Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)
1971-02-26 / nr. 261
* ORĂŞENEASCĂ prio _________ Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep prin a adresa tuturor participanţilor la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele judeţene şi alţi activişti de partid, de sindicat şi de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activităţii economice din ţara noastră, în discuţiile care au avut loc la ministere, cit şi în plenul consfătuirii, s-a relevat justeţea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului privind îmbunătăţirea organizării şi conducerii activităţii economice. Deşi centralele industriale îşi desfăşoară activitatea doar de un an şi jumătate, putem spune că ele şi-au dovedit pe deplin eficienţa. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive şi, în acelaşi timp, s-au adus unele critici îndreptăţite, atît cu privire la organizarea centralelor, cit şi în legătură cu metodele şi stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi in ce priveşte problemele de finanţare. Nu însă în aceeaşi măsură tovarăşii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficienţe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acţionat pentru a spori eficienţa activităţii unităţilor noastre economice. Din acest punct de vedere, aş putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici şi propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuţiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfăşurat intr-un spirit de lucru ; ele au oglindit creşterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competenţa profesională şi înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activităţi economice. Problemele ridicate în consfătuire vor fi analizate temeinic, ţinîndu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cit şi la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire în continuare a organizării, planificării şi conducerii activităţii economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966—1970 şi trecerea la realizarea noului plan de cinci ani După cum cunoaşteţi cu toţii, prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producţia industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan , s-au construit şi dat în funcţiune numeroase obiective în industrie, agricultură şi în celelalte ramuri, s-au obţinut noi progrese însemnate în repartizarea raţională, armonioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării. România a făcut în această perioadă noi paşi înainte pe drumul creşterii forţei sale economice, al valorificării tot mai intense a potenţialului material şi uman Ca urmare a rezultatelor obţinute în dezvoltarea producţiei, în mai buna gospodărire a resurselor ţării, venitul naţional a crescut intr-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante măsuri privind creşterea nivelului de trai al populaţiei : au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, au fost majorate în această perioadă toate categoriile de salarii şi îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile şi alocaţiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcţii de locuinţe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegaţie desfăşurate de întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea economică şi socială a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfăşurate in perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de ţărănime, intelectualitate, de toţi oamenii muncii şi le-a adresat tuturor, calde felicitări pentru succesele obţinute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru ţara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătăţire a organizării şi conducerii economiei, a întregii vieţi sociale. S-au creat condiţii pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producţiei şi vieţii social-culturale, în cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrîlor Conferinţei Naţionale a partidului, se numără şi crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecţionării conducerii şi planificării activităţii economice. O deosebită importanţă a avut crearea consiliilor de administraţie şi a comitetelor de direcţie, instituţionalizarea adunărilor generale ale salariaţilor, care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea şi conducerea producţiei, la adîncirea democratismului socialist în economie şi în întreaga viaţă socială, îmbunătăţirea muncii de planificare, dezvoltarea relaţiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activităţii de investiţii, perfecţionarea comerţului exterior şi a sistemului financiar şi de credit, îmbunătăţirea cadrului legislativ al activităţii economice şi alte măsuri luate în această perioadă au creat condiţii ca centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viaţa economică a ţării, în înfăptuirea politicii partidului şi statului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societăţi. Tovarăşi, Doresc să mă refer, în continuare, la cîteva probleme pe care le consider mai importante, în primul rînd, în legătură cu organizarea şi funcţionarea centralelor şi a celorlalte unităţi cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfăşurată de aceste unităţi în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producţiei pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ţinînd seama de cerinţele pe care le ridică desfăşurarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare şi diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producţiei în unităţi mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activităţii economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producţiei materiale, perfecţionarea proceselor de muncă şi, în general, dezvoltarea forţelor de producţie ale societăţii noastre socialiste, menţinîndu-se un număr mare de unităţi dispersate; aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă — cît şi dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obţinute de centralele industriale, contribuţia pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naţionale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, aşa cum s-a arătat aici, aceste unităţi au obţinut şi cele mai bune rezultate. După cum se ştie, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unităţi de producţie şi nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de unirea, de concentrarea producţiei în unităţi mari şi nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se însă ca activitatea de producţie să se desfăşoare mai departe în vechea formă. Se pare că nu toate centralele — şi nici chiar toate ministerele — au înţeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcţionează mai mult ca organisme de coordonare şi care, în mare parte, nu fac decât să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice, dar această diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unităţi economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organigrame foarte diferite — şi în această privinţă sunt de acord să lăsăm o libertate desăvîrşită ministerelor, centralelor şi organizaţiilor economice cu statul de centrală, dar toate trebuie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unităţi economice integrate care răspund de conducerea întregii activităţi de producţie, cu tot ce implică aceasta pentru unităţile respective. De asemenea diversitatea de organizare, corespunzătoare specificului fiecărui sector şi fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unităţi în miniministere — aşa cum s-a întîmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lingă faptul că au o organizare şi atribuţiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcţii generale, şi-au creat şi un aparat numeros, unele depăşind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din ministere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru pozitiv, ci, în special, pe seama cadrelor tehnice din întreprinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării întreprinderilor cu personal de execuţie şi de conducere a producţiei, ceea ce a avut urmări negative în acest domeniu. N-aş putea să nu menţionez, de asemenea, faptul că în organizarea unităţilor economice cu statut de centrală nu s-au aplicat pină la capăt hotârîrile de partid şi de stat privind trimiterea spre producţie a cadrelor din ministere. Fiecare minister a căutat să procedeze în aşa fel încît, pînă la urmă, toţi oamenii, cu mici excepţii, să rămînă în Bucureşti. Din toate aşa-zisele reduceri de personal care s-au realizat în ce priveşte aparatul ministerelor, nici 10 la sută nu au mers în unităţile de producţie în provincie, deşi ştim cu toţii că astăzi aproape 85 la sută din producţia ţării se realizează acolo, nu în Bucureşti. Insist asupra acestor aspecte pentru că trebuie să le avem în vedere la definitivarea măsurilor pe care urmează să le luăm în continuare în scopul asigurării cu cadre corespunzătoare a unităţilor productive. Pe bună dreptate au arătat aici mai mulţi tovarăşi că s-a observat o oarecare încetineală în preluarea de către centrale a activităţilor pe care acestea trebuiau să le îndeplinească. Desigur, cauzele pot fi mai multe. Suntem la început şi, ca atare, a fost nevoie ca lucrurile să mai fie clarificate, dar se pare că a existat şi o oarecare reţinere, în primul rînd din partea centralelor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărîte în a prelua cît mai operativ atribuţiunile ce li s-au încredinţat şi a trece la realizarea tuturor sarcinilor ce le reveneau. Această reţinere este legată, desigur, şi de faptul că noua formă de organizare implică o creştere serioasă a răspunderilor cadrelor respective; am întîlnit cazuri cînd unii tovarăşi aveau părerea că centralele nu trebuie să preia, totuşi, prea multe atribuţiuni şi sarcini de la ministere. Au existat reţineri şi la ministere — fireşte din alte motive. în parte, asemenea reţineri s-au născut dintr-o oarecare neîncredere in posibilităţile noilor organisme economice de a soluţiona corespunzător problemele conducerii şi organizării producţiei; ele au pornit însă şi dintr-o anumită teamă a aparatului central că dacă se vor trece prea multe atribuţiuni la centrale se va vedea că nu se justifică menţinerea unui personal atît de numeros la ministere şi că va fi necesar să se meargă mai ferm pe linia deplasării de sus în jos a cadrelor şi a forţelor noastre, a îndreptării lor spre procesul de producţie, acolo unde se hotărăşte pînă la urmă buna calitate a produselor. Cred însă că am ajuns acum în situaţia de a depăşi aceste reţineri. Consfătuirea de astăzi ne-a dat posibilitatea să clarificăm o serie de probleme în această privinţă şi va trebui să trecem cu hotărîre la realizarea, într-un timp cit mai scurt şi în condiţii cît mai bune, a sarcinilor puse de conducerea de partid şi de stat în acest domeniu. Aş dori să mă opresc, de asemenea, pe scurt, asupra unor probleme mai importante care trebuie să stea în faţa unităţilor economice cu statut de centrală. înainte de toate, doresc să subliniez necesitatea ca aceste întreprinderi cu statut de centrală să asigure o integrare completă economico-financiară a unităţilor care s-au reunit în cadrul lor, să devină în mod real organisme de conducere a activităţii de producţie, de bună gospodărire a mijloacelor materiale şi financiare în acest sens, înseşi legea şi proiectul de statut pun în centrul preocupărilor această latură a activităţii centralelor industriale. Pornind de aici este necesar să acţionăm cu mai multă fermitate pentru profilarea şi specializarea producţiei. Aceasta, desigur, este valabil pentru toate unităţile noastre economice, ţinînd seama de specificul şi caracterul fiecărei activităţi. Doresc însă să mă refer îndeosebi la sectorul construcţiilor de maşini, unde această problemă este de o necesitate imediată. Pentru a realiza importantul program pe care acest sector îl are de îndeplinit în cadrul planului cincinal actual, şi pentru a face ca ramura construcţiilor de maşini să realizeze produse la înalta tehnicitate atît pentru înzestrarea economiei naţionale cu maşini şi utilaje cu parametri de nivel mondial, cît şi pentru realizarea prevederilor mari de export, este necesar să lichidăm cît mai repede fărîmiţarea actuală din acest sector şi să asigurăm o bună profilare şi specializare a producţiei. Nu mai este admisibil ca în fiecare din cele cîteva sute de unităţi ale industriei construcţiilor de maşini să se facă de toate. Cît timp vom avea, de exemplu, în fiecare unitate, mai mare sau mai mică. sec (Continuare în pag. a 2-a) f1 11 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VÅ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 261 | VINERI, 26 februarie 1971 4 pagini 30 bani Consfătuirea lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Bene. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de reorganizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naţionale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ţinut pe secţii de specialitate — culturi de cîmp; legume şi cartofi; pomicultură ; viticultură; taurine pentru lapte; taurine pentru carne, ovine, porcine; păsări şi animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a activităţii în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniţi în plen, participanţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate în acest sector al economiei naţionale. Luînd cuvîntul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale, în scopul analizării te-r meinice a activităţii desfăşurate în diferite compartimente ale economiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorificare a rezervelor de creştere continuă a eficienţei muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfăşurate în lumina preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa şi în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor,‘privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie şi I întreprinderile de industrie alimen- I tară, astfel incit fermele şi între- I prinderile agricole de stat să-şi în- I deplinească pe viitor cu cinste sar- I cinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în şedinţa plenară de joi, I tovarăşul Angelo Miculescu, minI nistru secretar de Stat, a prezentata raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate concluziile dezbaterilor şi propunerile din secţiile de specialitate. In şedinţele pe secţii şi în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegaţi şi invitaţi care, pe fundalul realizărilor obţinute în unităţile agricole în care lucrează, au făcut, o analiză cuprinzătoare in spirit critic şi autocritic a deficienţelor care mai există pe linie tehnică, economică şi organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activităţi pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii şi nivelul ridicat al discuţiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanţilor sunt mărturii grăitoare ale competenţei profesionale şi experienţei bogate ale lucrătorilor din agricultura, de stat, expresia preocupărilor lor de perfecţionare a muncii şi folosire mai judicioasă a capacităţilor de producţie, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid şi de stat. în cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste şi Medaliaţie aur „Secera şi Ciocanul“, precum şi de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, în încheierea dezbaterilor, primit cu vii aplauze şi îndelungi aclamaţii, a luat apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes şi subliniată în repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. In numele tuturor participanţilor la consfătuire, tovarăşul Iosif Banc a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai calde mulţumiri, exprimînd sentimente de recunoştinţă pentru aprecierea pozitivă, pentru criticile îndreptăţite, pentru indicaţiile deosebit de preţioase pe care le-a dat. Vom depune, tovarăşe secretar general — a spus vorbitorul — toate eforturile, străduinţa şi priceperea de care dispunem pentru a traduce în viaţă aceste valoroase indicaţii şia ridica agricultura de stat la nivelul condiţiilor ce au fost create prin grija partidului şi statului nostru, prin grija permanentă a dumneavoastră. Indicaţiile date de dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vor constitui o călăuză permanentă şi de mare preţ, pentru noi, pentru toate întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pentru toţi lucrătorii din unităţile agricole de stat, pentru toţi lucrătorii ministerului nostru, în munca lor pentru progresul continuu al agriculturii noastre. Avem posibilitatea şi sîntem ferm hotărîţi să îndeplinim înainte de termen sarcinile trasate agriculturii de stat prin Directivele Congresului al X-lea al partidului, de a spori producţia şi productivitatea muncii la nivelul celor mai bune realizări obţinute de statele cu agricultură dezvoltată. Conducerea ministerului, participanţii la consfătuire, toţi lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului şi a celorlalte mijloace de producţie, prin aplicarea creatoare la condiţiile ţării noastre a tot ceea ce este mai nou şi înaintat în ştiinţa şi practica agricolă să obţinem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cereale, 100 000 tone legume, 50 000 tone struguri şi fructe, 120 000 tone carne, 500 000 hectolitri lapte şi 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producţie globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultură cu cultură şi produs cu produs, astfel ca să găsim şi să punem în valoare toate rezervele de care dispun, întreprinderile agricole de stat. Pe deplin conştienţi de rolul şi de răspunderea ce revine întreprinderilor agricole de stat ,pentru dezvoltarea întregii agriculturi, vom produce cantităţi sporite de seminţe, în ferme specializate, vom generaliza încă din acest an cooperarea cu unităţile cooperatiste în producţia cărnii de pasăre şi o vom extinde la porcine, la taurine şi ovine, şi în alte domenii în care trebuie să acordăm sprijinul necesar cooperativelor agricole de producţie. Ne exprimăm — a spus în încheiere vorbitorul , deplina adeziune pentru politica internă şi externă a partidului nostru, deplina satisfacţie pentru transformările profund înnoitoare care au loc în viaţa economică şi socială a ţării şi sîntem hotărîţi să depunem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Vă mulţumesc încă o dată tovarăşe Ceauşescu pentru înaltele distincţii acordate lucrătorilor din unităţile agricole de stat, pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi în vederea dezvoltării întreprinderilor agricole de stat, pentru dezvoltarea întregii noastre agriculturi, pentru progresul şi propăşirea României socialiste. Intr-o atmosferă însufleţită, de entuziasm, participanţii la consfătuire au adoptat o chemare către toţi lucrătorii din fermele şi întreprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanţii la consfătuire au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se scandează „P.C.R.Ceauşescu“, „P.C.R. Ceauşescu“. Este o expresie grăitoare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de partid, a recunoştinţei lor pentru măsurile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a acestei ramuri a economiei naţionale, şi totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însufleţirea pentru sporirea producţiei agriicole vegetale şi animale, pentru prosperitatea şi progresul, patriei noastre socialiste. Cele şase serii ale ediţiei a patra confirmă şi consolidează imaginea pe care cu toţii ne-am făcut-o despre festivalul de la Braşov ca despre o competiţie artistică de mare anvergură, impresionantă prin amploarea participărilor şi prin blazonul de reală nobleţe artistică al protagoniştilor, în prima seară — marţi 2 martie — după festivitatea inaugurală şi obişnuita repriză de concurs, vom asista la două recitaluri bors concours susţinute de Doina Badea şi marele şansonetist francez, poet, compozitor şi interpret Alain Barriere. Seara a doua — miercuri 3 martie — după concurs, alte două recitaluri de gală: Lola Ivanovici și Charles Treuet. Seara a treia — joi 4 martie — din nou o repriză de, concurs iar apoi recital Enrico Macias. Seara a patra este ultima seară de concurs. Urmează recital de gală Massiel și Sergio Endrigo Seara a cincea — simbătă 6 martie — concurenţii au repaus, juriul deliberează retras in afara Braşovului iar la Teatrul dramatic Angela Similea, Maria Toldi şi O. S. Smit vor susţine trei recitaluri bors concours• Ultima seară — duminică 7 martie — decernarea premiilor, concertul laureaţilor şi recitaluri de gală: Thérése Steinmetz şi Dalida. Nume ilustre, intrate în istorie, altele auzite abia de curind şi altele încă necunoscute multora dintre noi. Un program inegal ! Răspunsul mi-l vom puteaavea decit la urmă. Sa nu uităm că anul tre ce auru lut, cele mai frumoase clipe ne-au fost dăruite de Ewa Demarczyk, poloneza despre care, la prima ridicare a cortinei, nu ştiam mai mult decit ştim astăzi despre Lola Ivanovici, Maria Toldi sau O.S. Smit. De aceea, cu îngăduinţa cititorilor noştri, ne vom rezerva dreptul de comentariu pentru mai tîrziu COMPOZITORI ŞI INTERPRET! Patru din concurenţii actualului concurs vor interpreta la Braşov lucrări proprii. în dublă postură de compozitori şi interpreţi, vom avea astfel ocazia să-i cunoaştem pe Chris Eklund (Austria), Derek DANIEL DRAGAN Serile „Cerbului I (Continuare în pag a 4-a)