Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)
1971-02-23 / nr. 258
Pag. 2 Scrisoarea al Uniunii şi a Uniunii (Urmare din pag. 1-a Conferinţei Asociaţiilor viaţă ale tinerei generaţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării generale a întregii activităţi a Uniunii Tineretului Comunist. Învestită cu atribuţii şi răspunderi sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întreaga viaţă socialpolitică şi economică a ţării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezenţă vie, dinamică, angajînd energiile şi aptitudinile tinerilor, forţa şi talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sintetizînd experienţa dobîndită, căutările rodnice care au marcat îndeosebi activitatea desfăşurată în ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizaţiei noastre şi Conferinţa Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan cincinal, şi direcţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tineretului, în scopul creşterii responsabilităţii şi angajării sale, a prezenţei active, nemijlocite, în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, gînduri şi sentimente, prin munca noastră comună, rodnic înfrăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ne angajăm solemn să nu precupeţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile politicii partidului nostru, să acţionăm fără preget, demni şi responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptăţii şi echităţii socialiste, Congresului Tineretului al conştiinţei militante înaintate, să fim pretutindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe şantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facultăţilor, fructificîndu-ne pe deplin elanul şi virtuţiile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al economiei, ştiinţei şi culturii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-politice şi sociale a organizaţiei noastre, mărturia fidelă a spiritului în care sîntem crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de patrie, partid şi popor, promotori consecvenţi ai noului, intransigenţi faţă de orice idei străine ideologiei şi convingerilor noastre comuniste, ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimîndu-ne adeziunea unanimă la politica externă clarvăzătoare, de destindere şi colaborare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susţinînd consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfăşoară conducerea partidului pentru lărgirea colaborării frăţeşti cu toate statele socialiste, pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a consolidării frontului antiimperialist, organizaţia noastră, întregul tineret al patriei îşi vor manifesta şi pe mai departe solidaritatea activă cu forţele democratice şi progresiste ale tinerei generaţii de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întrea al IX-lea Comunist Villa a Studenţeşti la lume, îşi va aduce propria sa contribuţie la mişcarea mondială a tineretului şi studenţilor pentru pace, democraţie şi progres social. Patriotismul şi sprijinul internaţionalist profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a ne integra cu toate forţele mersului ascendent al societăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activitatea sa partidul comuniştilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apartenenţei noastre la cauza progresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului şi comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării, aducem prinosul dragostei şi recunoştinţei noastre fierbinţi, Partidului Comunist Român — care de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru libertatea şi fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber şi stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — liberă şi înfloritoare. Ne unim rindurile, inimile şi cugetele, în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încunune ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propăşirii şi civilizaţiei socialiste. încheierea lucrărilor Congresului (Urmare din pag. l-a a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărîrile adoptate. Iia deschiderea şedinţei s-a anunţat, de asemenea, că pe adresa Congresului au sosit un mare număr de telegrame prin care organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezultatele obţinute în muncă, în activitatea de organizaţie în cinstea Congresului şi se angajează să aplice în viaţă hotărîrile pe care le va adopta forumul suprem al organizaţiei de tineret a patriei noastre. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele plenare au luat cuvîntul 59 de delegaţi şi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 194, care, în lumina locului şi rolului tinerei generaţii în ansamblul vieţii sociale, politiceşi economice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală şi de perspectivă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Congresului, delegaţii tineretului au aprobat în unanimitate raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, precum şi Raportul Comisiei Centrale de Revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimitate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi, în formulare îmbunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile : privind situaţia din Indochina ; referitoare la Orientul Apropiat privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională ; privindsecuritatea europeană; cu privire la dezarmare ; cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanţi şi Comisia Centrală de cenzori, alcătuită din 35 membri. După-amiază a avut loc şedinţa de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, la care au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor de partid şi cre stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai partidului, activişti de partid şi de stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziarişti români şi străini. Erau prezenţi delegaţii organizaţiilor de tineret de peste hotare, care au participat la lucrările Congresului. La deschiderea şedinţei s-a adus la cunoştinţa Congresului că in prima sa şedinţă plenară, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist a ales Biroul format din 25 de membri, pe cei 8 membri supleanţi, precum şi secretarii C.C. al U.T.C. Prim-secretar al G.G. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian. Preşedinte al Comisiei Centrale de Cenzori a fost ales tovarăşul Nicolae Ungureanu. Luînd cuvîntul, tovarăşul Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., a asigurat pe delegaţi că noul Comitet Central nu va precupeţi nici un efort pentru a îndeplini mandatul încredinţat, hotărîrile adoptate de Congres, sarcinile pe care partidul le-a trasat Uniunii Tineretului Comunist. Cu deplină satisfacţie şi vie emoţie — a spus în continuare vorbitorul — participanţii la Congres au ascultat cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In spiritul gîndirii realiste, înnoitoare, larg deschise spre cerinţele vieţii, secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere tineretului, aportului său profesional şi cetăţenesc la dezvoltarea economică, culturală şi socială a patriei, a configurat locul şi rolul sporit al tinerei generaţii, al Uniunii Tineretului Comunist în contextul social-politic al României socialiste, a indicat sarcinile noastre de viitor, domeniile în care trebuie să crească atribuţiile şi răspunderile organizaţiilor U.T.C. în mecanismul vieţii economice şi sociale a ţării. Dovadă a grijii statornice a partidului pentru creşterea şi formarea multilaterală a tinerei generaţii, a încrederii în tineret, aceste sarcini şi responsabilităţi noi reprezintă o învestitură socială cu profundă semnificaţie, pentru a cărei înfăptuire voţi munci cu tot elanul şi dăruirea tinerească. Exprimînd mulţumiri delegaţiilor de peste hotare pentru participarea lor la Congres, primul secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat că, în spiritul politicii externe a partidului şi statului nostru, tineretul român este hotârît, să întărească şi să dezvolte continuu legăturile de prietenie şi colaborare cu organizaţiile de tineret din toate ţările socialiste, cu organizaţiile comuniste de tineret din întreaga lume, cu organizaţiile revoluţionare, socialiste, democratice de diferite orientări politice şi filozofice, să-şi afirme şi în viitor solidaritatea sa internaţionalistă cu mişcările de tineret de pe toate continentele, care militează activ împotriva imperialismului, a reacţiunii şi războiului, pentru democraţie, pace şi progres social. Reamintind că peste puţin timp, la 8 mai a.C., întregul nostru popor va sărbători aniversarea semicentenarului creării Partidului Comunist Român, primul secretar al C.C. al U.T.G., a spus. Asigurăm conducerea partidului şi statului nostru, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobosit militant pentru progresul României şi bunăstarea poporului, prieten apropiat şi îndrumător atent al tineretului nostru, că toţi membrii Uniunii Tineretului Comunist, întregul tineret al patriei vor munci cu nestăvilit elan, cu pasiune ardentă şi patos revoluţionar pentru înfăptuirea obiectivelor ce stau în faţa organizaţiei noastre, a politicii Partidului Comunist Român. Intr-o atmosferă de vibrant entuziasm, Congresul a hotărît să adreseze o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Textul scrisorii este aprobat cu puternice şi îndelungate aplauze şi urale. Delegaţii şi invitaţii drăţi oftează minute în şir pentru Partidul Comunist Român şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se scandează „P.C.R., P.C.R.“, „P.C.R.-Ceauşescu“, „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescutineret". Lucrările Congresului iau sfîrşit într-o atmosferă de înălţător patriotism. Din mii de piepturi tinere răsună imnurile „Trei culori“ şi „Sub steagul partidului". Delegaţii de tineri — muncitori, ţărani, elevi, studenţi, militari , alcătuind o gardă de onoare, părăsesc sala Congresului, purtînd drapelele Republicii Socialiste România, Partidului Comunist Român şi Uniunii Tineretului Comunist, sub a căror simbolică prezenţă, timp de cinci zile, reprezentanţii celor aproape două milioane şi jumătate de utecişti din patria noastră au exprimat, în deplină unanimitate, hotărîrea de nestrămutat a tinerei generaţii de a participa cu toate forţele, cu tot entuziasmul şi capacitatea sa creatoare la înfăptuirea măreţelor idealuri ale României socialiste. In sală răsună imnul clasei muncitoare — „Internaţionala“. Se scandează lozinci pentru triumful socialismului în lume, pentru pace şi prietenie între toate popoarele. Minute în şir se ovaţionează entuziast pentru Partidul Comunist Român şi secretarul său general, pentru patria noastră Republica Socialistă România. Entuziasmul vibrant şi elanul tinereţii exprimă încă o dată adeziunea fermă a întregului nostru tineret la politica marxist-leninistă a partidului nostru, politică închinată ridicării României pe culmile civilizaţiei şi progresului. (Agerpres) eUVÎNTUfc NOU Biroul C.C. al U.T.C. Nicolae Miltiade Boborodea, inginer, secretar al Comitetului U.T.C. la Combinatul petrochimic — Piteşti, Ion Comănescu, prim-secretar al Comitetului municipal — Hunedoara al U.T.C., Marţian Dan, Fiorea Diaconescu, strungar, secretarul Comitetului U.T.C. la întreprinderea „Electromagnetica“ din Bucureşti, Radu Enache, Student la Institutul politehnic din Bucureşti, Iuliu Fejeş, preşedintele Biroului de turism pentru tineret, Eugen Florescu, redactor şef al ziarului „Scînteia Tineretului“, Dumitru Gheorghişan, prim-secretar al Comitetului municipal — Bucureşti al U.T.C., Ion Ghergu, operator chimist, secretarul Comitetului U.T.C. de la Combinatul chimic din Tr. Măgurele, Silvia Ilie, Nicolae Siegfried Lipschner, prim-secretar al Comitetului judeţean — Caraş-Severin al U.T.C., Eugeniu Costică Lovin, inginer, locţiitor al secretarului Comitetului U.T.C. de la Hiznia de autocamioane din Braşov, Nicolae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mihai, ţesătoare, secretara Comitetului U.T.C. de la Fabrica „Bucegi“ din Pucioasa, Lucia Mihăilescu, inginer proiectant, secretara Comitetului U.T.C. de la Institutul de studii şi proiectări energetice din București, Ioana Nae, filatoare, secretara Comitetului U.T.C. la Filatura Română de bumbac din București, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel loan Stoica, Traian Ştefănescu, preşedintele Consiliului U.A.S.R., Valeria Tache, tehnician veterinar la I.A.S. Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, Francisc Török, secretar al Comitetului judeţean — Satu Mare al U.T.C., Coriolan Voinea, prim-secretar al Comitetului judeţean — Prahova al U.T.C., Iosif Walter. Ca prim-secretar al C.G. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian, iar ca secretari tovarăşii : Silvia Ilie, Vasile Nicolcioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ştefănescu, Iosif Walter. inimi poezie“ (Urmare din pag. la) rostite din o mie de inimi nere, au dus prinosul de ataşament şi dragoste fierbinte faţă de părintele iubit, Partidul Comunist Român. ★ Duminică, în cadrul „Magazinului duminical“ de la Clubul elevilor, de la Liceul nr. 2, din Sfîntu Gheorghe, a avut loc un concurs de recitări de poezii patriotice „Te slăvim partid iubit“, închinat semicentenarului Partidului Comunist Român. . Din cei 37 de concurenţi, utecişti şi pionieri, juriul I (profesori de la liceu) a pre- f miat pe următorii : Edith Bede clasa a Xll-a B, pre- emiul I, Gheorghe Radu cla- l sa, a Xl-a A şi Viorica Ke- ' lemen clasa a Xll-a C, pre- miul II, Hajnal Keresztes cla- l sa a Xll-a , A şi Gheorghe Lusztig clasa a X-a A, pre- miul III. Alte trei premii au fost cucerite de pionierii : Adel David, Aurelia Cotoară și Felicia Buda. ★ Echipa artistică a Comitetului sindicatului muncitorilor sanitari din Preventoriul T.B-CZăbala, a susţinut duminică un atractiv program artistic, compus din dansuri, cintece şi pit , sa „Ursul“ de A.P. Cehov. A- ■ acest spectacol de bun nivel ar- tistic, a fost începutul seriei de , culturale dedicate ani- 150 de ani de laîn- fiinţarea P C.R. Programul, pre- zentat de Piroska Sido şi prof. Victor Popa, sub conducerea ar- tistică a învăţătoarelor Sarolta Orbán şi Iolanda György, a fost , bine primit de spectatori, care I au răsplătit cu aplauze ,strada- niile artiştilor amatori. I acţiuni versării a FLORENTIN A RENATE DUDESCU coresp. ti- \ ursio- ' I Diversificarea producţiei (Urmare din pag. laduselor industriei uşoare nu s-a ridicat întotdeauna la nivelul cerinţelor cumpărătorilor. Datorită deficienţelor semnalate în fazele de execuţie şi finisaj, datorită nerespectării tuturor prescripţiilor tehnice, în procesele tehnologice, în unele loturi de ţesături, textile şi încălţăminte au fost respinse, pe bună dreptate, de beneficiari. Semnalăm, de asemenea, ca o realizarea valoroasă a etapei la care ne referim, utilizarea, într-o măsură din ce în ce mai mare, a fibrelor chimice din producţia internă. De la 26 la sută în 1965, fibrele interne reprezintă astăzi o pondere de 36,7 la sută în totalul fibrelor consumate. S-au obţinut bune rezultate pe linia organizării muncii şi a întreprinderilor, în folosirea utilajelor, în raţionalizarea consumurilor. In toate aceste probleme trebuie să perseverăm şi mai mult în anii următori. De altfel, în actualul cincinal ne vom îndrepta şi mai stăruitor atenţia asupra îmbunătăţirii calităţii, prin studierea mai temeinică a noului în domeniul creaţiei şi tehnologiei de confecţionare, prin examinarea activităţii materiilor prime şi revizuirea proceselor tehnologice. Producţia de „serie mică“, producţia de mostre vor sta şi ele în atenţia noastră, alături de principalele probleme ale industriei uşoare, de lărgirea şi modernizarea capacităţilor şi asigurarea cadrelor necesare. I * alta în alt fel — apropo de I exactitate), are loc un control de gestiune la secţia Orice. Munci-I torii de aici, care, în treacăt fie * zis, fabrică renumita cărămidă in „subsecţii“ la domiciliu, raportează executarea a 620.500 bucăţi cărămidă. In virtutea raportului şi fără nici o verificare, li se plăteşte acestora numai pentru 581.770 bucăţi. Rezultatul inventarului însă, se soldează cu o lipsă de 109.438 bucăţi. Inventarierea a fost condusă de Szász Klára. „Producătorii“ protestează, susţinîndu-şi cauza şi adevărul (!) , celor raportate. Ca urmare, se dispune o reverificare, care se execută în 30 noiembrie 1970, de către o comisie avînd ca președinte pe Ráduly Béla, ca secretar semnînd Vida Ferencz. Această reverificare, culmea, raportează o lipsă înregistrată, de numai 19.106 bucăți. (1) Foarte interesantă această constatare (or fi „fermecaţi“ producă- torii de la Orkö). A fost greşit primul inventar sau al doilea ? Deocamdată nimeni nu ştie. Noroc că la finele anului, cu ocazia inventarierii a 111rei inventare generale s-a văzut. . . Raportul de situaţie semnat Váncsa Albert şi Jakab Almos, semnalează de astă dată, o situaţie care nu corespunde întru nimic cu priimele două. Fondul raportat ca realizat, se specifică, a fi de 643.000 bucăţi cărămizi, plătit în întregime (?) dar situaţia existentă de fapt fiind concretizată prin existenţa a 594.000 cărămizi, stabilite pe bază de cubaj. Deci, o a treia variantă a lipsei constatate, care se cifrează la 49.000 bucăţi. Trei inventare, trei comisii, trei rezultate care se deosebesc flagrant. Mai poate fi oare vorba în acest caz de competenţă şi control riguros ? Se mai putea avea încredere în unele cadre cu responsabilităţi în această întreprindere ? In cine să crezi şi cum să descoperi adevărul ? Problema cărămizilor de la orice rămîne deschisă şi probabil va fi rezolvată. Pentru lipsa înregistrată se vor găsi precis vinovaţii. In ceea ce priveşte cele trei inventare (din care numai unul poate fi real, sau nici unul — cine ştie dacă se vor găsi vinovaţii, credemii că se vor lua măsurile necesare (sau le putem considera deja luate !?). 1 I I I I ■ *■■■ mmm mmm mmm mmm m mmm mmm £ (Urmare din pag la) Membrii supleanţi ai Biroului CC al U.T.C Elena Zoe Ceauşescu, studentă la Universitatea din Bucureşti, Doina Ruxandra Ciofu, elevă, secretara Comitetului U.T.C. de la Liceul „Gheorghe Lazăr“ din Bucureşti, Gabor Cseke, redactor-şef al ziarului „Ifjúmunkás“, Dobriţa Ene, tehnician agricol, secretara Comitetului U.T.C. din comuna Gîrbovi, judeţul Ilfov, Celus Neagoe, mecanic agricol, secretar al Comitetului U.T.C. la I.M.A. — Balş, Agneta Dori Neurohi, croitoreasă, secretara Comitetului U.T.C. al întreprinderii „1 Iunie“ — Timişoara, Petru Popescu, scriitor, membru al Biroului organizaţiei de bază U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor, Constantin Gantacuzino Şerban, actor, secretarul Organizaţiei de bază U.T.C. de la Teatrul „Ion Creangă“ din Bucureşti. Cînd exigența se împleteşte cu spiritul critic (Urmare din pag. 1-a) De asemenea, în acest sens s-au amintit exemple care au generat pînă în prezent neajunsuri și s-a subliniat faptul că odată cu generalizarea muncii în sistemul acordului global, aceste neajunsuri trebuie lichidate, astfel ca noul sistem de lucru şi de retribuţie să-şi poată atinge pe deplin scopul : creşterea avutului cooperativei şi al fiecărui membru in parte., în aceeaşi ordine de idei, Balázs István, mecanicul staţiunii de mecanizare a agriculturii, a relevat avantajele pe care le comportă pentru C.A.P., organizarea brigăzilor complexe de lucru, care realizează cointeresarea mecanizatorilor în rezultatele producţiei. In continuarea dezbaterilor, vorbitorii au făcut o amplă analiză a posibilităţilor concrete de care dispune cooperativa pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie şi financiare prevăzute pe anul în curs. Cu această ocazie s-au propus numeroase măsuri eficiente pentru depistarea şi utilizarea tuturor rezervelor interne. MARŢI, 23 FEBRUARIE SFÎNTU GHEORGHE „ARTA“ — Omul din Sierra (orele 16, 18, 20, matineu la ora 10) „VASILE ROAITA“ — Vrăjitorul (ora 15) — Ai grijă de Suzi (orele 17,19). TÎRGU SECUIESC „8MAI“ — Degetul de fier 16,18,20, matineu la ora 10) VI COVASNA „VICTORIA“ — Canarul şi viscolul (orele 18,20). ÎNTORSURA BUZĂULUI „CASA DE CULTURĂ“ — Regele suedez (ora 19). BAR A OLT „CASA DE CULTURA“ — Cu toată viteza înainte (ora 20). 10,00 — 11,00 — Teleşcoală. Fizcă — clasa a VIII-a : Forţa electromagnetică. Transmisiune de II. Muzeul Tehnic . Biologie — clasa a IX-a . Forme interesante de nutriţie — film didactic . Geografie — cl. VIII-XII fluviul Dunărea ; 18,00 — Deschiderea emisiunii. Actualitatea muzicală : 18,20 — Rămâneţi pe recepţie... ; 18,30 Toate pînzele sus! Emisiune pentru pionieri; 19,15 — Publicitate ; 19,20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară ; 20,00 ■— România ’71. Azi — judeţul Satu Mare ; 20,30 — Seară de teatru. Premieră T.V. ; „Ștafeta nevăzută“ de Paul Everac ; 22,30 — Recital Connie Francis ; 22,50 — Telejunalul de noapte. Vreme relativ călduroasă cu ceriu schimbător. Cu totul izolat vor cădea precipitaţii slabe. Vîntul va sufla slab, pînă la potrivit, din nord-vest. Minimele vor fi cuprinse între — 3 şi +2 grade iar maximele între + 3 şi + 9 grade. Dimineaţa izolat ceaţă.orele M E M E N T O Meteorolog de serviciu, MECHEL ARNOLD ANUL IV Nr. 258 O nouă „șarjă“ la Fabrica de pîine din Intorsura Buzăului. Puternic stimulent (Urmare din pag. 1-a Tg. Secuiesc, sau a industriei locale a judeţului, este bine cunoscută în ţări ca : R.F. a Germaniei U.R.S.S., R.P.U., Suedia, Norvegia şi altele, iar exportul de material lemnos este solicitat frecvent de Austria, Franţa, Italia, Spania ş.a. Dezvoltarea agriculturii — şi în cadrul acesteia, a zootehniei judeţuluiCovasna — a permis în ultimii ani, cîştigarea de noi parteneri externi şi pentru produse agro-alimentare cum sînt brînzeturile, carnea, vînatul, cartofii, fructele, ouăle, mierea de albine, etc. — produse care au adus şi aduc economiei naţionale, importante venituri valutare. Este demn de reţinut faptul că astăzi, economia judeţului Covasna participă efectiv la dezvoltarea relaţiilor economice , externe ale ţării noastre, prin livrarea unei largi game de produse (peste 30 de sortimente) în peste 20 de ţări ale lumii. Actualul cincinal elaborat de cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român a adus în faţa oamenilor muncii din economia judeţului Covasna, sarcini sporite privind activitatea de comerţ exterior. Alăturîndu-se experienţei cîştigate în cincinalul încheiat, noua lege — aflată acum în fază de proiect — vine să perfecţioneze activitatea de comerţ exterior a unităţilor economice din judeţul nostru, cerinţă cu implicaţii acute în organizarea producţiei şi a muncii, menită să o ridice pe noi trepte calitative. Prevederile proiectului privind autonomia ce se acordă conducerilor de întreprinderi şi organizaţii economice de stat, pentru prospectarea conjuncturii şi tendinţelor pieţei externe, şi, pe baza constatărilor făcute , elaborarea proiectului planului de export şi import, organizarea şi orientarea producţiei destinată pentru comerţul exterior, sunt elemente noi, capabile să dinamizeze energiile, iniţiativa, capacităţile creatoare ale colectivelor de muncă din întreprinderile noastre industriale şi agricole, în vederea îndeplinirii tuturor sarcinilor ce le revin, a practicării unui comerţ de înaltă ţinută, de competitivitate, menit să atragă noi parteneri comerciali. Reţine, de asemenea, în mod deosebit atenţia articolul 8 din proiect, prin care se precizează că „...ciclul de producţie se consideră încheiat o dată cu valorificarea producţiei în ţară şi în străinătate şi încasarea efectivă a contravalorii acesteia". Tot aici, se arată că „în cazul nerealizării exportului pe ministere sau alte organe — titulare de plan — sau pe unităţi producătoare, chiar dacă producţia globală a fost îndeplinită, se consideră că planul a fost îndeplinit numai în proporţia în care a fost realizat planul de export, influenţînd corespunzător rezultatele economico-financiare ale acestora“. Aceste prevederi vin să consfinţească noi răspunderi pentru conducerile de întreprinderi, şi combinate pentru consiliile de administraţie şi comitetele de direcţie, pentru colectivele de muncă ale unităţilor, ele fiind chemate să vegheze cu toată grija ca sarcinile de export să fie îndeplinite în mod ireproşabil, să valorifice pe deplin capacităţile colectivelor de muncă, rezervele de care dispun, atît pentru asigurarea competitivităţii produselor pe pieţele externe, cît şi pentru a oferi acesteia produse noi, cu caracteristici tehnice şi utilităţi sporite. Fireşte, cele cîteva consideraţiuni exprimate mai sus, pe marginea acestui Proiect de lege, reprezintă numai o mică parte din complexitatea sarcinilor ce derivă din activitatea de comerţ exterior, sarcini subliniate cu o deosebită forţă de convingere de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în expunerea privind activitatea de comerţ exterior. Supus dezbaterii publice, Proiectul va fi îmbunătăţit, devenind un instrument de mare eficienţă la îndemîna unităţilor economice, pentru participarea lor activă la creşterea continuă a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific al ţării noastre.