Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)

1971-04-08 / nr. 296

Pag. 2 } Dialog prin scris despre j unei vacanţe I graţie asiduităţii corespondenţei, a ^ T înţelegerii rolului formativ al pre- . I sei în rîndul elevilor: „Citim în ' I mod colectiv tot ce se scrie, po-­­­­ zitiv sau critic, despre noi; e un t­­ imbold şi o mîndrie pentru elevi t 1} chiar atunci cînd se tipăresc doar ' i cuvintele „Şcoala generală din Co- ^ J vasna — Voineşti“. E o ţ­aie pe care, din păcate, o i destul de rar, pentru că înainte a forma o opinie sau o obişnuinţă ^ 1 a citirii presei în rîndul elevilor, i \ e necesar ca aceasta să existe în J t rîndul cadrelor didactice; ori, şi­­ concluzia a numeroşi pedagogi, 1 educarea educatorilor e mai ! Oare cite rînduri ni s-au 1 e cu .s 1 scris de la Baraolt, Intorsura Bu­­ţ­­­zăului, Tîrgu Secuiesc, Vîrghiş, i ^ Beim şi alte atîtea şcoli, rînduri­­ ^ cerute în trecerile noastre vranei­ ţ 1 parerea 1 şcolii di­n nepreţuit şi prompt colaborator da- z ’ lor intr-un moment cînd ea ar fi­­ tontă căruia avem „o situaţie la 1 avut cel ma­ j mult­ nevoie de el( 1 zi“ din şcoală sau oraş. Iar acum \ ..... . „ , \ „la zi“ e vacanta! cind A' M' se afla in faza exarae­........................................ I nului de admitere într-o faculta­l — Activităţile din timpul va- z canţei sunt diferenţiate în func- \ * ţie de particularităţile de vîrstă 1 \ ale elevilor. Astfel, cu elevii din­­ 1 clasele I—IV vom face drume- ) ţii în oraş sau împrejurimi, pio- \ 1 nierii din clasele a lll-a şi a IV-a , ^ vor vizita filatura, tlmplăria, coo- ’ 1 perativa „Avîntul“ ; cei din cla- \ * sa a lll-a B, călăuziţi de profe- l­i sorii loan Olteanu şi Lucreţia O- z i lârescu vor face o excursie în ce-­­ 7 le mai puternice centre economi-­­ 1 ce din judeţ: Tîrgu Secuiesc şi i l| Baraolt. J l — „Vom primi impresii de cală- i /­torie ? \ I — Desigur. De asemenea, de- i ^ taşamentele III şi IV vor orga-­­ i niza jocuri turistice la Valea Zî- \ J nelor etc. „Căutătorii de comori“ \ 1 sunt însă cei mai nerăbdători din- i t tre toţi: şi-au propus să îmbogă- ’ i tească conţinutul muzeului nostru ţ ? cu zestrea unei mirese, o casă tă- i I rănească, o stînă. ) — „Care sînt obiectivele mun-­­ i cii patriotice ?“ 1 1 — Munca patriotică va cuprin- ^ 1 Acestea ar fi cîteva din ansam­- l­­ blul de măsuri luate de conduce- , \ rea şcolii şi organizaţia de bază 1 1 pentru ca elevii să-şi petreacă o ţ 7 vacanţă reconfortantă. ( I afirma-­­ auzim / de ) ^ ANNA COTIE \ ţ­i Impasul (Urmare din pag. 1) acasă. Singură n-ai să răzbeşti. In cel mai rău caz ai să ajungi o stricată ca şi...“. N-am putut să-l mai ascult şi a­m plecat din faţa lui. De atunci mă gîndesc de ce mi-a adresat tatăl meu asemenea cuvinte ? Cine a greşit ? Să fie vi­na mea că am vrut să mă regă­sesc, să am viaţa mea ? Consider că la anii mei ştiu să aleg între ce e bine şi ce e rău. De altfel, timpul va demonstra cine are drep­eunoscutul „consiliu“ de familie în care părţile angajate să-şi expună deschis părerile şi să încerce gă­sirea soluţiei celei mai optime, re­aliste. Deocamdată lăsăm proble­ma deschisă, aşteptând părerile ci­titorilor noştri. Pînă atunci am fi bucuroşi dacă A. M. şi părinţii ei s-ar gîndi matur la „corabia cu trei pasageri“ aflată în pragul nau­fragiului. ( De multe ori, spontan, de la e­i prima vedere şi fără a-ţi putea f­i explica de ce, un chip sau altul, ' ţ iţi devine simpatic; alteori sim­­ţ­i patia şi stima­ţi le formezi pe l / parcurs, influenţate şi stimulate de , \ seriozitatea, munca perseverentă, 1 I • • 7 j - _ j / i tate. Dar sunt, totuşi, mtr-o mare \ spiritul de răspundere al aceluia \ „ -i ' / încurcătură. Mama m­i da, în re-i pentru care înainte pastrai o po­ l ’ ziţie neutră. Despre Şcoala gene- r ţ rală din Covasna— Voineşti ştim ţ ^ multe lucruri. Şi multe le ştim, ^ petate rînduri, telefoane prin care mă cheamă acasă. Are impresia că alături de mine îi va fi mai u­­şor. Cum să procedez ? Intr-adevăr, situaţia lui A. M. este îngrijorătoare. Dacă lucrurile stau aşa cum ne-au fost relatate, şi deocamdată le acordăm crezare, atunci A. M. a procedat bine cînd a încercat să intervină în discuţii­le dintre părinţii ei. Avea chiar această obligaţie. Drama ei s-a de­clanşat în momentul în care a în­ceput să înţeleagă adevărul, să se­sizeze abisul dintre ceea ce i s-a spus şi ceea ce se petrecea de fapt în familia ei. Nu ştim în schimb de partea cui se află adevărul, re­­ferindu-ne la­­părinţii ei. Poate că mama a greşit atunci cînd evita să-şi întîlnească soţul, poate că ta­tăl cînd pleca „pe teren“. De mîn­­drie nu poate fi vorba. De aceea, nice pe la amintitele şi neamin- ^ sin­tem înclinaţi să aducem în dis-5 t­l de şcoli? Lipsă de timp? Mai. cuţie mai degrabă ambiţia. Con­t degrabă comoditate. E, credem ca' ...... , ’ părerea tovarăşului director al ( damnalero­rmine faptul ca pani­scolii din Voineşti, Aurel Hulpoi,­­ IU nu i-au acordat sprijin fiicei te. In ceea ce priveşte faptul că A. M. s-a angajat în producţie, este un lucru pozitiv. Poate fi un argument plauzibil în favoa­rea combaterii afirmaţiilor tatălui. Discutabilă rămîne însă plecarea ei de acasă. Credem că în situația existentă, foarte indicat ar fi bine- 36 UL u\i ■11" ­ „Urbanizarea rapidă a comunei noastre se datorează în primul rând, oamenilor“. Afirmaţiei, făcute de tovarăşul Aurel­ Tărlungeanu, secretar al Co­mitetului comunal de partid Breţcu, primarul comunei, îi urmează e­­xemplificarea. Actualului peisaj al localităţii i se vor­ adăuga, în cu­­rînd, noi elemente urbanistice : o moderna clădire cu etaj care va adăposti un complex comercial, un nou sediu al oficiului P.T.T., un complex turistic pe dealul Măghe­­ruş, „metamorfoza“ căminului cul­tural din centrul de comună, a­­menajarea Băii de apă sulfuroasă din Mărtăruş şi amplasarea, în preajmă, a unor căsuţe camping etc. Situată pe una din principalele artere rutiere care leagă Transil­vania de Moldova, comuna Breţcu e recunoscută prin hărnicia oame­nilor, concretizată şi în­­munca lor pentru înfrumuseţarea şi mai bu­na gospodărire a localităţii. — La ultima şedinţă, a comite­tului executiv — ne spune prima­rul — s-a hotărît spo­rirea planului valoric pentru aceste acţiuni, de la 286.000 lei la 350.000 lei. — Ce s-a realizat pînă acum din acest plan ? — Unul din obiectivele cele mai importante în această primă etapă •l-a constituit amenajarea drumului până la Mărtăruş, pentru a per­mite circulaţia autobuzelor I.T.A.­­călători. Pentru aceasta, oamenii au transportat 400 tone pietriş, au construit un pod în valoare de 10.000 lei, au reparat alt pod ... A­cum, autobuzele circulă pînă-n sa­tul lor, aşa cum au dorit. Pînă în prezent s-a executat pie­truirea a 150 mp. şi asfaltarea a 20 mp. de trotuare, curăţirea şi a­­menajarea terenului sportiv, a ce­lor două părculeţe din centrul co­munei, a început văruirea exteri­oară a magazinelor. Se continuă acţiunea de aliniere a gardurilor, consolidarea malurilor pîrîului Breţcu, construirea de trotuare, plantarea pomilor şi puieţilor, re­pararea podurilor şi podeţelor, a drumurilor din incinta comunei ; la Şcoala generală din Breţcu se va amenaja o bază sportivă, cu un teren asfaltat, pentru handbal, volei — vara şi patinaj — iarna. — Spuneaţi, la început, că urba­nizarea comunei se datorează, în primul rînd, muncii tuturor oame­nilor. Care dintre ei s-au dovedit, totuşi, pînă acum mai buni şi har­nici gospodari ? — E greu de făcut o „clasifi­care“. Totuşi, merită în mod deo­sebit laude deputaţii Costache Fe­­nechiu, Nándor Csüdör, Francisc Kosztandi, Gheorghe Bodo. De a­­semenea, lucrătorii postului de mi­liţie precum şi tinerii din loca­litate, îndrumaţi de comitetul co­munal U.T.C., toţi aceştia s-au do­vedit, pînă acum, cei mai activi. Am convingerea, însă, că în aceas­tă „lună a curăţeniei“ — aprilie — toţi cetăţenii vor fi prezenţi la acţiunile preconizate de noi, me­nite să facă din Breţcu una din cele mai frumoase şi mai bine gos­podărite comune. D. E. POPESCU Să înfrumusetam strada, cartierul, localitatea în care trăim Hărnicia oamenilor Cinematograful spaniol posedă o harnică industrie de pelicule mu­zicale. Multe dintre ele au ajuns pînă la noi, în decursul anilor. Din cutiile de aluminiu ce ocrotesc ben­zile de celuloid au ieşit, rînd pe rînd, comedii şi dramolete, siro­poase poveşti de amor şi naive în­­ de peste 300 de elevi şi cadre ^ didactice. Vor fi curăţate 5 hec­ t­­ tare de păşune în zona Árpád, i I vom amenaja baza sportivă a şco- ? \ Iii, unde se vor planta 90 de 1 i plopi, va fi îngrijit „Monumentul­­ săilări de qui-pro-quo-uri, cîntăreţi / eroului necunoscut“. [ cu ^ fără v°ce, binecuvântaţi sau \ — „In cinstea aniversării semi-­­ nu cu talent actoricesc, femei fru­\ centenarului partidului nostru ce­r moaşe cu flori în păr, încordate ca­­ acţiuni veţi avea­ in vacanţă?“ ‘ nişte arcuri în ritmurile fierbinţi de J — Elevii cercului de ţesut vor / dans iberic, rel­ectoare, paiete şi \ face o excursie la Doftana Va- ) penaje „de mare montare“, happy ( canta Va fi un prilej valoros de \ end-uri în care toate nodurile intri- I -— = j-----------: . i­gii se desfac de la sine, în culisele pregătire a celor două concursuri : i — l \ „Cine știe cîștigă“ organizate de­­ unui nelipsit spectacol de revistă­­ Comitetul judeţean U.T.C. şi con- ) ce va asigura eroilor filmului glo­l cursul pionieresc ,,Partidul că- l una artistică plus un cont la bancă... )­lăuzitor şi faur“ - organizat de ziar ! Din aceleaşi casete de aluminiu­­­rul „Cuvîntul nou“ şi Consiliul a făcut apariţia, înainte de a­n judeţean al organizaţiei pionierilor săi în carne şi oase pe scenele Z -v t. t noastre Sărită şi Raphael. Tot ci­teva role de celuloid l-au readus­­ inutil printre noi pe zgomoto­sul Peret cu ghitara şi cu gitanii săi, după ce ştiam deja, de la unul dintre festivalurile braşovene, că nu trebuie să aşteptăm cine ştie ce ■ de la acest băieţandru dolofan, de , „. , , I altfel plin de bune intenţii... In ce o priveşte pe Rocio Dureai, ea e — cu Patricia şi muzica — la cea de a doua apariţie a sa pe ecranele româneşti. Cea dinţii s-a chemat Bună ziua, contesă şi n-a avut alte pretenţii decât să demon­streze civilizat aptitudinile muzi­cale ale protagonistei. Patricia am­biţionează din nefericire mult mai mult : să reîmprospăteze cupletele La cinema „Vasile Roaită“ IJ şi muzica Producţie a studiourilor spaniole. Regia : Eugenio Martini. In distri­buţie : Rocio Dureai, Celia Gomez, Antonio Garisa, Alfredo Landa, desuete ale unei reviste „de altă­dată“, reluîndu-le „în spirit mo­dern“,­ pe tonul unei aproximative distanţări ironice , să ne convingă că tînăra vedetă n-are numai glas, ci şi diverse graţii fizice ; în fine , să ne smulgă cu orice preţ admi­raţia pentru talentul ei de actriţă şi mai ales pentru temperamentul ei de comediană. Din aceste multi­ple motive, se inventează o întîmpla­­re absurdă cu o adolescentă năbă­dăioasă care se deghizează ca să fu­gă dintr-un colegiu unde se plicti­sea de moarte, mai ales că moşte­nise de la mama ei slăbiciunea pen­tru teatru, gustul pentru toalete de lux şi orgoliul de a zdrobi inimile bărbaţilor. .. Drept care, fosta şco­lăriţă devine în doi timpi şi trei mişcări mare vedetă de revistă — nu însă înainte de a birui pedan­teria unui tînăr englez şi de a pune la cale o foarte complicată farsă în vederea îmblînzirii unui unchi re­trograd. Dar oricît de posac ar fi unchiul şi oricît de nostimă nepoata mă tem că va trebui să-i dăm totuşi lui dreptate. Căci ceea ce se întîm­­plă cu, Patricia e realmente revol­tător. Chiar dacă ne-am obişnuit de mult cu ideea că în asemenea filme partea de proză e simplu pretext, suport al spectacolului muzical, ne-a rămas încă dreptul de a pretinde­a acest „suport“ să nu ne calce pe nervi, ca „pretextul“ să se păstreze cel pu­ţin între limitele unei mediocrităţi decente. Drăgălaşa noastră Patricia bravează însă, maltratînd exigen­ţele de gust, pudorile estetice — în cele din urmă, chiar biata noastră răbdare omenească. Şi poate că încă am ierta-o, dacă ar şti să fa­că toate acestea cu un pic de haz... Cel mai trist lucru din acest film care se vrea vesel e că Rocio Dur­eai e profund nedreptăţită. Ea nu e de fapt o actriţă la nivelul de trivialitate al rolului. Pe o partitu­ră scrisă de alţi autori decit ai Patriciei, nu e exclus să fi avut motive s-o aplaudăm. M.TEODORIAN Si CUVÎNTUL NOU Străvechiul turn din lemn, de la Calnic, construcție datând din secolul XVIII, a fost recent renovat. Consfătuirea stomatologilor De la Direcţia sanitară jude­ţeană aflăm că sîmbătă, 10 a­­prilie a.c. va avea loc la „Casa agronomului“­ din Arcuş, con­sfătuirea judeţeană de stomato­logie. Cu acest prilej, dr. Ioan Co­reşan — medic specialist sto­matolog coordonator — va pre­zenta darea de seamă asupra activităţii reţelei stomatologice din judeţul Covasna pe anul 1970, precum şi obiectivele şi sarcinile actuale ale reţelei sto­matologice judeţene. Vor fi prezentate, de aseme­nea, două coreferate, asupra activităţii stomatologice din te­ritoriul spitalului din Tîrgu Se­cuiesc, și respectiv, al spitalu­lui din Covasna. Creşterea rolului conducător al partidului în etapa actuală (Urmare din pag. 1) Fire calitativă a conducerii econo­miei de către partid. Organele şi organizaţiile de partid soluţionează­­azi problemele construcţiei socialiste tot mai cali­ficat şi mai competent, cu toate că aceste probleme sunt cu mult mai grele şi mai complexe decit în anii trecuţi. Desigur că sporirea rolului con­ducător al partidului este în strîn­­să legătură cu dezvoltarea şi adîn­­cirea democraţiei socialiste, cu creşterea rolului şi activităţii maselor. Pe această linie se înscrie practica încetăţenită în stilul de muncă al conducerii superioare de partid de a consulta şi dezbate cu masele principalele probleme ale politicii interne şi externe a parti­dului cit şi a statului nostru. Cu acest prilej oamenii muncii fac nu­meroase propuneri, îşi exprimă în mod liber opiniile lor în legătură cu dezvoltarea multilaterală a ţării, fapt ce denotă preocuparea perma­nentă a partidului nostru de a a­­sigura un caracter profund realist politicii sale şi de a face din aceas­tă politică un bun al maselor largi chemate să o înfăptuiască. Acest stil de muncă asigură par­ticiparea maselor la rezolvarea tu­turor problemelor, creşterea nu nu­mai cantitativ dar şi calitativ a a­­portului acestora la obţinerea unor rezultate tot mai eficace. Viaţa a demonstrat că numai partidul este în stare să asigure mobilizarea şi apoi îndrumarea justă a acestei uriaşe activităţi, să unească şi să îndrepte eforturile oamenilor muncii într-o singură di­recţie, să canalizeze energia şi­­iniţiativa acestora în scopul satis­facerii intereselor generale, a in­tereselor întregii societăţi. Nu în ultimă instanţă rolul par­tidului creşte tot mai mult în a­­ceastă perioadă şi ca urmare a im­portanţei crescînde pe care o ca­pătă activitatea teoretică. La baza acesteia, stă uriaşa muncă practică pe care o desfăşoară partidul nos­tru, iar prin concluziile teoretice pe care le trage, îşi aduce contri­buţia sa preţioasă la dezvoltarea tezaurului marxism-leninismului. Politica justă şi ştiinţifică a parti­dului nostru, pătrunsă adine de un spirit creator, caracterizată prin fermitate, intransigenţă şi realism, promovată tot mai activ atît pe plan intern cit şi pe plan extern, este considerată de întregul nostru popor fără deosebire de naţionali­tate ca propria sa politică pe care o înfăptuieşte în mod liber, cu conştiinţa că aceasta duce la creşte­rea bunăstării lui materiale şi spi­rituale. Comitetul judeţean de partid, stu­diind în mod aprofundat documen­tele Congresului al IX-lea şi al X-lea al P.C.R., cuvântările tova­răşului Nicolae Ceauşescu, a mili­tat permanent pentru creşterea ro­lului conducător al tuturor organe­lor şi organizaţiilor de partid din toate sectoarele de activitate, avînd creat un teren fertil pentru acest lucru prin extinderea şi perfecţio­narea în mod progresiv a democra­ţiei socialiste, prin maturizarea for­ţelor şi relaţiilor de, producţie so­cialiste şi cimentarea unităţii mo­­ral-politice a întregului popor. In aceste condiţii, Comitetul judeţean de partid, a acţionat cu mai multă competenţă în vederea respectării de către toate organele şi organizaţiile de partid a princi­piilor şi normelor prevăzute în Statutul partidului nostru. Pe linia dezvoltării democraţiei socialiste o deosebită importanţă s-a acordat creşterii rolului adunărilor generale ale salariaţilor şi coopera­torilor, a competenţei şi exigenţei organelor colective de­ conducere din toate domeniile de activitate. Sîntem conştienţi de faptul că pe această linie mai avem mult de fă­cut şi că pe viitor va trebui să luăm noi măsuri pentru ridicarea pe trepte mai înalte a întregii noastre activităţi. Organele şi organizaţiile de partid vor trebui să dea dovadă de mai multă receptivitate faţă de tot ceea ce este nou şi progresist, ştiut fiind faptul că empirismul în activita­tea de conducere este generator de rutină, şablon şi­ birocratism. Va trebui să luăm măsuri mai e­­ficace pentru mutarea centrului de greutate a întregii activităţi a or­ganelor de conducere atît pe linie de partid, de stat cit şi a organiza­ţiilor de masă, tot mai mult spre munca operativă, directă în rîndul maselor, în unităţile de producţie, adică acolo unde de fapt se înfăp­tuiesc hotărîrile partidului şi gu­vernului. Numai printr-o legătură nemijlocită cu terenul şi cu oamenii, putem cunoaşte exact starea de spirit în rîndul maselor, greutăţi­le întîmpinate de acestea şi numai astfel se poate asigura justeţea mă­surilor şi deciziilor ce se iau în vederea îmbunătăţirii muncii. Vom milita pentru asigurarea în mod permanent a întăririi, canti­tative şi calitative a organizaţiei judeţene de partid, să aducem îm­bunătăţirile necesare structurii sale organizatorice, acolo şi atunci cînd viaţa o cere, să asigurăm în mai bună măsură pregătirea politico-i­­deologică şi profesională, a cadre­lor, a membrilor de partid, pentru educarea lor în spiritul respectării disciplinei de partid, a legilor statu­lui pentru creşterea răspunderii lor faţă de sarcini, apărarea şi dezvol­tarea avutului obştesc, a normelor eticii şi echităţii noastre socialiste, In acest fel vom contribui şi mai mult la crederea rolului conducător al organizaţiei judeţene de partid în toate sectoarele de activitate, astfel incit întîmpinînd cu rezulta­te tot mai bune semicentenarul par­tidului, să putem rezolva cu succes mărețele sarcini izvorîte din hotă­rîrile Congresului al X-lea al par­tidului nostru, pentru etapa ce ur­mează. Propunerile salariaţilor (Urmare din pag. 1) mare parte aplicării în practică a propunerilor făcute de către sala­riaţi. Să exemplificăm : la secţia de panificaţie din Tîr­gu Secuiesc se simţea nevoia unei benzi transportoare între cuptoare şi magazia de produse finite. Ini­ţial, aceasta urma să fie achiziţio­nată, dar la propunerea unui grup de salariaţi, s-a hotărît ca ea să se construiască în întreprindere. S-a născut o idee care în timp scurt s-a materializat prin construirea li­nei benzi, prin autodotare. Rezulta­tul : economie de valută şi o pro­ductivitate ridicată. Avînd în vedere cerinţa mare de apă minerală, colectivele de mun­citori din secţiile de îmbuteliere de la Biborţeni şi Bodoc, au hotărît încă de la începutul acestui an, ca printr-o organizare judicioasă a reparaţiilor şi întreţinerilor curen­te, să reducă perioada de remont. La Biborţeni, utilajele au intrat în funcţiune la 18 ianuarie, iar la Bodoc la 1 februarie, cu o lună şi jumătate, respectiv cu o lună înainte de termen. Acest lucru s-a materializat într-o producţie su­plimentară de 2.185.000 lei. In secţiile de panificaţie s-a ob­servat că în anii trecuţi, capacita­tea de coacere nu era folosită in­tegral. Urmarea , se producea un consum mare de carburanţi şi e­­nergie electrică şi nici rezultatele producţiei nu erau satisfăcătoare. □ □ La propunerile salariaţilor, s-a sta­bilit un colectiv care a studiat mo­dul în care se pot utiliza mai bine capacităţile de coacere. Aplicînd în producţie propunerile acestui co­lectiv s-a obţinut o productivitate ridicată a cuptoarelor, de la 90 bu­căţi pe şarjă, la 95 bucăţi. Totodată, unele şarje de pîine erau mai slabe din punct de vedere calitativ. In adunarea generală a salariaţilor, brutarii au făcut pro­punerea ca în prealabil fiecare lot de făină să fie studiat înainte de a se introduce în fabricaţie pentru a i se cunoaşte calităţile fermentati­ve şi de coacere. Conducerea între­prinderii însuşindu-şi această pro­punere a dispus ca la sosirea fie­cărui lot de făină laboratorul să efectueze probe pe care să le comu­nice brutarilor. Rezultatul : pîine de o calitate foarte bună. In anii trecuţi, întreprinderea a întîmpinat greutăţi din partea sec­torului transporturi. Şoferii şi teh­nicienii auto, au propus ca între­ţinerea şi reparaţiile curente să se planifice judicios, pentru a nu se înregistra „surprize“ în transportul operativ al mărfurilor. însuşindu-şi ideea, serviciul de transport şi în­treţinere, a efectuat un grafic, care in acest trimestru s-a respectat ri­guros. Drept urmare, transportu­rile se efectuează acum în mod operativ. Așadar, la I.I.E. „Spicul“, trimes­trul I, din acest an, primul din noul cincinal, se identifică cu hotărîrea CE unanimă a fiecărui salariat de a înregistra încă din „start“ un avans în îndeplinirea sarcinilor de pro­ducție ale noului cincinal. Da sau nu? Pentru evacuarea excesului de umiditate din solurile în ca­re apa freatică se găseşte la mică adîncime, Direcţia genera­lă a agriculturii a solicitat ca I.M.A. din judeţ să fie dotată cu pluguri-cîrtiţă. Cu cîteva săptămîni în urmă au sosit două asemenea maşini care pot exe­cuta drenuri acoperite pînă la 60—70 cm adîncime. (Pe lingă faptul că plugurile-cirtită, au o productivitate foarte ridicată, prin folosirea lor, nu se pierd suprafețe de teren ca în cazul canalelor deschise, iar costul drenajului este foarte scăzut). îndată după primirea aminti­telor pluguri, I.M.A. le-a diri­jat în cooperativele agricole din Zăbala şi Covasna, pe terenu­rile acestor unităţi fiind cea mai necesară executarea drena­jului. Pînă în prezent însă, aici, au fost drenate doar... "6, hec­tare, maşinile stînd nefolosite de mai multe săptămîni. Aceasta din cauza că preşedinţii ce­lor două cooperative agricole, cit şi Matei Rusu şi Emeric Fazakas, inginerii şefi ai aces­tor unităţi, se împotrivesc să continue lucrarea pe motivul că ea trebuie plătită. Am dori să aflăm de la cei în cauză, dacă vor sau nu să lucreze cu aceste, maşini atît de apreciate şi solicitate în al­te unităţi. Dacă nu, ele vor fi dirijate spre alte cooperative agricole, iar conducerile din C.A.P. Zăbala şi Covasna se vor descurca cum vor putea, dacă excesul de apă din sol va împiedica cooperatorii să lu­creze. D. CROITORII PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN AL SINDICATELOR (Urmare din pag. 1) Uniunii sindicatelor din industria lemnului. — Eliberarea din rîndul membri­lor Biroului executiv şi din Con­siliul judeţean al sindicatelor, a tovarăşului Virgil Feier, care a­­fost­­promovat în munca de partid. — Eliberarea din rîndul membri­lor Biroului executiv a tovarăşului Elemer Bak, acesta primind alte sarcini pe linie de stat. — Eliberarea din Consiliul jude­ţean al sindicatelor a tovarăşilor Etelka Kirmayer şi Gheorghe Stoi­ca, aceştia fiind transferaţi în co­lective de muncă din alte judeţe. — Creşterea numărului de mem­bri în Biroul executiv, de la 19 la 21. — Cooptarea în Consiliul jude­ţean al sindicatelor şi în Biroul său executiv a tovarăşilor : Tiberiu Baternai — membru al C.C. al U.G.S.R., Tiberiu Kissgyörgy — muncitor la I.J.C.M., Ödön Lörincz — presator la Fabrica de şuru­buri Tîrgu Secuiesc, Andrei Nagy — tîmplar la C.E.I.E. — secţia de mobilă Covasna, şi Ştefan Orbán — merceolog la Cooperativa de consum Tîrgu Secuiesc. — In funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor a fost ales tovarăşul Tiberiu Ba­ternai, iar în funcţiile de vicepre­,­şedinţi, tovarăşii Nastasia Cojan — economistă la Industria laptelui Sfîntu Gheorghe şi Ştefan Vajda — preşedintele Comitetului sindi­catului I.M. Căpeni. — Instituirea unui colectiv de control al activităţii financiare a Consiliului judeţean al sindicatelor, avînd următorii membri : Dumitru Itop (Fabrica de ţigarete Sfîntu Gheorghe), Balint Szekeres (I.I.E. „Mobila“ Sfîntu Gheorghe), Iosif Bene (I.I.E. „Poliprod“ Tîrgu Se­cuiesc), Gheorghe Lungu (I.M.A. Sfîntu Gheorghe),­ şi Pal Szentpali (Sucursala Covasna a Băncii Na­ţionale). La punctul doi al ordinei de zi, tovarăşul Tiberiu Baternai, a pre­zentat o informare­­şi un plan de măsuri pe marginea cărora au vor­bit tovarăşii: Ştefan Vajda —pre­şedintele Comitetului sindicatului I.M. Căpeni, Ştefan Szabó — pre­şedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor Tîrgu Secuiesc, Gheor­ghe Bokor — preşedintele Comite­tului sindicatului I.I.E. „Bocalprod“ Sfîntu Gheorghe, Gheorghe Tohă­­neanu — preşedintele Comitetului sindicatului U.E.I.E. Intorsura Bu­zăului, Rozalia Kelemen — mem­bră a Comitetului sindicatului Fa­bricii textile „Oltul“ Sfîntu Gheor­ghe, Tudor Daia — membru al Biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor şi Ludovic Varga — preşedintele Comitetului sindicatului C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc. In încheierea discuţiilor, au luat cuvîntul tovarăşii Teodor Prunea şi Carol Király. Intr-o atmosferă plină de însu­fleţire, participanţii la plenară au adresat Comitetului Central al­­ Partidului Comunist Român, per­sonal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, o telegramă în care se spune, printre altele : „Plenara Consiliului judeţean al sindicatelor Covasna, întrunită în perioada de puternic entuziasm şi avînt creator, cu care întregul nostru popor în­­tîm­pină aniversarea semicentena­rului gloriosului nostru partid — eve­niment cu profunde semnificaţii în istoria României socialiste — expri­mă, în numele tuturor oamenilor muncii, români şi maghiari, mem­bri de sindicat din judeţul nostru, ataşamentul neţărmurit faţă de po­litica înţeleaptă, marxist-leninistă a partidului şi se angajează solemn, în faţa Comitetului Central, al dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să militeze ne­abătut pentru îndeplinirea exem­plară a obiectivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân, pentru edificarea socialismu­lui şi comunismului în scumpa noastră patrie, întreaga activitate a organelor şi organizaţiilor sindicale din judeţul Covasna, va fi concentrată pentru traducerea în viaţă a documentelor Congresului sindicatelor, cu deose­bire a indicaţiilor cuprinse in cu­vântarea rostită de dumneavoastră la Congres — document programatic, care va constitui o călăuză perma­nentă în întreaga noastră activitate de viitor. încrezători în politica justă, marxist-leninistă promovată de partidul nostru, vă asigurăm încă o dată, iubite tovarăşe Nicolae Ceaușescu, că vom depune toate eforturile, întreaga noastră capa­citate de muncă și priceperea în slujba clasei muncitoare, a poporu­lui român, pentru ridicarea con­tinuă a nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, pentru propăşirea scumpei noastre patrii,­ Republica Socialistă Ro­mânia“. Demaraj optim (Urmare din pag. 1) primăvară a început sub aceleași bune auspicii. — Numai în Zagon — ne spune tovarășul Csorna — avem de plan­tat cartofi pe 240 hectare, din ca­re pînă la 5 aprilie au fost plan­tate 85 hectare. Se lucrează cu 6 mașini, intr-un ritm mediu de 30 hectare pe zi. La 31 martie sesiu­nea consiliului popular comunal a dezbătut situaţia lucrărilor campa­niei agricole de primăvară. Atît conducerea C.A.P. Zagon cit şi cea a C.A.P. Păpăuţi (sat aparţinător de comună) au prezentat informări despre mersul lucrărilor, au ridi­cat probleme pe care le vom re­zolva în scurt timp. Preocuparea intensă cu proble­mele la ordinea zilei a fost mate­rializată in rezultatele bune obţi­nute pînă acum , au fost însămîn­­ţate pînă la finele lunii martie 75 ha cu orzoaică, 60 ha cu in, 20 ha cu ovăz, 8 ha cu mac. — Nu stăm prea bine cu însă­­mînţatul sfeclei. Pînă la 5 aprilie au fost însămînţate doar 65 ha. întîmpinăm greutăţi, mai ales din cauză că dispunem doar de o sin­gură maşină S.P.C.-6. — Comuna Zagon este fruntaşă pe judeţ la plantarea cartofilor. Cum s-a obţinut un asemenea rezultat ? — Au existat trei factori şi anu­me ! în primul rînd, pregătirea po­litică şi ridicarea competenţei pro­fesionale din perioada de iarnă în al doilea rînd faptul că vremea, destul de uscată, permitea începe­rea lucrărilor. la acest început de primăvară au căzut precipitaţii pu­ţine, pămîntul este uscat Şi, în sfîrşit, s-a produs o mutaţie în­tr-una din concepţiile — greşite — ale oamenilor, potrivit căreia plantarea cartofilor nu poate fi în­cepută înainte de 1 aprilie. Mun­ca noastră de convingere, argu­mentele logice pe care le-am a­­dus în sprijinul faptului că plan­tarea cartofilor trebuie începută nu ţinîndu-ne rigid de o anumită da­tă, ci în funcţie de starea favo­rabilă a vremii şi a pămîntului, au făcut ca — după I.A.S. Sf. Gheorghe — noi să fim primii în judeţ care am început plantarea, bineînţeles înainte de... 1 aprilie. Se evidenţiază în munca de selec­tare a cartofilor, ca şi în alte lu­crări, cooperatorii : Hana Török, Francisc Török jr., Margit Albu, Ioan Cornelia, János Albu, Ioan Mogoş, Samoilă Csom­a şi încă mulţi alţii. Preocuparea permanentă a comi­­etului comunal de partid şi a con­siliului popular a asigurat un de­maraj optim campaniei agricole de primăvară și asigură — în conti­nuare — buna desfășurare a tu­turor lucrărilor. ANUL IV. Nr. 29­5

Next