Cuvîntul Nou, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 215-239)
1971-01-13 / nr. 223
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean L (S) DINAMICA CREȘTERII PRODUCȚIEI GLOBALE A JUDEȚULUI ÎN CINCINALUL 1966 -1970 Anul IV Nr. 223 MIERCURI, 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL PRAHOVA După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică-Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi Uzina „1 Mai“ din Ploieşti. Sinaia este cunoscută nu numai ca staţiune de odihnă, ci şi prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de maşini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecţie. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Este de altfel, o prelungire a atmosferei însufleţite ce a dominat pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului de mii şi mii de cetăţeni. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întimpinată, cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R.-P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „P.C.R.-Ceauşescu“. Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“. Primul secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ilie Cîşu, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o expoziţie unde sunt înfăţişate principalele produse ale întreprinderii , aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecţie necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în ţara noastră, pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pentru instalaţii de mecanizări şi automatizări. Vizitînd hala de automate şi semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de desfăşurarea procesului de producţie, de modul de organizare a fluxului tehnologic, în hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătuşului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătuşului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi discută cu muncitorii despre preocupările lor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, se interesează de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii, întreg, colectivul uzinei aflat la acea oră la jocurile de producţie, întrerup cîteva clipe activitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire. „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“, „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general al partidului !“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de preţuire şi dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutreşte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri şi mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construcţie aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecţie şi aparatură de precizie, înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei unităţi pentru succesele obţinute pînăîn prezent şi le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului şi ridicarea necontenită a calităţii producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii întreprinderii şi ministerului de resort să analizeze toate posibilităţile pentru depăşirea prevederilor iniţiale ale planului. Dialogul, între oaspeţi şi gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrşitul actualului cincinal să se ajungă la o producţie de aproximativ 600 000 pompe de injecţie, în unităţi convenţionale, faţă de 510 000 cit era prevăzut iniţial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepţiei şi realizării de maşini, atît pentru necesităţi proprii, cit şi pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în oraşul Cîmpina este străjuită de o mare artadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine aţi venit, iubiţi conducători de partid şi de stat“. O mare şi entuziastă mulţime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte şi de alta a principalei artere de comunicaţie. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalţi oaspeţi, vine şi Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetăţean al Cîmpinei, care, cu emoţia firească a momentului, rosteşte : „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Ceauşescu. Am 88 de ani, dar în viaţa mea n-amcunoscut alt conducător mai popular şi mai iubit decit dumneavoastră. Bine aţi venit !“. Directorul uzinei, Ferdinand Sancu, conduce pe oaspeţi prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate şi instalaţii pentru industria constructoare de maşini — şi de trolii pentru ascensoare. Se trece mai toţii prin secţia mecanică-montaj. Numeroşi muncitori ies în calea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit, precum şi mulţumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în faţa lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale unităţii în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuieşte un dialog între secretarul general al partidului şi muncitorii adunaţi în jurul său despre felul în care muncitorii îşi îndeplinesc sarcinile de producţie, despre condiţiile lor de muncă şi de viaţă. Gazdele informează pe oaspeţi că an de an întreprinderea a fost întregită, cet noi suprafeţe de producţie. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general al partidului, poate cunoaşte un ritm mai accentuat şi recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenţie sporită acestei unităţi. Aici, la Cîmpina — precizează tovarăşul Nicolae Ceauşescu — sunt muncitori cu o bogată experienţă, cu o veche tradiţie, potenţial ce se cere valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în discuţie necesităţile pe ansamblu ale industriei metalurgice şi constructoare de maşini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeţi planul, împreună cu întregul colotiv de salariaţi — spune secretarul general — şi pînă în februarie să prezentaţi un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să produceţi 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45—50.000 bucăţi“. De la „Neptun“, conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — întreprinderea, de reparat utilaj electric (I.R.U E.), aparţinîhd Ministerului Petrolului. ' întreprinderea este creaţia 'feoctavlismului , s-a născut dintr-un mic atelier şi aniversează anul acesta 20 de ani de existenţă. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-şef al economiei naţionale, deoarece în materie de reparaţii de utilaje şi motoare electrice satisface necesităţile mai tuturor ramurilor economiei noastre naţionale. Discutînd cu conducerea întreprinderii, cu adjunctul ministrului petrolului, Ion Nicolae, prezent in uzină, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea extinderii permanente a producţiei întreprin (Continuare în pag. a 4-a) Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro, în ţara noastră La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, marţi după-amiază, a sosit în capitală, într-o vizită oficială, ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro. Oaspetele, este însoţit de Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice, Cesidio Guazzaroni, ministru plenipotenţiar, director adjunct al afacerilor economice, Luigi Cottafavi, ministru plenipotenţiar, şeful de cabinet al ministrului, Salvatore Saraceno, ministru plenipotenţiar, şeful serviciului de presă, Sereno Freato, şeful secretariatului particular al ministrului, Carlo Andrea Orsini Baroni, consilier de ambasadă, serviciul de ceremonial, Giulio Bilancioni, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor economice, Luigi Vittorio Ferraris, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor politice. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exterrne, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Iacob Ionaşcu, ambasadorul României în Italia, de funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Erau prezenţi Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti şi membri ,ai ambasadei. Marţi după-amiază, ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro, a făcut o vizită protocolară ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu. Seara, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a oferit un dineu în onoarea ministrului afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, Corneliu Mănescu şi Aldo Moro au rostit toasturi. (Agerpres) La I. M. Căpeni Rezultatele - baza de asalt a producţiei noului cincinal La data de 27 octombrie 1970, Întreprinderea minieră Căpeni şi-a realizat toţi indicatorii planului cincinal trecut. Acest fapt a permis ca pînă la 1 ianuarie să fie obţinută o însemnată producţie peste pilan. Fără alte comentarii suplimentare, informaţia vorbeşte prin ea însăşi despre eforturile de a produce mai mult şi mai bine, folosind intensiv timpul de lucru, utilizînd la capacitateamaximă instalaţiile şi utilajele aflate în dotare. Acum, cînd bilanţul celor cinci ani a fost încheiat, cifrele care sintetizează munca şi eforturile minerilor, tehnicienilor şi inginerilor, în vederea ridicării eficienţei economice pe o treaptă superioară, ne destăinuie ce a însemnat cincinalul trecut pentru minierii din Căpeni. Este interesant de urmărit evoluţia producţiei globale din perioada 1965—1970, la sfîrşitul căreia se înregistrează o creştere de aproape două ori şi jumătate în condiţiile sporirii productivităţii muncii de la 34.433 lei pe salariat în 1965, la 72.160 lei în 1970. Faţă de anul 1965, în 1970 producţia marfă a crescut cu 554.539 tone. în preocupările permanente ale tuturor minerilor a stat nu numai creşterea producţiei, dar şi modul în care s-a realizat aceasta, urmărindu-se ridicarea necontenită a eficienţei economice. Astfel, cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă au scăzut în decursul celor cinci ani cu 159,5 lei. Totodată au crescut în mod impresionant şi beneficiile întreprinderii, fapt ce denotă preocupările deosebite pentru obţinerea producţiei cu cheltuieli cit mai reduse.Dacă în 1965, acestea erau de 791.000 lei, în 1970 se ridicau la 18.700.000 lei. In aceşti ani a crescut şi calitatea producţiei. Un exemplu edificator în acest sens este creşterea puterii calorice a cărbunelui de la 2.150 kilo/calorii (cenuşă 20,59/6) la 2.350 kilo/ calorii (15,50/6 cenuşă). Concomitent cu creşterea calitativă a principalilor indicatori a crescut şi salariul mediu al muncitorilor cu 36,3% faţă de anul 1965. Ce factori au influenţat pozitiv creşterea producţiei în cincinalul trecut ? Din multitudinea lor ne vom referi doar la cel ce a avut rolul determinant şi anume : creşterea productivităţii muncii D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) I REALIZĂRI I DE SEAMĂ ! i i Puternic angrenaţi în între- j ■ cerea socialistă, lucrătorii sta- ! ! ţiei C. F. R. din Sfîntu Gheor- I I ghe, au îndeplinit planul deca- j î dai de transport, la tone ex- | j pediate, în proporţie de 101,1 î ■ la sută. De menţionat este I I faptul că sarcina statică a fost | I de 5,63 t/osie. S-a redus, de a- | asemenea, și timpul de forma- - | re a garniturilor cu circa 3 | I minute, fapt ce va contribui | I la ridicarea nivelului eficien- | | tei transporturilor. In această | I perioadă regularitatea circu- | I laţiei trenurilor a fost respec- | | tată astfel că acestea nu au |î înregistrat nici o întîrziere. | | _ ________î conferă străvechiului oraş, valenţe noi de urbanism şi modernitate. Realizată în ultimul cincinal, platforma Industriala a Ingului In pagina a 2-a ( Om ■ Familie ■ Societate ( Corul din Zagon Tradiţie şi continuitate O familie cu o rută fie membri, un colectiv care uneşte o sută de prieteni — iată corul din Zagon, iată-i pe cei care din timpul lor liber se adună într-una din sâlile căminului cultural pentru că, unindu-şi glasurile, să poarte sunetele armonioase ale muzicii. Sînt ani şi ani care i-au legat pe cei din Zagon, în mănunchiul acesta de voci, sînt ani mulţi, or din care tradiţia s-a înrădăcinat, a devenit lege, o lege nescrisă, dar cu atît mai cinstită, mai preţuită, fii, iată glasurile lor acum, unindu-se pentru a se pregăti, în curînd, în luna februarie, corul rinului“ („Szagos a rozmaring“). Spuneam că aici tradiţia s-a înrădăcinat, a devenit o lege. Astfel se explică dragostea cu care, de mai bine de 40 de ani Andrei Bagoli vine la repetiţiile şi spectacolele corului; tot aşa se poate înţelege şi tragerea de inimă a lui Alexandru Szekely, în vîrstă de aproape 60 ani, către muzica corală. Szekely-baci are vechi „state de serviciu“ in slujbacorului, a muzicii. Dar, pe lingă dragostea de muzică, şi prietenia dintre membrii corn-VASILE ARTENTE din Zagon se va prezenta la faza interjudeţeană a Concursului „Palrimn Carmen“, organizat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă în colaborare cu Radio-televiziunea Română. La S Biaia Mare, unde va avea loc confruntarea, corul din Zagon, după cum am fost informaţi de directorul Căminului cultural din localitate, tov. Dezideriu Domokos, care e şi dirijorul acestei prestigioase formaţii, se va prezenta cu bucăţile „Românie, ţara mea de dor“ de Mircea Neagu, cu madrigalul lui Hassler „Fugind, treceam păduri şi munţi şi văi“ şi melodia populară ma.____________________ ghiară „Mireasma rosma- Continuare la pag. a 3-a)