Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)

1971-02-23 / nr. 258

Pag. 2 Scrisoarea al Uniunii şi a Uniunii (Urmare din pag. 1-a Conferinţei Asociaţiilor viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării ge­nerale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Învestită cu atribuţii şi răspun­deri sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viaţă social­­politică şi economică a ţării, Uniu­nea Tineretului Comunist s-a ma­nifestat ca o prezenţă vie, dinami­că, angajînd energiile şi aptitudi­nile tinerilor, forţa şi talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sintetizînd experienţa dobîn­­dită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfă­şurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Stu­denţeşti au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan cincinal, şi di­recţiile de viitor ale muncii şi pre­ocupărilor tineretului, în scopul creşterii responsabilităţii şi anga­jării sale, a prezenţei active, nemij­locite, în toate domeniile vieţii ma­teriale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, gîn­­duri şi sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ne angajăm so­lemn să nu precupeţim nici un e­­fort pentru a aplica şi promova ne­abătut normele şi principiile poli­ticii partidului nostru, să acţionăm fără preget, demni şi responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, Congresului Tineretului al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe şantierele marilor obiective ale cin­cinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facul­tăţilor, fructificîndu-ne pe deplin elanul şi virtuţiile creatoare, dăruin­­du-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ştiinţei şi culturii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-poli­­tice şi sociale a organizaţiei noas­tre, mărturia fidelă a spiritului în care sîntem crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de patrie, partid şi popor, pro­motori consecvenţi ai noului, in­transigenţi faţă de orice idei străi­ne ideologiei şi convingerilor noas­tre comuniste, ştiinţifice despre lu­me şi viaţă. Exprimîndu-ne adeziunea unani­mă la politica externă clarvăzătoa­re, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susţinînd consecvent activi­tatea fructuoasă pe care o desfăşoa­ră conducerea partidului pentru lărgirea colaborării frăţeşti cu toate statele socialiste, pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a consolidării frontu­lui antiimperialist, organizaţia noas­tră, întregul tineret al patriei îşi vor manifesta şi pe mai departe solidaritatea activă cu forţele de­mocratice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întrea­ al IX-lea Comunist Vill­a a Studenţeşti la lume, îşi va aduce propria sa contribuţie la mişcarea mondială a tineretului şi studenţilor pentru pace, democraţie şi progres social. Patriotismul şi sprijinul internaţio­nalist profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a ne integra cu toate forţele mersului ascendent al socie­tăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activitatea sa partidul comuniştilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apartenenţei noastre la cauza pro­gresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialis­mului şi comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării, aducem prinosul dragostei şi recunoştinţei noastre fierbinţi, Partidului Comu­nist Român — care de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, stea­gul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru libertatea şi fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber şi stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — liberă şi înflo­ritoare. Ne unim rindurile, inimile şi cugetele, în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne an­gajăm solemn că vom munci şi în­văţa cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepie­ritoare să încunune ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propă­şirii şi civilizaţiei socialiste. încheierea lucrărilor Congresului (Urmare din pag. l-a­ a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Stu­denţeşti din România şi despre ho­­tărîrile adoptate. Iia deschiderea şedinţei s-a a­­nunţat, de asemenea, că pe adre­sa Congresului au sosit un mare număr de telegrame prin care or­ganizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezul­tatele obţinute în muncă, în ac­tivitatea de organizaţie în cinstea Congresului şi se angajează să­­ a­­plice în viaţă hotărîrile pe care le va adopta forumul suprem al orga­nizaţiei de tineret a patriei noas­tre. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele plena­re au luat cuvîntul 59 de delegaţi şi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 194, care, în lumina lo­cului şi rolului tinerei generaţii în ansamblul vieţii sociale, politi­ce­­şi economice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, ac­tivitatea actuală şi de perspecti­vă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Congre­sului, delegaţii tineretului au a­­probat în unanimitate raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, pre­cum şi Raportul Comisiei Centrale de Revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimi­tate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile : privind si­tuaţia din Indochina ; referitoare la Orientul Apropiat privind soli­daritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională ; privind­­securitatea europeană; cu privire la dezarmare ; cu privire la mişcarea internaţională de ti­neret şi studenţi. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri su­pleanţi şi Comisia Centrală de cen­zori, alcătuită din 35 membri. După-amiază a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Co­munist, la care au luat parte tova­răşii Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Pană,­ Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor de partid şi cre stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroşi invi­taţi — membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători de instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiin­ţă, cultură şi artă, tineri din toa­te sectoarele de activitate, ziarişti români şi străini. Erau prezenţi delegaţii organi­zaţiilor de tineret de peste hotare, care au participat la lucrările Con­gresului. La deschiderea şedinţei s-a a­­dus la cunoştinţa Congresului că in prima sa şedinţă plenară, Co­mitetul Central al Uniunii Tinere­tului Comunist a ales Biroul for­mat din 25­ de membri, pe cei 8 membri supleanţi, precum şi secretarii C.C. al U.T.C. Prim-se­­cretar al G.G. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian. Preşedinte al Comisiei Centrale de Cenzori a fost ales tovarăşul Nicolae Ungureanu. Luînd cuvîntul, tovarăşul Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., a asigurat pe delegaţi că noul Comitet Central nu va precu­peţi nici un efort pentru a înde­plini mandatul încredinţat, hotărî­­rile adoptate de Congres, sarcini­le pe care partidul le-a trasat U­­niunii Tineretului Comunist. Cu deplină satisfacţie şi vie e­­moţie — a spus în­ continuare vor­bitorul — participanţii la Congres au ascultat cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In spiritul gîn­­dirii realiste, înnoitoare, larg des­chise spre cerinţele vieţii, secreta­rul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere tineretului, aportului său profesio­nal şi cetăţenesc la dezvoltarea e­­conomică, culturală şi socială a patriei, a configurat locul şi rolul sporit al tinerei generaţii, al Uniu­nii Tineretului Comunist în contex­tul social-politic al României socia­liste, a indicat sarcinile noastre de viitor, domeniile în care trebuie să crească atribuţiile şi răspunde­rile organizaţiilor U.T.C. în me­canismul vieţii economice şi socia­le a ţării. Dovadă a grijii statorni­ce a partidului pentru creşterea şi formarea multilaterală a tinerei generaţii, a încrederii în tineret, aceste sarcini şi responsabilităţi noi reprezintă o învestitură socia­lă cu profundă semnificaţie, pentru a cărei înfăptuire voţi munci cu tot elanul şi dăruirea tinerească. Exprimînd mulţumiri delegaţiilor de peste hotare pentru participa­rea lor la Congres, primul secre­tar al C.C. al U.T.C. a subliniat că, în spiritul politicii externe a partidului şi statului nostru, tine­retul român este hotârît, să întă­rească şi să dezvolte continuu le­găturile de prietenie şi colaborare cu organizaţiile de tineret din toate ţările socialiste, cu organi­zaţiile comuniste de tineret din întreaga lume, cu organizaţiile re­voluţionare, socialiste, democratice de diferite orientări politice şi filozofice, să-şi afirme şi în viitor solidaritatea sa internaţionalistă cu mişcările de tineret de pe toate continentele, care militează activ împotriva imperialismului, a reac­­ţiuni­i şi războiului, pentru demo­craţie, pace şi progres social. Reamintind că peste puţin timp, la 8 mai a.C., întregul nostru popor va sărbători aniversarea semicen­tenarului creării Partidului Comu­nist Român, primul secretar al C.C. al U.T.G., a spus­­. Asigurăm conducerea partidului şi statului nostru, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobosit militant pentru progresul României şi bunăstarea poporului, prieten apropiat şi în­drumător atent al tineretului nos­tru, că toţi membrii Uniunii Tine­retului Comunist, întregul tineret al patriei vor munci cu nestăvilit elan, cu pasiune ardentă şi pa­tos revoluţionar pentru înfăptuirea obiectivelor ce stau în faţa orga­nizaţiei noastre, a politicii Parti­dului Comunist Român. Intr-o atmosferă de vibrant en­tuziasm, Congresul a hotărît să a­dreseze o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Textul scrisorii este aprobat cu puterni­ce şi îndelungate aplauze şi urale. Delegaţii şi invitaţii drăţi oftează minute în şir pentru Partidul Co­munist Român şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se scandează „P.C.R., P.C.R.“, „P.C.R.-Ceauşescu“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu­­tineret". Lucrările Congresului iau sfîrşit într-o atmosferă de înălţător pa­triotism. Din mii de piepturi tine­re răsună imnurile „Trei culori“ şi „Sub steagul partidului". Dele­gaţii de tineri — muncitori, ţărani, elevi, studenţi, militari , alcătu­ind o gardă de onoare, părăsesc sala Congresului, purtînd drapelele Republicii Socialiste România, Par­tidului Comunist Român şi Uniunii Tineretului Comunist, sub a căror simbolică prezenţă, timp de cinci zile, reprezentanţii celor aproape două milioane şi jumătate de ute­­cişti din patria noastră au expri­mat, în deplină unanimitate, ho­­tărîrea de nestrămutat a tinerei­­ generaţii de a participa cu toate forţele, cu tot entuziasmul şi ca­pacitatea sa creatoare la înfăptui­rea măreţelor idealuri ale Ro­mâniei socialiste. In sală răsună imnul clasei munci­toare — „Internaţionala“. Se scan­dează lozinci pentru triumful so­cialismului în lume, pentru pace şi prietenie între toate popoarele. Minute în şir se ovaţionează en­tuziast pentru Partidul Comunist Român şi secretarul său general, pentru patria noastră Republica Socialistă România. Entuziasmul vi­brant şi elanul tinereţii exprimă încă o dată adeziunea fermă a în­tregului nostru tineret la politica marxist-leninistă a partidului nos­tru, politică închinată ridicării Ro­mâniei pe culmile civilizaţiei şi progresului. (Agerpres) eUVÎNTUfc NOU Biroul C.C. al U.T.C. Nicolae Miltiade Boborodea, in­giner, secretar al Comitetului U.T.C. la Combinatul petrochimic — Piteşti, Ion Comănescu, prim-secre­tar al Comitetului municipal — Hu­nedoara al U.T.C., Marţian Dan, Fio­rea Diaconescu, strungar, secre­tarul Comitetului U.T.C. la între­prinderea „Electromagnetica“ din Bucureşti, Radu Enache, Student la­­ Institutul politehnic din Bucureşti, Iuliu Fejeş, preşedintele Biroului de turism pentru tineret, Eugen Florescu, redactor şef al ziarului „S­cînteia Tineretului“, Dumitru Gheorghişan, prim-secretar al Co­mitetului municipal — Bucureşti al U.T.C., Ion Ghergu, operator chi­mist, secretarul Comitetului U.T.C. de la Combinatul chimic din Tr. Măgurele, Silvia Ilie, Nicolae Sieg­fried Lipschner, prim-secretar al Comitetului judeţean — Caraş-Se­­verin al U.T.C., Eugeniu Costică Lovin, inginer, locţiitor al secreta­rului Comitetului U.T.C. de la Hi­znia de autocamioane din Braşov, Nicolae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mihai, ţesătoare, se­cretara Comitetului U.T.C. de la Fabrica „Bucegi“ din Pucioasa, Lucia Mihăilescu, inginer proiec­tant, secretara Comitetului U.T.C. de la Institutul de studii şi proiec­tări energetice din București, Ioana Nae, filatoare, secretara Co­­mitetului U.T.C. la Filatura Româ­nă de bumbac din București, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheor­ghe Stoica, Aurel loan Stoica, Tra­­ian Ştefănescu, preşedintele Consi­liului U.A.S.R., Valeria Tache, teh­nician veterinar la I.A.S. Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, Francisc Török, secretar al Comitetului judeţean — Satu Mare al U.T.C., Coriolan Voi­­nea, prim-secretar al Comitetului judeţean — Prahova al U.T.C., Iosif Walter. Ca prim-secretar al C.G. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian, iar ca secretari tovarăşii : Silvia Ilie, Vasile Nicolcioiu, Ioan A. Po­pescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ştefănescu, Iosif Walter. inimi poezie“ (Urmare din pag. l­a) rostite din o mie de inimi nere, au dus prinosul de ataşa­ment şi dragoste fierbinte faţă de părintele iubit, Partidul Co­munist Român. ★ Duminică, în cadrul „Ma­gazinului duminical“ de la Clubul elevilor, de la Li­ceul nr. 2, din Sfîntu Gheor­ghe, a avut loc un concurs de recitări de poezii patrio­tice „Te slăvim partid iubit“,­­ închinat semicentenarului­­ Partidului Comunist Român. . Din cei 37 de concurenţi,­­ utecişti şi pionieri, juriul I (profesori de la liceu) a pre- f miat pe următorii : Edith­­ Bede clasa a Xll-a B, pre- e­miul I, Gheorghe Radu cla- l sa, a Xl-a A şi Viorica Ke- ' lemen clasa a Xll-a C, pre-­­ miul II, Hajnal Keresztes cla- l sa a Xll-a , A şi Gheorghe Lusztig clasa a X-a A, pre-­­ miul III. Alte trei premii au fost cucerite de pionierii : Adel David, Aurelia Cotoară și Felicia Buda. ★ Echipa artistică a Comitetu­lui sindicatului muncitorilor sa­nitari din Preventoriul T.B-C­­Zăbala, a susţinut duminică un atractiv program artistic, com­pus din dansuri, cintece şi pit­ , sa „Ursul“ de A.P. Cehov. A- ■ a­cest spectacol de bun nivel ar-­­ tistic, a fost începutul seriei de , culturale dedicate ani- 1­50 de ani de la­­în-­­ fiinţarea P­ C.R. Programul, pre-­­ zentat de Piroska Sido şi prof.­­ Victor Popa, sub conducerea ar-­­ tistică a învăţătoarelor Sarolta­­ Orbán şi Iolanda György, a fost , bine primit de spectatori, care I au răsplătit cu aplauze ,strada-­­ niile artiştilor amatori. I acţiuni versării a FLORENTIN A­ RENATE DUDESCU coresp. ti- \ urs­­­io- ' I Diversificarea producţiei (Urmare din pag. l­a­­duselor industriei uşoare nu s-a ridicat întotdeauna la nivelul cerin­ţelor cumpărătorilor. Datorită defi­cienţelor semnalate în fazele de execuţie şi finisaj, datorită neres­­pectării tuturor prescripţiilor teh­nice, în procesele tehnologice, în u­­nele loturi de ţesături, textile şi în­călţăminte au fost respinse, pe bună dreptate, de beneficiari. Semnalăm, de asemenea, ca o realizarea valoroasă a etapei la care ne referim, utilizarea, într-o mă­sură din ce în ce mai mare, a fi­brelor chimice din producţia in­ternă. De la 26 la sută în 1965, fibre­le interne reprezintă astăzi o pon­dere de 36,7 la sută în totalul fi­brelor consumate. S-au obţinut bune rezultate pe linia organizării muncii şi a între­prinderilor, în folosirea utilajelor, în raţionalizarea consumurilor. In toate aceste probleme trebuie să perseverăm şi mai mult în anii­­ următori. De altfel, în actualul cin­cinal ne vom îndrepta şi mai stă­ruitor atenţia asupra îmbunătăţirii calităţii, prin studierea mai temei­nică a noului în domeniul creaţiei şi tehnologiei­­ de confecţionare, prin examinarea activităţii materii­lor prime şi revizuirea proceselor tehnologice. Producţia de „serie mică“, producţia de mostre vor sta şi ele în atenţia noastră, alături de principalele probleme ale industriei uşoare, de lărgirea şi moderniza­rea capacităţilor şi asigurarea ca­drelor necesare. I * alta în alt fel — apropo de I exactitate), are loc un control de­­ gestiune la secţia Orice. Munci-I torii de aici, care, în treacăt fie * zis, fabrică renumita cărămidă in „subsecţii“ la domiciliu, ra­portează executarea a 620.500 bucăţi cărămidă. In virtutea ra­­portului şi fără nici o verifi­care, li se plăteşte acestora numai pentru 581.770 bucăţi. Rezultatul inventarului însă, se soldează cu o lipsă de 109.438 bucăţi. Inventarierea a fost condusă de Szász Klára. „Producătorii“ protestează, sus­­ţinîndu-şi cauza şi adevărul (!) , celor raportate. Ca urmare, se dispune o reverificare, care se execută în 30 noiembrie 1970, de către o comisie avînd­­ ca pre­ședinte pe Ráduly Béla, ca se­cretar semnînd Vida Ferencz. Această reverificare, culmea, raportează o lipsă înregistrată, de numai 19.106 bucăți. (1) Foar­te interesantă această constata­re (or fi „fermecaţi“ producă-­­ torii de la Orkö). A fost greşit primul inventar sau al doilea ? Deocamdată ni­meni nu ştie. Noroc că la finele anului, cu ocazia inventarierii a 111­rei inventare generale s-a văzut. . . Raportul de situaţie semnat Váncsa Al­bert şi Jakab Almos, semnalea­ză de astă dată, o situaţie care nu corespunde întru nimic cu priimele două. Fondul raportat ca realizat, se specifică, a fi de 643.000 bucăţi cărămizi, plătit în întregime (?) dar situaţia exis­tentă de fapt fiind concretizată prin existenţa a 594.000 cărămizi, stabilite pe bază de cubaj. Deci, o a treia variantă a lipsei con­statate, care se cifrează la 49.000 bucăţi. Trei inventare, trei comisii, trei rezultate care se deosebesc flagrant. Mai poate fi oare vor­ba în acest caz de competenţă şi control riguros ? Se mai pu­tea avea încredere în unele ca­dre cu responsabilităţi în aceas­tă întreprindere ? In cine să crezi şi cum să descoperi ade­vărul ? Problema cărămizilor de la orice rămîne deschisă şi pro­babil va fi rezolvată. Pentru lipsa înregistrată se vor găsi precis vinovaţii. In ceea ce pri­veşte cele trei inventare (din care numai unul poate fi real, sau nici unul — cine ştie dacă se vor găsi vinovaţii, credemii că se vor lua măsurile nece­sare (sau le putem considera deja luate !?). 1 I I I I ■ *■■■ mmm mmm mmm mmm m mmm mmm £ (Urmare din pag l­a) Membrii suple­anţi ai Biroului CC al U.T.C Elena Zoe Ceauşescu, studentă la Universitatea din Bucureşti, Doina Ruxandra Ciofu, elevă, se­­cretara Comitetului U.T.C. de la Liceul „Gheorghe Lazăr“ din Bucu­reşti, Gabor Cseke, redactor-şef al ziarului „Ifjúmunkás“, Dobriţa Ene, tehnician agricol, secretara Comi­tetului U.T.C. din comuna Gîrbovi, judeţul Ilfov, Celus Neagoe, me­canic agricol, secretar al Comite­tului U.T.C. la I.M.A. — Balş, Ag­­neta Dori Neurohi, croitoreasă, se­cretara Comitetului U.T.C. al în­treprinderii „1 Iunie“ — Timişoara, Petru Popescu, scriitor, membru al Biroului organizaţiei de bază U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor, Constantin Gantacuzino Şerban, ac­tor, secretarul Organizaţiei de bază U.T.C. de la Teatrul „Ion Creangă“ din Bucureşti. Cînd exigența se împleteşte cu spiritul critic (Urmare din pag. 1-a) De asemenea, în acest sens s-au amintit exemple care au gene­rat pînă în prezent neajunsuri și s-a subliniat faptul că odată cu ge­neralizarea muncii în sistemul acor­dului global, aceste neajunsuri tre­buie lichidate, astfel ca noul sistem de lucru şi de retribuţie să-şi poa­tă atinge pe deplin scopul : creş­terea avutului cooperativei şi al fie­cărui membru in parte., în­ aceeaşi ordine de idei, Balázs István, me­canicul staţiunii de mecanizare a agriculturii, a relevat avantajele pe care le comportă pentru C.A.P., or­ganizarea brigăzilor complexe de lucru, care realizează cointeresa­rea mecanizatorilor în rezulta­tele producţiei. In continuarea dezbaterilor, vor­bitorii au făcut o amplă analiză a posibilităţilor concrete de care dis­pune cooperativa pentru îndeplini­rea sarcinilor de producţie şi finan­ciare prevăzute pe anul în curs. Cu această ocazie s-au propus nume­roase măsuri eficiente pentru de­pistarea şi utilizarea tuturor rezer­velor interne. MARŢI, 23 FEBRUARIE SFÎNTU GHEORGHE „ARTA“ — Omul din Sierra (orele 16, 18, 20, matineu la ora 10) „VASILE ROAITA“ — Vrăjitorul (ora 15) — Ai grijă de Suzi (orele 17,19). TÎRGU SECUIESC „8MAI“ — Degetul de fier 16,18,20, matineu la ora 10) VI COVASNA „VICTORIA“ — Canarul şi visco­lul (orele 18,20). ÎNTORSURA BUZĂULUI „CASA DE CULTURĂ“ — Regele suedez (ora 19). B­AR A O­LT „CASA DE CULTURA“ — Cu toată viteza înainte (ora 20). 10,00 — 11,00 — Teleşcoală. Fiz­că — clasa a VIII-a : Forţa elec­tromagnetică. Transmisiune de II. Muzeul Tehnic . Biologie — clasa a IX-a . Forme interesante de nutri­ţie — film didactic . Geografie — cl. VIII-XII fluviul Dunărea ; 18,00 — Deschiderea emisiunii. Actuali­tatea muzicală : 18,20 — Rămâneţi pe recepţie... ; 18,30 Toate pînzele sus! Emisiune pentru pionieri; 19,15 — Publicitate ; 19,20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară ; 20,00 ■— România ’71. Azi — judeţul Satu Mare ; 20,30 — Seară de teatru. Premieră T.V. ; „Ștafeta nevăzută“ de Paul Everac ; 22,30 — Recital Connie Francis ; 22,50 — Teleju­nalul de noapte. Vreme relativ călduroasă cu ce­riu schimbător. Cu totul izolat vor cădea precipitaţii slabe. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, din nord-vest. Minimele vor fi cuprin­se între — 3 şi +2 grade iar maxi­­mele între + 3 şi + 9 grade. Dimi­neaţa izolat ceaţă.­­orele M E M E N T O Meteorolog de serviciu, MECHEL ARNOLD ANUL IV Nr. 258 O nouă „șarjă“ la Fabrica de pîine din Intorsura Buzăului. Puternic stimulent (Urmare din pag. 1-a­ Tg. Secuiesc, sau a industriei loca­le a judeţului, este bine cunoscută în ţări ca : R.F. a Germaniei U.R.S.S., R.P.U., Suedia, Norvegia şi altele, iar exportul de material lemnos este solicitat frecvent de Austria, Franţa, Italia, Spania ş.a. Dezvoltarea agriculturii — şi în cadrul acesteia, a zootehniei jude­ţului­­Covasna — a permis în ultimii ani, cîştigarea de noi parteneri ex­terni şi pentru produse agro-ali­­mentare cum sînt brînzeturile, car­nea, vînatul, cartofii, fructele, ouăle, mierea de albine, etc. — produse care au adus şi aduc e­­conomiei naţionale, importante venituri valutare. Este demn de reţinut faptul că astăzi, economia judeţului Covasna participă efectiv la dezvoltarea relaţiilor economice , externe ale ţării noastre, prin li­vrarea unei largi game de pro­duse (peste 30 de sortimente) în peste 20 de ţări ale lumii. Actualul cincinal elaborat de cel de al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Român a adus în faţa oamenilor muncii din econo­mia judeţului Covasna, sarcini spo­rite privind activitatea de comerţ exterior. Alăturîndu-se experienţei cîştigate în cincinalul încheiat, noua lege — aflată acum în fază de proiect — vine să perfecţioneze activitatea de comerţ exterior a unităţilor economice din judeţul nostru, cerinţă cu implicaţii acute în organizarea producţiei şi a mun­cii, menită să o ridice pe noi trepte calitative. Prevederile proiectului privind autonomia ce se acordă conduceri­lor de întreprinderi şi organizaţii economice de stat, pentru prospec­tarea conjuncturii şi tendinţelor pieţei externe, şi, pe baza con­statărilor făcute , elaborarea proiectului planului de export şi import, organizarea şi orientarea producţiei destinată pentru comer­ţul exterior, sunt elemente noi,­ ca­pabile să dinamizeze energiile, ini­ţiativa, capacităţile creatoare ale colectivelor de muncă din între­prinderile noastre industriale şi a­­gricole, în vederea îndeplinirii tu­turor sarcinilor ce le revin, a prac­ticării unui comerţ de înaltă ţi­nută, de competitivitate, menit să a­­tragă noi parteneri comerciali. Reţine, de asemenea, în mod deo­sebit atenţia articolul 8 din pro­iect, prin care se precizează că „...ciclul de producţie se consideră încheiat o dată cu valorificarea producţiei în ţară şi în străinătate şi încasarea efectivă a contravalorii acesteia". Tot aici, se arată că „în cazul nerealizării exportului pe ministere sau alte organe — titu­lare de plan — sau pe unităţi pro­ducătoare, chiar dacă producţia globală a fost îndeplinită, se con­sideră că planul a fost îndeplinit numai în proporţia în care a fost realizat planul de export, influen­­ţînd corespunzător rezultatele e­­conomico-financiare ale acestora“. Aceste prevederi vin să con­sfinţească noi răspunderi pentru con­ducerile de întreprinderi, şi com­binate pentru consiliile de adminis­traţie şi comitetele­ de direcţie, pentru colectivele de muncă ale u­­nităţilor, ele fiind chemate să ve­gheze cu toată grija ca­ sarcinile de export să fie îndeplinite în mod ireproşabil, să valorifice pe deplin capacităţile colectivelor de muncă, rezervele de care dispun, atît pen­tru asigurarea competitivităţii pro­duselor pe pieţele externe, cît şi pentru a oferi acesteia produse noi, cu caracteristici tehnice şi u­­tilităţi sporite. Fireşte, cele cîteva consideraţiuni exprimate mai sus, pe marginea acestui Proiect de lege, reprezintă numai o mică parte din complexi­tatea sarcinilor ce derivă din ac­tivitatea de comerţ exterior, sarcini subliniate cu o deosebită forţă de convingere de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în expunerea privind activitatea de comerţ exterior. Su­pus dezbaterii publice, Proiectul va fi îmbunătăţit, devenind un instru­ment de mare eficienţă la îndemî­­na unităţilor economice, pentru participarea lor activă la creşterea continuă a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific al ţării noas­tre.

Next