Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)
1972-05-23 / nr. 646
DURA DOUA DECADE Pulsul ritmic al producţiei prefigurează un bilanţ rodnic în decada a II-a din luna mai 1972, colectivele de muncă din industria judeţului Covasna au obţinut o seamă de bune rezultate pe linia realizării şi depăşirii sarcinilor de plan. Colectivele de muncă din întreprinderi, sub conducerea organizaţiilor de partid sunt antrenate într-o vie întrecere socialistă, pentru a cinsti cu rezultate superioare în muncă Conferinţa Naţională a partidului, eveniment marcant în viaţa politică şi economică a ţării. Angajamentele suplimentare de depăşire a planului, asumate de oamenii muncii din întreprinderile noastre în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, atestă şi mai mult ataşamentul lor, interesul de a crea valori materiale suplimentare de a accelera creştereaa economică a industriei judeţului. în aceste condiţii, producţia materială din industria judeţului în decada a II-a a lunii mai, s-a desfăşurat în general în mod ritmic, planul aferent acestei perioade s-a îndeplinit şi depăşit atît pe ansamblu cît şi la majoritatea întreprinderilor. Astfel, din planul lunar, la producţia marfă industrială s-a realizat o proporţie de 33,9 la sută, din care în industria republicană 34,5 la sută, în industria locală 32,4 la sută, iar în industria cooperatistă 31,1 la sută. Valorile realizate peste plan în perioada 1 ianuarie — 20 mai 1972, se materializează în cantităţi însemnate de produse realizate suplimentar dintre care se pot aminti: lignit 15.413 tone, cherestea răşinoase 1.554 metri cubi, (Continuare in vag a 3-a) în întimpinarea Conferinţei Naţionale a P. C. R. || COLECTIVELE DIN ÎNTREPRINDERI ISI REÎNNOIESC ANGAJAMENTELE Fabrica de amidon Tîrgu Secuiesc Comuniştii, toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii Fabricii de amidon din Tîrgu Secuiesc, sînt hotărîţi să întîmpine Conferinţa Naţională a partidului cu rezultate economice tot mai bune. Recent, la iniţiativa organizaţiei de partid, angajamentele anuale asumate au fost substanţial suplimentate. Astfel, angajamentul la producţia globală, pe întreg anul, a fost suplimentat cu 560.000 lei, iar la producţia marfă cu 520.000 lei, din care 220.000 lei, respectiv 200.000 lei, se vor realiza pînă în preajma Conferinţei Naţionale a partidului, în condiţii de calitate superioară. Depăşirile de producţie se vor realiza prin adoptarea unor măsuri tehnico-organizatorice, împletite strîns cu o intensă muncă politică desfăşurată de organizaţia de partid a fabricii, urmărindu-se în primul rind, ridicarea nivelului productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Inspectoratul silvic Analizînd rezultatele obţinute in primele patru luni ale anului, pe linia îndeplinirii sarcinilor economice şi de producţie stabilite pe 1972, precum şi posibilităţile de care dispun pentru realizarea lor exemplară, lucrătorii Inspectoratului Silvic al judeţului Covasna s-au angajat ca în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R., şi a marilor sărbători ale poporului din acest an, să-şi depăşească planul la valoarea producţiei globale cu două milioane Iei , din care cu un milion pînă la finele semestrului I. Tot pînă la sfîrşitul primului semestru, planul producţiei destinate exportului, va fi depăşit cu 50 mii lei valută, iar planul de investiţii cu 500.000 lei — din care, cu peste 100.000 Iei la structura construcţii — montaj. (Continuare in pag a 3-a) 1 Serbările cîmpeneşti IKA ’72“ IOC, tinereţe „iată-ne pentru a patra oară pe aceste meleaguri pitoreşti, uniţi in gind şi simţire, aici unde freamătul codrului şi murmurul piratelor, falnicile stinci, dar mai cu seamă ruinele seculare ale cetăţii Ika, ne povestesc, nouă celor de azi, de gloriosul trecut de luptă al oamenilor de pe aceste meleaguri. Dorim din suflet — spunea in continuare Ştefan Varadi, primarul comunei Cernat — să vă simţiţi bine la noi. Cu aceste gînduri şi sentimente deschidem serbările „lka — 1972“. Marea serbare cîmpenească organizată duminică în vecină- tatea ruinelor cetăţi lor de la Cernat, a început, sub semnul unei totale bune dispoziţii, miile de cetăţeni, prezenţi aici, bucurîndu-se din plin de dărnicia căldurii soarelui, de aerul ozonat al pădurilor din apropiere, de pitorescul locurilor. Cea de-a patra ediţie a serbărilor cîmpeneşti organizate la cetatea Ika Cernat, a găzduit, totodată, şi antrenantul festival al formaţiilor artistice şcolare din liceele din Sfintu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Baraolt, Covasna şi Intorsura Buzăului. Acest „mini-festival“, cum ne spunea primarul comunei Cernat — şi-a propus şi a reuşit cu prisosinţă să faciliteze tinerilor artişti amatori din liceele judeţului, o mai bună cunoaştere, un util schimb de experienţă. Pe scena improvizată un aer liber, în faţa a numeroşi locuitori ai comunei Cernat, a nenumăraţi oaspeţi din împrejurimi, elevii-artişti, soli ai artei populare de pe întreg cuprinsul judeţului, s-au întrecut în măiestrie şi voioşie, au oferit celor prezenţi bogate clipe de delectare. Printre cei care au făcut să vibreze podiumul estradei dintre mesteceni i-am întîlnit pe elevii Nagy László şi Veronka Kürtön de la Liceul Baraolt, pe Ilonka Koos şi Dene Benkö de la Liceul nr. 1 din Sfintu Gheorghe, pe Sándor Vida şi Ilonka Kerekes de la Liceul Tîrgu Secuiesc, pe Costică Tone şi Elena Roşea de la Liceul din Intorsura Buzăului. Nu mai puţin apreciaţi şi, bineînţeles, aplaudaţi, au fost soliştii vocali Dana Popescu şi Edith Bene de la Liceul Baraolt, Lenke Göther de la Liceul nr. 1 Sfintu Gheorghe sau Izabella Fésus de la Liceul Tîrgu Secuiesc. Ca recunoaştere a artei interpretative a celor ce şi-au adus aportul la reuşita festivalului, Comitetul judeţean al U.T.C. a decernat tuturor formaţiilor „Diploma de onoare“ a Comitetului judeţean Covasna al U.T.C. Din partea tineretului comunei Cernat ansamblurile au primit — ca amintire — o plachetă avînd pe ea gravat conturul cetăţii lka-Atît festivalul cît şi serbarea în sine au constituit o certă reuşită. Cu ochii numai zîmbet bătrînul Mathi Dezsö din Cernat îmi spunea, privindu-i pe dansatori : „Frumos, tare frumos. Parcă-ţi vine să-ţi aduci aminte de anii tinereţii. Bravo copii !“ Soare, veselie, tinereţe, cîntec şi joc, iată numai cîteva din caracteristicile serbării de duminică. O zi plină pentru cei prezenţi, o notă bună pentru organizatori. I. POPA Artistele amatoare din ansamblul din Intorsura Buzăului PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA 1 Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi a Consiliului popular judeţean Se lărgeşte gama serviciilor poştale Incepînd cu data de 25 mai a.c., la sediul Oficiului poştal Sfintu Gheorghe va lua fiinţă un punct vamal, prin intermediul căruia cetăţenii din judeţul nostru vor putea expedia în străinătate colete poştale conţinînd cadouri, cărţi, albume, discuri etc. înfiinţarea acestui ghişeu, vine să lărgească gama serviciilor P.T.T.R. pe care Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Covasna le pune la dispoziţia cetăţenilor din judeţul nostru. Anu I V Hr. 646 MARJI, 23 mai 1972 4 pagini 30 bani Perfecţionarea conducerii activităţii economice Activitatea de marketing — imperativ al unei conduceri moderne, eficiente Marketing ? V-aţi pus această întrebare tovarăşi conducători de unităţi ? Nu ? Nu consideraţi că interesează unitatea dv. ? Dar, sînteţi preocupaţi de următoarele întrebări : Ce se poate vinde ? In ce condiţii ? La ce preţ ? Unde ? Cui ? Cum ? Cînd ? Da ! Numai de o parte din aceste întrebări ? Practica demonstrează însă, din zi în zi mai mult, că eficienţa economică reclamă cunoaşterea răspunsului la toate (!) aceste întrebări, răspuns pe care îl puteţi afla prin crearea unei optici favorabile marketingului, prin promovarea activităţilor, metodelor şi tehnicilor ce definesc marketingul. Una din atributele esenţiale ale muncii de conducere, ne referim la una de calitate, o constituie previziunea, munca în perspectivă. O conducere eficientă în sfera producţiei materiale înseamnă a şti de astăzi ce se va cere pe piaţă mîine, să ştii de astăzi ce eficienţă economică poţi obţine mîine dacă vei oferi spre vînzare produsul ,,x“ sau „y“, înseamnă printre altele renunţarea la , neeconomicoasa idee,de a produce de dragul de a produce. In acest context, activitatea de marketing, posibilităţile oferite de aceasta, ne stau la dispoziţie ca un plurivalent „binoclu“, cu care se poate privi în depărtare, spre mîine, şi în acelaşi timp, se pot viza procesele economice „la zi“ printr-o „lentilă“ a eficienţei economice. In cadrul Consfătuirii privind activitatea de comerţ exterior, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia necesitatea ca în fiecare întreprindere — nu numai în cele care exportă direct — să ia fiinţă compartimente capabile să urmărească sistematic evoluţia conjuncturii, să orienteze producţia în deplină concordanţă cu cerinţele pieţei externe şi interne, să promoveze vînzările, să cunoască în permanenţă ultimele noutăţi pe plan mondial. Punctele de la care se poate porni în efectuarea unei investigaţii asupra promovării marketingului, împărtăşite de majoritatea specialiştilor, sunt în principal următoarele : desfăşurarea activităţii de marketing nu reclamă obligatoriu, cel puţin la început, fonduri deosebite, noi posturi în schemă — cum se spune, iar în al doilea rind, că nu e necesar ca o întreprindere să aibă o anumită „mărime“ HERMAN ROSNER De la filele cărţilor la „firele“ războiului de ţesut : sau, teorie + practică = diploma unor viitori buni meseriaşi. Iată un calcul de bază la Şcoala profesională textilă din Sfintu Gheorghe. (Continuare in pag a 3-a) NAŢIONALE A SCRIITORILOR în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început, luni dimineaţa, lucrările Conferinţei Naţionale a scriitorilor. Eveniment de o deosebită importanţă în viaţa literară a ţării, precedat de un larg şi constructiv schimb de păreri în presă şi în publicaţiile de specialitate, Conferinţa — for amplu, reprezentativ — va dezbate într-un spirit de înaltă răspundere probleme ale creaţiei scriitoriceşti şi va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune în opere literare, într-o expresie originală, de aleasă ţinută artistică, " viaţa şi munca eroică a constructorilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi ai noii orînduiri sociale, măreţul program propus de partid privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinţei iau parte numeroşi invitaţi , reprezentanţi ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte uniuni de creaţie, alţi oameni de artă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost deschise de Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. Participanţii au ales în unanimitate un prezidiu format din membri ai Biroului Uniunii Scriitorilor şi ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte personalităţi ale vieţii noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinţei, a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Scriitorilor pe perioada noiembrie 1968—mai 1972; Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeaşi perioadă . Discuţii . Aprobarea activităţii Uniunii Scriitorilor şi a Comisiei de cenzori; aprobarea statutului Uniunii Scriitorilor ; Alegerea Consiliului Uniunii Scriitorilor, a Biroului şi a conducerii operative a Uniunii Scriitorilor şi a Comisiei de cenzori. Conferinţa a adus un pios omagiu scriitorilor decedaţi în perioada care a trecut de la ultima adunare generală a scriitorilor din 1968. Intrîndu-se în ordinea de zi, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Scriitorilor pe perioada noiembrie 1968—mai 1972. In continuare, scriitorul Nicolae Tăutu a prezentat raportul Comisiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile generale asupra rapoartelor prezentate. Au luat cuvîntul scriitorii : Constantin Chiriţă, Alecu Ivan Ghika, Mircea Radu Iacoban, Hajdú Győző, Ilie Păunescu, Ion Negoiţescu, Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Virgil Teodorescu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexandru, Alexandru Dima, Szász János, Aurel Moare, Romulus Vipescu, Dan Zamfirescu, Létay Lajos, Leoni'd Dimov, Corneliu Leu, Liviu Bratoloveanu. Lucrările Conferinţei continuă. (Agerpres) La autobaza din Sfintu Gheorghe : Noi maşini în dotare Recent, parcul auto al Autobazei de transporturi din Sfintu Gheorghe, s-a îmbogăţit cu încă trei camioane Bucegi de mare capacitate, seria 115, cu patru autobuze şi două autobasculante, care, pe lingă mijloacele de transport existente, vor contribui într-o mai bună măsură la deservirea promptă a beneficiarilor. Avînd în vedere sporirea parcului de maşini, s-a organizat un curs de calificare pentru şoferi, categoria C. şi E. Totodată, pentru buna întreţinere a maşinilor din fonduri de mică mecanizare, se află în fază finală construcția stației de gresare şi schimbare a uleiului. ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT : NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la Conferinţa pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor — 19 mai 1972. Eforturile depuse în aceste zile se vor materializa la toamnă in recolte bogate C.A.P. Catalina, una din unităţile agricole cooperatiste fruntaşe în judeţ, nu-şi dezminte faima nici în campania de întreţinere a culturilor. Pătrunşi de hotărîtoarea importanţă a lucrărilor de prăşit mecanic şi manual, de ierbicidat, cooperatorii cătălineni se află din zori pînă în seară pe cîmp lucrînd intens la eliberarea de buruieni a culturilor de cartofi şi sfeclă. 255 de hectare, cît numără suprafaţa plantată cu cartofi la C.A.P. Catalina, au fost prăşite de două ori, iar 150 hectare au fost ierbicidate cu soluţie Prometrin. Culturile de sfeclă nu sunt lăsate nici ele pradă buruienilor. Au fost prăşite o dată cele 75 hectare, iar a doua oară mai bine de 35 hectare. Situaţia la zi a lucrărilor de întreţinere a culturilor pe terenurile C.A.P. Catalina este de natură să genereze un robust optimism în rîndul cooperatorilor, care sunt convinşi că şi anul acesta vor obţine rezultate dintre cele mai bune. Preşedintele C.A.P., Mihály Kovács, cu care stăm de vorbă, este oarecum pus în încurcătură de întrebarea noastră : „căror factori se datoresc rezultatele bune pe care le obţineţi?" — N-aş putea să vă dau un răspuns prompt. Sincer să fiu nu am stat niciodată să analizez, să despic firul în patru şi să aflu cauzele pentru care treaba La C.A.P. Catalina merge bine. Noi suntem obişnuiţi să lucrăm, nu să analizăm. Totuşi dacă vreţi am să încerc ! întreaga campanie de primăvară s-a desfăşurat în condiţii bune datorită, în primul rind folosirii integrale, eficiente a timpului deosebit de favorabil, atît la lucrările de însămînţări şi plantări cît şi acum, la întreţinerea culturilor. In al doilea rind gradul înalt de mecanizare ne-a ajutat în mod substanţial. Iar în al treilea rind — mă refer la campania de însămînţări — preocuparea permanentă pe care am avut-o cu asigurarea unor cantităţi suficiente de sămînţă de calitate. Dacă la toate acestea adăugăm dăruirea cu care au muncit cooperatorii şi preţiosul sprijin acordat de Comitetul comunal de partid (secretar tovarăşul Ernő Fillöp), putem avea o imagine clară a factorilor care au înlesnit bunul mers al lucrărilor în cooperativa noastră agricolă. Munca în acord global şi-a dovedit, anul trecut, pe deplin eficienţa. Veniturile cooperatorilor au crescut în mod simţitor, producţia de cartofi obţinută la hectar a fost una dintre cele mai bune din ţară, fapt pentru care C.A.P. Catalina a fost distinsă cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Şi anul acesta cooperatorii au semnat angajamentele pentru munca în acord global solicitînd chiar suprafețe mai mari cultivate cu cartofi. Sunt fami- MARIUS DEAC (Continuare in pagia) După douăzeci de ani . . . Iunie, 1952, sfirşit de an şcolar. La şcoala generală din Intorsura Buzăului, 22 de elevi ai clasei a Vll-a aşteptau copleşiţi de emoţie, ultima oră de dirigenţie, ora despărţirii de cea care fusese un al doilea părinte, profesoara Mariana Cursaru. Au trecut zile, luni, ani, au trecut alte ore de dirigenţie cu alţi profesori, dar poveţele, îndemnurile dirigintei din clasa a Vll-a, cuvintele calde de bun rămas, făceau să zboare gîndul fiecăruia, în clipele de răgaz, spre şcoala adăpostită de brazi, unde s-au scurs pe nesimţite frumoşii ani ai copilăriei. Şi iată că după 20 de ani, clopoţelul exprimînd dorinţa mărturisită sau nu a tuturor a sunat iar pentru o oră de dirigenţie, dar o oră de dirigenţie cu totul diferită... Diriginta se numea acum Mariana Bobeş, una şi aceeaşi persoană cu directoarea... liceului (nu din satul) ci din oraşul Intorsura Buzăului. Erau prezenţi la această oră, alături de „dirigintă“ directorul de atunci Alexandru Hagiu, ceilalţi profesori, primarul oraşului, tovarăşul Sergiu Monolatos, un grup de pionieri şi elevi. A fost o întîlnire emoţionantă, in care au vibrat la unison sentimentele de dragoste şi recunoştinţă a 22 de oameni, pentru mina de dascăl ce le-a îndrumat primii paşi spre viaţă. V veregut. corespondent ul 11 Pînă nu demult, Jibacca era cunoscută în Cuba doar ca localitate balneară, situată pe ţărmul de nord-est al provinciei Havana, cu vile cochete construite de protipendada de altădată de-a lungul plajei cu nisip fin. Mai puţin se ştia despre existenţa a zeci de familii de ţărani care locuiau în condiţii mizere, în „bohios“ (colibe) răsfirate printre colinele cu păşuni mănoase ce se întind către interiorul provinciei. Aici moştenirea grea a trecutului era vizibilă la tot pasul. V. STAMATE Corespondent Agerpres în Cuba (Continuare in pag . 4 Jibacoa —i un nou sat I model pe harta Cubei !