Cuvîntul Nou, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 215-239)

1971-01-13 / nr. 223

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean L (S) DINAMICA CREȘTERII PRODUCȚIEI GLOBALE A JUDEȚULUI ÎN CINCINALUL 1966 -1970 Anul IV Nr. 223 MIERCURI, 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL PRAHOVA După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a în­treprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul că­rora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi, 12 ianuarie, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina me­canică din Cîmpina, Uzina mecanică-Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi Uzina „1 Mai“ din Ploieşti. Sinaia este cunoscută nu numai ca staţiune de odihnă, ci şi prin una dintre cele mai importante în­treprinderi constructoare de maşini — Uzina de mecanică fină, produ­cătoare de pompe de injecţie. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu şi a celor­lalţi conducători de partid şi de stat. Este de altfel, o prelungire a atmosferei însufleţite ce a dominat pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei pri­miri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poia­na Ţapului de mii şi mii de cetă­ţeni. Sosirea conducătorilor de partid­­ şi de stat în faţa noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost în­­timpinată, cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R.-P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „P.C.R.-Ceauşescu“. Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tova­răşe Nicolae Ceauşescu !“. Primul secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ilie Cîşu, rosteşte un cuvînt de bun so­sit. Directorul uzinei, inginerul Au­rel Boghici, prezintă oaspeţilor o expoziţie unde sunt înfăţişate prin­cipalele produse ale întreprinderii , aproximativ 30 de tipuri de pom­pe de injecţie necesare echipării tu­turor tipurilor de motoare Diesel fabricate în ţara noastră, pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pen­tru instalaţii de mecanizări şi auto­matizări. Vizitînd hala de automate şi se­mifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al par­tidului se interesează de desfăşura­rea procesului de producţie, de modul de organizare a fluxului teh­nologic, în hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătuşului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această u­­zină, controlorului tehnic de calita­te Ion Monta, lăcătuşului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi dis­cută cu muncitorii despre preocupă­rile lor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, se intere­sează de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Muncitorii, teh­nicienii şi inginerii, întreg, colecti­vul uzinei aflat la acea oră la jocu­rile de producţie, întrerup cîteva clipe activitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire. „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“, „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general al parti­dului !“ — sunt urări ce se fac pre­tutindeni auzite, expresie a senti­mentelor de preţuire şi dragoste pe care colectivul acestei moderne în­treprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutreşte faţă de to­­varăşul Nicolae Ceauşescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvol­tare deosebită, va înregistra înno­iri şi mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construc­ţie aripa nouă a actualei hale un­de se execută pompele de injec­ţie şi aparatură de precizie, înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei uni­tăţi pentru succesele obţinute pî­nă­­în prezent şi le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a în­ceput­ sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe re­surse pentru mărirea volumului şi ridicarea necontenită a calităţii producţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă conducerii în­treprinderii şi ministerului de re­sort să analizeze toate posibilită­ţile pentru depăşirea prevederilor iniţiale ale planului. Dialogul, în­tre oaspeţi şi gazde pe această te­mă se soldează cu recomandarea ca la sfîrşitul actualului cincinal să se ajungă la o producţie de a­­proximativ 600 000 pompe de injec­ţie, în unităţi convenţionale, faţă de 510 000 cit era prevăzut iniţial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivu­lui uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepţiei şi realizării de maşini, atît pentru necesităţi pro­prii, cit şi pentru înzestrarea al­tor întreprinderi. Intrarea în oraşul Cîmpina este străjuită de o mare artadă dea­supra căreia stă înscrisă cu lite­re mari urarea : „Bine aţi venit, iubiţi conducători de partid şi de stat“. O mare şi entuziastă mulţime de oameni — practic întreaga ur­be Cîmpina — este adunată de o parte şi de alta a principalei artere de comunicaţie. Prima în­tîlnire cu oamenii mun­­cii din Cîmpina are loc la Uzi­na mecanică „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secre­tarului general al partidului, a celorlalţi oaspeţi, vine şi Ana Teleges­cu, cel mai vîrstnic cetă­ţean al Cîmpinei, care, cu emoţia firească a momentului, rosteşte : „Bine aţi venit în mijlocul nostru, tovarăşe Ceauşescu. Am 88 de ani, dar în viaţa mea n-am­­cunoscut alt conducător mai popular şi mai iubit decit dumneavoastră. Bine aţi venit !“. Directorul uzinei, Ferdinand San­­cu, conduce pe oaspeţi prin a­­ceastă importantă­ întreprindere producătoare de reductoare de vi­teză — piesă componentă la o ga­mă largă de agregate şi instalaţii pentru industria constructoare de maşini — şi de trolii pentru ascen­soare. Se trece mai toţii prin secţia mecanică-montaj. Numeroşi mun­citori ies în calea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adresîndu-i cu­vinte de bun venit, precum şi mul­ţumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în faţa lor stau sarcini deosebit de im­portante pentru materializarea per­spectivelor de dezvoltare ale unită­ţii în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prileju­ieşte un dialog între secretarul general al partidului şi muncitorii adunaţi în jurul său despre fe­lul în care muncitorii îşi îndepli­nesc sarcinile de producţie, des­pre condiţiile lor de muncă şi­­ de viaţă. Gazdele informează pe oas­peţi că an de an întreprinderea a fost întregită, cet noi suprafeţe de producţie. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general al partidului, poate cunoaşte un ritm mai accentuat şi recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al între­prinderii să acorde în continuare o atenţie sporită acestei unităţi. Aici, la Cîmpina — precizează tovarăşul Nicolae Ceauşescu — sunt muncitori cu o bogată experienţă, cu o veche tradiţie, potenţial ce se cere valo­rificat pe trepte mai înalte. Luîn­­du-se în discuţie necesităţile pe an­samblu ale industriei metalurgice şi constructoare de maşini din Cîmpi­na, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colabo­rarea tuturor beneficiarilor. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeţi planul, împreună cu întregul colo­­tiv de salariaţi — spune secretarul general — şi pînă în februarie să prezentaţi un program de dezvolta­re care să permită ca în 1973 să produceţi 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45—50.000 bucăţi“. De la „Neptun“, conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — întreprinderea, de reparat utilaj electric (I.R.U E.), aparţinîhd Ministerului Petrolului. ' întreprinderea este creaţia 'feoctav­lismului , s-a născut dintr-un mic atelier şi aniversează anul acesta 20 de ani de existenţă. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-şef al economiei na­ţionale, deoarece în materie de re­paraţii de utilaje şi motoare electri­ce satisface necesităţile mai tut­uror ramurilor economiei noastre naţio­nale. Discutînd cu conducerea între­prinderii, cu adjunctul ministrului petrolului, Ion Nicolae, prezent in uzină, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea extinderii permanente a producţiei întreprin­ (Continuare în pag. a 4-a) Ministrul afacerilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro, în ţara noastră La invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste Ro­mânia, Corneliu Mănescu, marţi după-­amiază, a sosit în capitală, în­­tr-o vizită oficială, ministrul aface­rilor externe al Republicii Italiene, Aldo Moro. Oaspetele, este însoţit de Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice, Cesidio Guaz­­zaroni, ministru plenipotenţiar, di­rector adjunct al afacerilor econo­mice, Luigi Cottafavi, ministru ple­nipotenţiar, şeful de cabinet al mi­nistrului, Salvatore Saraceno, mi­nistru plenipotenţiar, şeful serviciu­lui de presă, Sereno Freato, şeful secretariatului particular al minis­trului, Carlo Andrea Orsini Baroni, consilier de ambasadă, serviciul de ceremonial, Giulio Bilancioni,­ consi­lier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor eco­nomice, Luigi Vittorio Ferraris, consilier de ambasadă, şef de birou în Direcţia generală a afacerilor politice. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Cor­­neliu Mănescu, ministrul afacerilor exterrne, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, I­a­­cob Ionaşcu, ambasadorul României în Italia,­ de funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Erau prezenţi Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti şi membri ,ai ambasadei. Marţi după-amiază, ministrul afa­cerilor externe al Republicii Ita­liene, Aldo Moro, a făcut o vizită protocolară ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste Ro­mânia, Corneliu Mănescu. Seara, ministrul afacerilor ex­terne, Corneliu Mănescu, a ofe­rit un dineu în onoarea ministru­lui afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro. In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordia­lă, Corneliu Mănescu şi Aldo Mo­ro au rostit toasturi. (Agerpres) La I. M. Căpeni Rezultatele - baza de asalt a producţiei noului cincinal La data de 27 octombrie 1970, În­treprinderea minieră Căpeni şi-a realizat toţi indicatorii planului cincinal trecut. Acest fapt a­ permis ca pînă la 1 ianuarie să fie obţi­nută o însemnată producţie peste pilan. Fără alte comentarii supli­mentare, informaţia vorbeşte prin ea însăşi despre eforturile de­­ a produce mai mult şi mai bine, fo­losind intensiv timpul de lucru, u­­tilizînd la capacitatea­­maximă in­stalaţiile şi utilajele aflate în do­tare. Acum, cînd bilanţul celor cinci ani a fost încheiat, cifrele care sintetizează munca şi efortu­rile minerilor, tehnicienilor şi in­ginerilor, în vederea ridicării efi­cienţei economice pe o treaptă su­perioară, ne destăinuie ce a în­semnat cincinalul trecut pentru minierii din Căpeni. Este interesant de urmărit e­­voluţia producţiei globale din pe­rioada 1965—1970, la sfîrşitul căreia se înregistrează o creştere de a­­proape două ori şi jumătate în condiţiile sporirii productivităţii muncii de la 34.433 lei pe salariat în 1965, la 72.160 lei în 1970. Faţă de anul 1965, în 1970 producţia marfă a crescut cu 554.539 tone. în preocupările permanente ale tuturor minerilor a stat nu numai creşterea producţiei, dar şi modul în care s-a realizat aceasta, urmă­­rindu-se ridicarea necontenită a e­­ficienţei economice. Astfel, cheltu­ielile la 1.000 lei producţie marfă au scăzut în decursul celor cinci ani cu 159,5 lei. Totodată au cres­cut în mod impresionant şi bene­ficiile întreprinderii, fapt ce de­notă preocupările deosebite pentru obţinerea producţiei cu cheltuieli cit mai reduse.Dacă î­n 1965, aces­tea erau de 791.000 lei, în 1970 se ridicau la 18.700.000 lei. In aceşti ani a crescut şi calitatea producţiei. Un exemplu edificator în acest sens este creşterea puterii calorice a cărbunelui de la 2.150 kilo/ca­­lorii­ (cenuşă 20,59/6) la 2.350 kilo/ calorii (15,50/6 cenuşă). Concomi­tent cu creşterea calitativă a prin­cipalilor indicatori a crescut şi salariul mediu al muncitorilor cu 36,3% faţă de anul 1965. Ce factori au influenţat pozitiv creşterea producţiei în cincinalul trecut ? Din multitudinea lor ne vom referi doar la cel ce a avut rolul determinant şi anume : creşterea productivităţii muncii D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) I REALIZĂRI I DE SEAMĂ ! i i Puternic angrenaţi în între- j ■ cerea socialistă, lucrătorii sta- ! ! ţiei C. F. R. din Sfîntu Gheor- I I ghe, au îndeplinit planul deca- j î dai de transport, la tone ex- | j pediate, în proporţie de 101,1 î ■ la sută. De menţionat este I I faptul că sarcina statică a fost | I de 5,63 t/osie. S-a redus, de a- | a­semenea, și timpul de forma- - | re a garniturilor cu circa 3 | I minute, fapt ce va contribui | I la ridicarea nivelului eficien- | | tei transporturilor. In această | I perioadă regularitatea circu- | I laţiei trenurilor a fost respec- | | tată astfel că acestea nu au |­î înregistrat nici o întîrziere. | | _ ________î conferă străvechiului oraş, valenţe noi de urbanism şi modernitate. Realizată în ultimul cincinal, platforma Industriala a In­gului In pagina a 2-a ( Om ■ Familie ■ Societate ( Corul din Zagon Tradiţie şi continuitate O familie cu­ o rută fie membri, un colectiv care uneşte o sută de prieteni — iată corul din Zagon,­ iată-i pe cei care d­in timpul lor liber se a­­dun­ă într-una din sâlile căminului cultural pen­tru că, unindu-şi glasu­rile, să poarte sunetele armonioase ale muzicii. Sînt ani şi ani care i-au­ legat pe cei din Zagon, în mănunchiul acesta de voci, sînt ani mulţi, or d­in care tradiţia s-a în­rădăcinat, a devenit lege, o lege nescrisă, dar cu atît mai cinstită, mai preţuită, fii, iată glasurile lor acum, unindu-se pentru a se pregăti, în curînd, în luna februarie, corul rinului“ („Szagos a roz­maring“). Spu­neam că aici tradi­ţia s-a înrădăcinat, a de­venit o lege. Astfel se explică dragostea cu care, de mai bine de 40 de ani Andrei Bagoli­ vine la repetiţiile şi spec­tacolele corului; tot a­­şa se poate înţelege şi tragerea de inimă a lui Alexandru Szekely, în vîrstă de aproape 60 ani, către muzica corală. Szekely-baci are vechi „state de serviciu“ in slujba­­corului, a muzicii. Dar, pe lingă dragos­­tea de muzică, şi priete­nia dintre membrii corn-VASILE ARTENTE din Zagon se va prezen­ta la faza interjudeţeană a Concursului „Palrimn Carmen“, organizat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă în co­laborare cu Radio-televi­­ziunea Română. La S Biaia Mare, unde va avea loc confruntarea, corul din Zagon, după cum am fost informaţi de direc­torul Căminului cultural din localitate, tov. Dezi­­deriu Domokos, care e şi dirijorul acestei pres­tigioase formaţii, se va prezenta cu bucăţile „Românie, ţara mea de dor“ de Mircea Neagu, cu madrigalul lui Has­­sler „Fugind, treceam pă­duri şi munţi şi văi“ şi melodia populară ma­.____________________ ghiară „Mireasma rosma- Continuare la pag. a 3-a)

Next