju­deţului va fi aproape dublată faţa de cea din acest an ! Creş­terea aceasta va fi posibilă da­torită unui ritm anual de creş­tere de 12,7 la sută, ritm care depăşeşte cu mult media pe ţară. La aceste date de creş­tere cantitativă, mai trebuie a­­dăugat faptul că produsele in­dustriei autohtone, vor trebui să devină competitive cu pro­dusele din țările cele mai dez­voltate. Deci, în următoarele luni, întreprinderile noastre in­dustriale vor trebui să se pre­gătească pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor, în pa­ralel urmărind asigurarea tu­turor premiselor pentru reali­zarea acestor însemnate creş­teri cantitative şi calitative. In acest sens, adunările generale ale salariaţilor, şedinţele Co­mitetelor de direcţie, care se vor desfăşura în următoarele două luni, vor trebui pregătite în amănunţime. Eie işi propun să dezbată indicatorii prevă­zuţi în planul cincinal 1971— 1975, să stabilească îndatoririle ce revin conducerii întreprin­derilor in următorii cinci ani, să depisteze noi rezerve de producţie. Organele de conducere ale întreprinderilor industriale — adunările generale ale salaria­ţilor şi Comitetele de direcţie, sub directa îndrumare a orga­nizaţiilor de partid, vor tre­bui să perfecţioneze programa­rea producţiei şi sistemul de informaţii. In următorii cinci ani, principalele sarcini le vor constitui reducerea importantă a consumului de materii prime şi creşterea gradului de utili­zare a spaţiilor de producţie, fapt ce trebuie să se materia­lizeze in creşterea producţiei ce revine la 1.000 lei. In in­teresul creşterii elasticităţii producţiei şi al îmbunătăţirii calităţii produselor, toate în­treprinderile au datoria să-şi sporească preocupările pentru înnoirea produselor, îmbunătă­ţirea reţetelor de fabricaţie, introducerea unor noi produse. Va trebui acordată o atenţie deosebită felului in care sunt satisfăcute cerinţele de ex­port. Noua lege a contractelor, trebuie să dobîndească în vii­tor teren în special la încheie­rea contractelor pe termen lung, atît cu parteneri externi cît şi cu cei interni. Nu este cazul să accentuăm aici in mod special, faptul că pe viitor trebuie să sporească preocuparea pentru creşterea productivităţii, avînd în vede­re că acest indicator exprimă cel mai deplin eficiența econo­mică, utilitatea socială a mun­cii efectuate. Se știe că în a­­cest sens este necesar să fie cît mai grabnic recuperate toa­te rămînerile în urmă. In pri­mul rînd, conducerile tehnico­­-economice ale întreprinderilor, sub îndrumarea organizaţiilor de­ partid, vor trebui să elabo­reze metodele de organizare şi conducere capabile să asigure utilizarea la întreaga capacita­te a utilajelor din dotare. In acest sens, Comitetele de direcţie sunt chemate să ela­boreze programe amănunţite, eşalonate pe cinci ani, privi­toare la reducerea consumuri­lor specifice, la îmbunătăţirea calităţii produselor şi la ridi­carea calificării salariaţilor, pre­cum şi a calificării noilor an­gajaţi. Există toate premisele, ca întreprinderile noastre indus­triale să pregătească realiza­rea planului cincinal 1971— 1975, cu aceeaşi minuţiozitate de care au dat dovadă pe par­cursul realizării actualului plan cincinal. Biroul Comitetului­­judeţean de partid, apreciază în mod deosebit frumosul succes pe care-l reprezintă îndeplinirea planului cincinal înainte de termen, felicitînd şi pe aceas­tă cale harnicile colective de­­ muncă ale celor patru întreprin­deri. Există toate premisele ca viitorul cincinal să ne aducă satisfacţii similare ! ANUL III nr. 138 pag. 3

Next