Cuvîntul Nou, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 146-162)
1970-10-18 / nr. 151
Roadele unui an de muncă să fie strînse cît mai repede şi fără pierderi TIMPUL - cu acceleratorul RECOLTATUL -cu încetinitorul Trebuie spus că situaţia la zi a recoltării cartofilor nu ■ e din cele mai bune. Pînă în prezent nu s-a recoltat decît 63,5 la sută din suprafaţa cultivată în acest an. E o evidentă rămînere în urmă care nu poate fi justificată prin înrăutăţirea timpului din ultimele zile. Au fost şi zile frumoase şi, nu puţine la număr s-ar fi putut lucra cu toate forţele, însă viteza de lucru a înregistrat valori inferioare, cu mult sub limita posibilităţilor şi a cerinţelor actuale. Astfel, în ultima săptămînă, în medie zilnică, ritmul recoltării a fost de numai 165 ha. — 3,3 hectare pe unitate agricolă — cu toate că, în mod firesc, se putea obţine cu mult mai mult. Această situaţie pleacă mai ales de la nefolosirea maşinilor agricole la întreaga lor capacitate. Consiliile de conducere, specialiştii din agricultură, brigadierii de câmp, nu s-au preocupat de găsirea unor modalităţi concrete şi eficiente de mobilizare a forţelor de muncă. E principala cauză a stagnărilor înregistrate. Aceasta explică şi cauzele rămînerilor în urmă înregistrate la un mare număr. . .unităţi, cooperatiste din judeţul nostru. În plutonul codaşelor se înscrie şi C.A.P. Aita Mare. Aici, în ziua de 10 octombrie a.c. erau recoltaţi cartofii de pe o suprafaţă de 30 ha. din 103 ha. cultivate, iar cu şapte zile mai tirziu recordul atins era de 45 ha. Numai că menţinerea şi pe mai departe a unui asemenea „ritm“ ar însemna , ca recoltarea să fie prelungită pînă în a doua jumătate a lunii noiembrie. Cu părere aveţi tovarăşi cooperatori din Aita Mare ? Chiar deloc nu vă pasă de roadele unui an de muncă ! Din păcate, şi fără a le face cinste, mai există şi alte unităţi cooperatiste intr-o situaţie aproape identică. C.A.P. Petriceni mai are de recoltat 164 ha. cartofi. Viteza de lucru e de 2,4 ha/zi. Dacă se va continua în acelaşi ritm, campania de recoltare a cartofilor nu va fi terminată decît peste 68 de zile. La C.A.P. Malnaş mi se recoltează mai mult de un hectar de cartofi pe zi... de asemenea, în acelaşi ritm se recoltează şi la cooperativele de producţie din Aninoasa, Arcuş, Brateş, Clasamentul hărniciei Unităţi care au terminat recoltarea cartofilor C.A.P. Chichiş C.A.P. Chilieni C.A.P. Reci C.A.P. Sîntionlunca Unităţi avansate C.A.P. C.A.P. C.A.P. C.A.P. C.A.P. TEODOR PARLEA (Continuare în pag a 3-a) Mereni Vîrghiş Estemnie Căpeni Baraolt Pe poarta Fabricii textile „Oltul“ - Sf. Gheorghe, intră şi ies muncitorii fabricii , iese schimbul alb, intră schimbul roşu şi odată cu ei, pătrunzi prin coridoare labirintice acolo unde războaiele de ţesut, într-o horă fantastică, învîrt suveici, înfăşoară pînzeturi. Te simţi stingher în forfota asta neobosită, iar zgomotul procesului tehnologic pe care, nu l-ai fi bănuit, şocant la primul contact, melodios, neglijabil chiar, la obişnuinţă, traduce dialogul fertil om-maşină. E rodnică convorbirea, căci, în faţa ta, în ritm de poveste se ţese pînza ce nu peste multă vreme va împodobi camerele hotelului „Intercontinental“ — Bucureşti. Oameni din atitea ţări vor admira, şi vor lăuda, desigur, gestul fin, îmbinarea aleasă de fir şi culoare şi, prin forţa generalizării, poporul nostru va primi încă o notă bună, notă la care vi bună parte contribuie şi textiliştii din Sfîntu Gheorghe, acele mîini pricepute, mereu în stare de veghe, care dau viaţă balotului inform de in sau de bumbac, transformîndu-l în fir, în culoare, în pînză. Peste 80 la sută din muncitorii fabricii sînt absolvenţi ai şcolii profesionale textile din localitate ; inutil a-i mai întreba pe aceşti harnici muncitori de ce şi-au ales această meserie, s-au integrat firesc în procesul de producţie, în cifrele de plan, a căror îndeplinire le-au imprimat raţiunea de a exista profesional. Mulţi, totuşi, îşi amintesc că au început acest drum, doar pentru că trebuiau să înceapă un drum, cu idei şi impresii prea puţin diferenţiate şi clare despre această meserie ; la unii, procesul de integrare şi familiarizare cu secretelemuncii profesionale, a fost mai complicat, la alţii, mai puţin ; toţi au însă cuvinte de recunoştinţă pentru colectivul didactic : directori, profesori, dirigunţi, maiştii-instructori care au reuşit să transforme copilul plin de întrebări şi nehotărîri, intr-un om alii societăţii, în stare să se întreţină, pe el şi pe alţii. Cu deosebire le-a rămas, însă, întipărită în minte, prima zi de şcoală. Vizitarea şcolii, a atelierelor şi expoziţiilor, a fabricii, începînd de la capătul terminus al uzinei, de la sulul de marfă, adică, şi, descendent spre celelalte etape de prelucrare a firului, prezentarea apei, a atlaselor cu mostrele de pînză pe care miinile lor le vor face. Pentru cei mai mulţi aceste prime zile, de încîntare şi viziune estetică a muncii, au fost hotărîtoare ; şi nu sînt puţini aceia pentru care vraja mai stăruie, alimentată cu fiecare produs al muncii lor, vrajă, căreia în alţi ANNA COTTE (Continuare în pag. a 3-a) FIRUL VIU PROLETARI ÎN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul III Nr. 151 DtfMINtcX 18 octombrie 1970 4 pagini 30 bani La sfirșit de săptămină... foto : A. BARIBA VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN CALIFORNIA La sistemul de irigaţii cu persoanele care-l însoţesc, a plecat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din California. Distinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare şi irigaţiilor „Ford Machinery Corporation", ale cărei uzine se află in localitatea Fresno,, Hubier Byrd, prim-vicepreşedinte al F.M.C., Jack Ratjens şi Elmer Anderson, vicepreşedinţi. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Avionul special pus la dispoziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o reţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigaţiilor, pământul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantaţii de citrice, în speţă continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, preşedintele Consiliului de Stat al României Nicolae Ceauşescu, împreună dar portocali, de viţă de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primeşte explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al sistemului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întîmpinarea preşedintelui Ceauşescu au venit primarul ad-interim al oraşului, Paul Wasemiller, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. In semn de omagiu, primarul înmînează şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Numeroşi ziarişti înregistrează aceste momente semnificative pentru stima şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noastră, preşedintele Consiliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantaţiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra siste (Continuare, în pag. a 4-a) V///////ss/ss////s/////////////s/////////s///ss/////s////s/////s//////////s/////////s////^ tor agregate cu 791 000 cp. Se apreciază că pentru asigurarea acestei puteri ar fi fost necesare 2 300 motoare, de cite 350 cp, in valoare de 1,35 miliarde lei. In modernele hale ale Uzinei „Hidromecanica", au fost asimilate, în anii actualului cincinal, 125 tipuri de instalaţii. Uzina exportă in 24 de ţări aproape 50 la sută din producţia sa. CLUJUL INDUSTRIAL îşi întregeşte potenţialul cu noi unităţi moderne. La cîteva zile de la declanşarea lucrărilor de construcţie a fabricii de utilaj termotehnic, şi-a deschis porţile şantierul Combinatului de produse din ceramică fină pentru construcţii, amplasat in zona cartierului Someşeni. Noua unitate economică va furniza, de asemenea, numeroase obiecte sanitare, materiale pentru protecţia zidăriilor interioare, ca: plăci de faianţă, majolică şi gresie. In prima etapă, fixată către jumătatea anului 1972, combinatul clujean va produce 5 700 tone obiecte sanitare şi 450 000 metri pătraţi de faianţă pe an. LA EFORIE NORD a început construcţia unui nou ansamblu sanatorial, cu 1 400 de paturi, prevăzut a fi dat in folosinţă in sezonul anului viitor. Ansamblul cuprinde un hotel, restaurant, piscină şi un pavilion pentru tratamente. De asemenea, policlinica „Grand" din această staţiune îşi măreşte încă din iarna aceasta capacitatea de tratamente, adăugîndu-şi noi secţii. În prima jumătate a anului 1972 baza terapeutică a litoralului se va îmbogăţi cu un alt obiectiv: Complexul sanatorial de la Teghirghiol, cu 850 de paturi, aflat în construcţie. LUNI, ÎN JURUL OREI 16:45 . Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite în direct cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, la Sesiunea Jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. IN VIITOAREA MUNCII: Pe ogoarele C.A.P. Boroşneul Mare se pregătește recolta anului viitor (stingă) Lumină către adîncurile pămintului la viitoarea mină Baraolt-Est (dreapta). Condiţiile naturale ale ju- deţului nostru, ca şi experien-ţa, priceperea şi dăruirea în muncă a îngrijitorilor de ani- * male, oferă vaste posibilităţii creşterii producţiei de lapte. . Astfel se explică şi rezulta- * tele bune obţinute de către u- nele unităţi cooperatiste. Pe * primul locse situează C.A.P. Brateş. De la un număr mediu de 375 vaci s-au obţinut 8.058 hl. lapte, — 6,8 1, lapte pe cap de vacă furajată. Fruntaşe ale judeţului mai sunt şi C.A.P. Chichiş — 6,8 litri lapte pe cap de vacă furajată, C.A.P. Cernat — 6,4., C.A.P. Sînzieni — 6,4 1, şi C.A.P. Catalina — 61. Acestea sunt do-r vezi elocvente ale bunei orga- - nizări a muncii în zootehnie. Un moment important pentru dezvoltarea social- economică a României | Conferinţa Naţională a P.C.R. din octombrie 1945 ! Unul din evenimentele remarcabile ce s-au produs în viaţa politică interna a României, după insurecţia victorioasă din august 1944 a fost Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român, din octombrie 1945. Procesul revoluţionar declanşat o dată cu insurecţia antifascistă din România, organizată şi condusă de partidul comunist, a deschis noi perspective pentru muncitorii, ţăranii, toţi oamenii muncii din ţară. A apărut, pentru prima dată, posibilitatea — pe care lupta maselor populare, sub conducerea partidului, a transformat-o în realitate — ca cei ce muncesc să devină stăpînii propriei lor soarte, să-şi făurească destinul în conformitate cu interesele fundamentale ale, poporului român, cu aspiraţiile sale spre libertate, progres, pace, bunăstare. Ieşit la lumina zilei dintr-o activitate ilegală de douăzeci de ani şi devenind partid de guvernămînt cu o greutate specifică mereu sporită, datorită sprijinului puternic acordat de măsele largi populare, de celelalte forţe democratice cu care colabora în cadrul Frontului Naţional Democratic, Partidul Comunist Român era conştient de răspunderea ce îi revenea, ca forţă conducătoare în stat, atit în legătură cu situaţia grea existentă, cît şi în privinţa fixării jaloanelor de dezvoltare ulterioară a ţării pe calea progresului economic şi social. Marile înfăptuiri dobîndite în primul an de revoluţia populară impuneau Partidului Comunist Român să examineze cu atenţie drumul parcurs, să facă bilanţul şi să contureze perspectivele spre care avea să se îndrepte poporul român. Sarcina era deosebit de complexă, dificilă. Ţara se afla într-o situaţie economică dezastruoasă. Distrugerile de război, jaful hitlerist, la care se adăugă sabotajul capitaliştilor, au pricinuit mari pierderi economiei naţionale, cifrate la peste 10 bugete anuale ale vechii Românii. Ca forţă politică conducătoare a luptei revoluţionare, comuniştilor le-a revenit misiunea de mare răspundere de a găsi soluţiile pentru a duce mai departe transformările începute, a lichida haosul economic, a pune temeliile unei noi societăţi, puternice, independente. Acestei sarcini i-a răspuns Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 18-19 octombrie 1945, prima Conferinţă naţională de partid după ieşirea din ilegalitate. Pe baza concepţiei marxist-leniniste, aplicată în mod creator la condiţiile concrete şi particularităţile istorice ale României, Conferinţa Naţională a elaborat un amplu program de luptă pentru consolidarea puterii populare, întărirea unităţii politice a clasei muncitoare şi a alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, mobilizarea tuturor forţelor pentru reconstrucţia şi dezvoltarea economică şi socială a ţării, consolidarea independenţei naţionale, desfăşurarea mai departe a revoluţiei populare. Locul central în lucrările conferinţei a fost ocupat de problemele economice. Din complexitatea acestor probleme Conferinţa a concentrat atenţia partidului şi guvernului, a întregului popor asupra aceleia de care depindea dezvoltarea ţării. Problema fundamentală de care depindea mersul înainte al revoluţiei era, în acei ani, refacerea şi dezvoltarea economiei naţionale. Pornind de la situaţia existentă în a doua jumătate a anului 1945, Partidul Comunist Român a stabilit, cu clarviziune ştiinţifică, că numai prin făurirea unei puternice industrii, dezvoltată prin valorifica (Continuare în pag. a 3-a) Pag. a 2-a: CADRAN CULTURAL M Pentru iubitorii de poezie Ü Biografia muncii M Atelier plastic ■ File de cronică GĂRZILE PATRIOTICE RĂSPUND PREZENT ^ Ploile şi frigul din ultima perioadă au îngreunat ritmul ^ de desfăşurare a lucrărilor agricole de toamnă, recolta- rea cartofilor fiind rămasă în urmă, într-o serie de coope- rative agricole. La indicaţiile Comitetului j judeţean de partid Covasna, mai multe subunităţi ale găr- ^ zilor patriotice din întreprin- 4 derile economice fruntaşe din oraşele Covasna, Tg. Secuiesc ^ şi Sf. Gheorghe, participă azi la acţiunea de recoltare a car- tofilor în cooperativele agri- * cole din zona oraşului Tg. Se- 4 cuiesc. Tot azi participă la această importantă acţiune * numeroşi elevi mobilizaţi de ^ organizaţiile de tineret din şcolile judeţului nostru. ŞEDINŢA SOCIETĂŢII ”4 DE ŞTIINŢE MEDICALE ^ Ita Covasna a avut loc şe- 4 dinţa Societăţii de ştiinţe me- dicale, secţia farmacie, la ca- * re au participat farmacişti din 4 întreg judeţul Covasna. îla lu- crările şedinţei a fost prezent asistentul universitar, Tosif ^ Pop — de la institutul meto- dologic din Tîrgu Mureş şi J Varga Agneta — farmacistă, care au dezbătut problemele legate de toxicitatea directă a antibioticelor asupra organismului uman. ŞTEFAN CSUTAR, coresp. 70 DE APARTAMENTE Biroul de sistematizareşi , construcţii din cadrul Consi- * liului popular al oraşului Sf. I Gheorghe ne anunţă că marţi , 20 octombrie a.c. se va efer- tua recepţia blocului nr. 10, tronsonul A, cu 30 apartamen- ite confort III, îmbunătăţit, din cartierul Ciucului şi a blocului nr. 16 tronsonul A şi 4 B cu 40 de apartamente con- ? fort II, din cartierul Simeria. Acesta reprezintă un pas îna- 4inte pe drumul asigurării, cu 1 locuinţe corespunzătoare a în »că 70 de familii din orașul ^ Sf. Ghieorghe. i A.M. / In pag. a 4-a ||R 11 PI! /. yu k 2 \ \ VîNTUflibOR \