Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)

1972-06-01 / nr. 654

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ÎN CIN!•TEA CONFERINŢE! NAŢIONALE A P C. R. v'ăl'iril'F lri' Şl A CE­IwImI § ...­.­........ ~ifiAIANÍN­SĂRI A USuiUQI Antrenaţi în marea întrecere, oamenii muncii luptă pentru REALIZAREA CINCINALULUI înainte de termen Autoutilarea — vast timp de afirmare a talentului si capacităţii creatoare a oamenilor! Calitatea, preocupare permanentă a fiecărui muncitor Fabricat la Malnaş, binecunos­cutului „Gin de Covasna“ — ob­ţinut prin macerarea fructului de enupăr şi solicitat tot mai frec­vent şi peste hotarele ţării — i s-a adăugat la scurtă vreme o ga­mă variată de lichioruri. Şi, dacă este să apreciem calitatea acestor produse, cea mai semnificativă — deşi lapidară — este relatarea tov­ Ödön Kovács — directorul Fabri­cii de spirt şi lichioruri din Sfîn­­tu Gheorghe ! „ La contractările cu comerţul nu reuşim niciodată să satisfacem volumul mare de cereri Evident, aici se găseşte şi ra­ţiunea repartizării pe anul 1972, secţiei de gin şi lichioruri din Malnaş, a unui plan de producţie dublu, faţă de anul trecut. Intr-un fel, faptul a bucurat colectivul secţiei,­­ el constituind o recu­noaştere indirectă, dar certă a calităţii produselor pe care Ie realizează. A dubla însă produc­ţia cu aceleaşi capacităţi -- iată problema care, ridicată în faţa comuniştilor fabricii, a comitetu­lui oamenilor muncii de aici , a trebuit să-şi găsească o rezolvare operativă şi cit mai eficientă. Calea de rezolvare : mobilizarea potenţialului creator, de inventi­vitate, al celor ce muncesc în fa­brică, şi valorificarea lui în sco­pul perfecţionării producţiei — într-un cuvînt, AUTOUTILA­REA! ! Pe această temă, depănăm dis­cuţia noastră cu cîţiva factori res­ponsabili din fabrică. — Mobilul acţiunii de autouti­­lare fiindu-ne cunoscut, ne-ar in­teresa modul cum aţi organizat această activitate... — Intîi de toate, în baza cu­noaşterii profunde a posibilităţi­lor tehnice, materiale şi umane de care dispunem, am transformat serviciul mecanicului şef, într-un adevărat nucleu de cercetare a producţiei, de materializare a tu­turor ideilor şi sugestiilor prove­nite din rîndul muncitorilor, teh­nicienilor şi economiştilor noştri — ne relatează directorul fabricii. Aici au fost analizate toate ideile, perfecţionate la nevoie, şi astfel „prelucrate“ ele au stat la baza tuturor lucrărilor de modernizare a utilajelor şi chiar la realizarea cu mijloace proprii a unor insta­laţii complexe — unele de o con­cepţie pe cît de originală, pe atît de eficientă în producţie. Relatarea directorului ne este completată cu detalii, de ing. Wagner István — mecanicul-şef al fabricii. Aflăm astfel, că un colectiv cond­us de şeful de echi­pă, mecanicul Andrei Pora, a realizat în cadrul acţiunii de au­­toutilare, o ingenioasă instalaţie ce asigură o capacitate de îmbu­­teliere dublă... Apoi, acelaşi co­lectiv, completat cu ing. Wagner István şi strungarul Szakács Ist­ván („straşnic om, a contribuit cu idei foarte bune !...“), a conce­put şi realizat o complexă insta­laţie automată de preparat bău­turi alcoolice. Instalaţia — unică în ţară — este de altfel propusă ca inovaţie şi solicitată de cen­trală, spre a fi generalizată pe ramură ... L. VOICULESCU Depăşirea planului de m­ixb­a­­ţie globală cu 250.000 lei, 10 tone de brînzeturi peste plan, pentru export, îmbunătăţirea indicelui de utilizare a timpului de lucru ■ cu 0,5 la sută şi nici un refuz de calitate — ia­r cîteva din preve­derile angajamentului asumat în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi celei de-a XXV a­­niversări a republicii, de către co­lectivul Fabricii de brînzeturi din Tîrgu Secuiesc. Analiza profundă a tuturor re­zervelor de care dispune între­prinderea, consultarea întregului colectiv, în vederea realizării înainte de termen­ şi depăşirii sub­stanţiale în condiţii exemplare a sarcinilor de plan, precum şi re­zultatele obţinute pînă în prezent, ne dau certitudinea că angaja­mentul luat va fi îndeplinit. Demn de menţionat este faptul că aici se acordă o deosebită a­­tenţie folosirii cît mai depline a fiecărui utilaj, a fiecărui spaţiu de producţie, astfel că în prezent fabrica produce cu 50 la sută peste capacitatea proiectată. Un succes deosebit al întregu­lui colectiv îl constituie faptul că încă de la intrarea în funcţiune a fabricii, nu s-a înregistrat nici un refuz de calitate. Acest lucru se datoreşte faptului că pentru fiecare muncitor, marca fabricii a devenit o chestiune de onoare, precum şi calificării superioare a muncitorilor. Printre cei care au obţinut rezultate deosebite în p r o d­ u c y i c, bunătăţila calităţii producţiei, se numără muncitorii din formaţia condusă de Nicolae Munteanu. Datorită calităţii superioare a produselor executate de această formaţie, se preconizează ca, nu peste mult timp, să se exporte şi brînză de burduf. Muncitori ca­­ Nicolae Rusu, Constantin Preda, Gheorghe Manole, Petre Preda, Cojan Nicolae, Gheorghe Preda au dat dovadă de conştiinciozita­te în muncă, depăşindu-şi cu re­gularitate sarcinile de plan. Şi acum un fapt inedit. In ziua de 29 mai a.c., s-a prelucrat de către formaţia condusă de Béla Derzsi 42.000 litri lapte, ceea ce constituie cea mai mare cantitate prelucrată de la intrarea în func­ţiune a fabricii. Se cuvine a men­ţiona şi numele celorlalţi din for­maţie, care au contribuit la rea­lizarea acestui record : Béla Nagy, Attila Földy şi Imre Gergő. Pe această cale, colectivul Fa­­bricii de brînzeturi din Tîrgu Secuiesc, mulţumeşte ţăranilor cooperatori şi a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat din judeţ, care în acest an şi-au onorat cu o regularitate de cea­sornic contractele, livrînd peste plan importante cantităţi de lap­te, ceea ce a permis ca fabrica să-şi îndeplinească şi depăşească în mod substanţial planul de pro­ducţie. D. TOMA ­Trei­­ trei surori­­ fruntaşe I Am cunoscut-o in secţia o. î Il-a ţesătorie, a Cooperativei­­ meşteşugăreşti „Avintul" — ■ Covasna. De fapt, secţia lor e I denumită azi, pe drept cuvînt, î fabrică. Un titlu pretenţios —­­ s-ar putea spune — pentru o ‘­­ unitate meşteşugărească ; dar­­ el este purtat cu o mîndrie pe I deplin justificată, de toţi cei ce ■ muncesc aici, pentru că prin­­ munca lor sîrguincioasă, devo- I tată, au modernizat-o con- I tinuu, ridicînd-o la nivelul u­­­ nei unităţi de tip industrial,­­ ale cărei produse — stofele­­ „Homespin“, spre o pildă —­­ sînt bine cunoscute şi solici­­t­­ate în întreaga ţară. De fapt, sunt trei surori:­­ Magdalena Gocz, urzitoare, tî- i fără de 19 ani. De patru ani,­­ insă, lucrează aici. Şi-a dăruit­­ tot entuziasmul ei tineresc­­ muncii, însuşirii gingaşei sale ! profesii. Şi azi îşi aminteşte de­­ primele zile, cind maistrul­­ Iosif Vereş i-a vorbit cu căr­ii dură de frumuseţea acestei I meserii. „Meseria asta nu e u­­­­şoară — i-a spus el — dar o­­ dată învăţată,. o să trăieşti­­ sentimentul muncitoresc al im- I plinirii, al utilităţii sociale...“. „ Acum e muncitoare fruntaşă, ■ şi acelaşi maistru Iosif Veres­­ — unul din „fondatorii" ţe­­­­satoriei — o laudă : „N-aş da-o­­ din secţie, pentru nimic pe lu­­­­me !“. ... Eva Simon — ţesătoare. I Mai mare ca sora ei Magdale- I na, Eva e căsătorită. S-a casă- I torit aici, în secţie, cu Ernő­­ Simon, torcător, „muncitor - vechi, bun meseriaş“ — cum I ni l-au caracterizat interlocu- | torii. Cit de bun? Atît cit poţi î acumula in 20 de ani de mese­­ rie... ! ... Cea de-a treia membră a I familiei, este Maria. Cu 18 ani V. LAURIAN I I (Continuare in pag a 3-a)­ ­ I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! (Continuare in pag a 1-a] Anul V Nr. 654 1 iunie 1972 4 pagini 30 bani JOI. HOiUr HrtâTlil Sff mai* )§ tk mm &KEIIWBI« rm m mm, mt im în ruHoikwp ou 15 KM M MOT6M5. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN UNITĂŢI AGRICOLE DIN PREAJMA CAPITALEI Miercuri, în cursul dimineţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, însoţit de tova­răşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, şi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, a făcut o vi­zită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perime­trul Capitalei. Acţiunea de lucru a secretaru­lui general a debutat în noua zo­nă industrială — Popești-Leor­­deni. In anii din urmă, fabricilor existente în această parte a Bu­­cureștiului, li s-au adăugat uzina de anvelope „Danubiana“, între­prinderea „Viscofil“, un mare complex de sere, o modernă fa­brică de mezeluri și conserve din carne. Această din urmă unitate — fa­brica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial, anul trecut, în august, lucrînd în pre­zent la o capacitate zilnică de a­­proape 60 de tone produse. Ea este proiectată­ însă pentru o pro­ducţie zilnică de 86 tone, para­metri ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a anului în curs, o dată cu trecerea la două şi trei schimburi de lucru. Constructorii şi beneficiarii unităţii se preocu­pă ca termenul prevăzut pentru atingerea capacităţii proiectate să fie scurtat cu aproximativ do­uă luni de zile. Această unitate va fi cea mai mare întreprindere de acest fel din ţară. Pornindu-se de la baza de re­cepţie a materiilor prime se ur­măreşte întregul proces tehnolo­gic, proces modern, mecanizat, în care mina intervine doar în ul­timele faze ale fabricaţiei : depo­zitări, manipulări, ambalaj. Se in­formează despre modul de asigu­rare a materiilor prime, de orga­nizare a producţiei şi desfacerii către unităţile comerciale bucu­­reştene. Fabrica realizează o ga­mă de peste 60 de sortimente de mezeluri, şuncă şi alte preparate din carne. Specialiştilor unităţii li se recomandă să aibă ca obiec­tiv principal, o dată cu realizarea cantitativă a indicilor de plan, latura calitativă a activităţii de producţie pentru a nu ajunge în unităţile de desfacere decît măr­furi de cea mai bună calitate. In secţia de expediere a produ­selor finite, unde produsele sunt încărcate în maşini frigorifice pentru a fi expediate unităţilor comerciale de desfacere, are loc un schimb de opinii în legătură, îndeosebi, cu concepţia de expe­diţie, cu modul de transportare a produselor. Secretarul general al partidului indică conducerii mi­nisterului de resort, organelor co­merciale ale Capitalei şi condu­cerii unităţii să ia măsuri mai ur­gente pentru organizarea tran­sportului în containere a produse­lor, metodă modernă, care asi­gură condiţiile cerute de regulile de igienă, să optimizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de comenzi individualizate de la unitate la unitate, să raţio­nalizeze la maximum utilizarea forţei de muncă. In laboratorul unităţii, unde se efectuează zilnic analizele chimice şi biochimice ale fiecărui produs destinat livră­rii către comerț, este sublinia­tă, cu toată fermitatea, necesita­tea respectării riguroase a crite­ (Continuare in pag. a 4-a) A DE „ZIUA COPILULUI“ Primăverile lumii încep şi se-ncheie an de an cu două sărbători internaţionale: „8 Martie“ şi „1 Iunie“; primă­veri — anotimpuri ale tinere­ţii, cind seva vieţii încătuşată un anotimp, zvicneşte şi iz­bucneşte năvalnic inundind natură şi oameni în valuri de soare, prospeţime şi verdeaţă — încadrate intre două chi­puri, cintate, apărate, iubite — simboluri ale fragilităţii, frumuseţii, familiei, viitorului. Primăverile noastre copleşite , de lumină, prospeţime şi mi­resme, luindu-şi în prag de iunie, rămas bun de la virstă, pentru a se petrece intr-o al­tă, a pîrguirii şi maturizării, treeîndu-şi insă darurile mi­raculoase : farmec, candoare, lumină şi zîmbet, ca-ntr-un plin de taină schimb natură om, copiilor. Copiilor noştri, mîndria de azi şi puternicii de miine in jurul cărora şi pen­tru care se ţes şi se făuresc atîtea valori. Copiii oameni­lor muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi con­vinşi cu toţii că pentru asi­gurarea unei copilării fericite nici un efort nu este prea mare; copiii socialismului pentru care milioane de bra­ţe şi minţi angrenate în vas­ta întrecere socialistă a mun­cii, a cincinalului, pentru su­punerea şi învingerea timpu­lui, pentru scurtarea termene­lor, pentru ca forţa, curajul şi puterea inteligenţei să le fie acestora mai tirziu motiv de mîndrie şi putere de exem­plu. Copiii noştri, vlăstare crescute in spiritul respectu­lui pentru valorile materiale şi spirituale ale umanităţii, asupra cărora clipă de clipă se revarsă ca un şuvoi ocro­titor grija partidului nostru. Ea se traduce în primul rînd în grăitoarele investiţii, pen­tru ca generaţia tinără­ să-şi trăiască intens farmecul copi­lăriei; de pildă, pentru asigu­rarea unor condiţii de viaţă cit mai bune, vor fi alocaţi 6,7 miliarde lei, faţă de 4,3 miliarde din cincinalul trecut.­­ Grădiniţele şi căminele îşi­­ lărgesc tot mai mult aria de­­ cuprindere d­in judeţul nostru­­ în orice localitate in care sunt­­ minimum 20 copii preşcolari, există grădiniţă, altfel spus, din 9.500 copii intre 3,6 ani din judeţ, 7.600 sunt cuprinşi in reţeaua de creşe, grădiniţe, cămine. Judeţul Covasna, o­­cupă in felul acesta, locul I pe ţară privind şcolarizarea copiilor mici, depăşind cu 35 la sută media pe ţară. Cifrele vorbesc. In graiul lor tăcut, ele exprimă imensa recunoş­tinţă, ţişnită din mii de piep­turi mature, oţetite in muncă, oameni­­ români, maghiari, pentru înţeleaptă politică a partidului — chezăşia copilă­­rei fără griji, a fiilor lor. Pen­tru că niciodată optimismul zilei de miine n-a fost mai evident decit acum, pentru că niciodată grija n-a fost mai desăvirşită pentru tezaurul viu al naţiunii. 1 Iunie, Ziua internaţională pentru apărarea copilului, zi in care nimeni nu uită că în multe puncte pe glob ca un protest grăitor, pe milioane de braţe sunt înălţaţi copii in o­­chii cărora s-a adunat toată drama din lume. In ochii copiilor noştri, pe braţe vinjoase, la un pas de cer s-a topit tot seninul ceru- ■ lui şi al vieţii. ANNA SELEJAN PRAVILA LA TIP, PE ÎNTREAGA SUPRAFAŢĂ Preocupaţi în permanenţă de buna desfăşurare a lucrărilor a­­gricole, cooperatorii judeţului nostru îşi intensifică eforturile în aceste zile pentru a încheia cît mai grabnic întreţinerea culturi­lor prăşitoare. Multe din coopera­tivele agricole , de producţie ale judeţului se află într-un stadiu avansat cu praşila sfeclei de za­hăr şi a cartofului. Sporirea e­­f­orturi­lor, pe lîngă motivaţia asi­gurării unor recolte bogate, are în această perioadă o determi­nare precisă : întîmpinarea Con­ferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român cu rezultate deosebite în muncă. Alături de întreaga ţară, oamenii ogoarelor doresc să răspundă cu însufle­ţire chemărilor partidului, să-şi aducă preţiosul aport la sporirea producţiilor. Cooperatorii şi mecanizatorii din Boroşneul Mare, se află în aceste zile la prăşit pe suprafe­ţele cu sfeclă de zahăr şi cartofi. Ploile din zilele trecute au faci­litat dezvoltarea plantelor care însă trebuie grabnic eliberate, de buruieni. Cele 185 hectare însă­­mînţate cu sfeclă de zahăr au fost prăşite mecanic de două ori, efectuîndu-se şi răritul pe­­ 140 hectare. Există preocupări serioa­se în direcţia folosirii integrale a propriilor forţe de muncă. Printr-o bună organizare şi pla­nificare a lucrărilor s-a ajuns ca numai o suprafaţă care măsoară mai puţin de 30 hectare să fie lucrată cu forţă de muncă anga­jată. Întinsele suprafeţe plantate cu cartofi (480 de hectare) sunt între­ţinute cu aceeaşi preocupare. Du­pă grăparea cu grape uşoare s-au efectuat două praşile meca­nice, iar membrii brigăzii din Tufalău au executat o praşilă manuală pe 20 hectare, acolo un­de infestarea cu buruieni era ac­centuată. Dar nu numai cele două prin­cipale culturi prăşitoare sunt în­treţinute. Tarlalele însămînţate cu mac (20 hectare) sunt curate, fără buruieni. Sfecla furajeră a fost prăşită manual pe 40 hecta­re, pe lîngă praşila mecanică e­­xecutată pe această suprafaţă, în curînd se va trece şi la între­ţinerea porumbului siloz, însă­­mînţat pe 140 hectare. Ierbierda­­rea se realizează cu ajutorul a trei tractoare. Au fost stropite pînă în prezent peste 400 hectare însămînţate cu cereale şi 100 hectare cu in. Ritmul în care se desfăşoară lucrările de întreţinere pe tere­nurile C.A.P., Boroşneul Mare la­să să se întrevadă încheierea lor la timp. Cooperatorii, mecaniza­torii, care în aceste zile muncesc cu o dăruire exemplară, îşi închi­nă rezultatele activităţii lor a­­propiatei Conferinţe Naţionale a partidului. MARIUS DEAC ÎN ACESTE ZILE PE OGOARE Comori în lemn — V-aţi gîndit vreodată că fără cursul acela practic de tîm­­plărie, lucru manual, grădinărit, din cadrul vechii Şcoli pedago­gice de la Aiud, care v-a dat cel puţin o orientare — meşterul popular, pasionatul apicultor şi grădinar Deák Béla din Pava s-ar fi pierdut un anonimat ? Că nu v-aţi fi descoperit cea de-a doua trăire, trăirea artistică ? — Ştiu eu ce să cred ? Desi­gur, cunoştinţele ce le-am primit atunci, cite au­ fost, puteau să fie pentru oricare dintre noi, e­­levii, un semnal de atenţie. E­­ram atenţionaţi adică, asupra u­­nui meşteşug — mă refer la sculptura in lemn — răspindit în popor,­­pierdut în începuturile artei primitive pastorale, o artă practică vecină cu necesităţile zilnice. Căci atunci, cu 50 de ani in urmă, atit la şcoală, cit şi mai tirziu in primii ani de invă­­ţămînt, am confecţionat numai lucruri de uz gospodăresc : rame pentru fotografii, greble, furci etc. Migala încrustării a venit mai tirziu şi nu ca o plăcută în­deletnicire ci ca una impusă de nevoie... Deák Béla, păşind în al 71-lea an de viaţă, cu 42 de ani în în­­văţămînt, dintre care 40 in Pa­va, ţine să fixeze şi să contureze limpede perioada aceea îndepăr­tată de peste trei decenii, care i-a scos la iveală, ca o revelaţie — comoara neştiută ce-o purta cu sine — comoara mii­ilor. A început cu mulţi ani în urmă, departe de meleagurile natale, prin gravura minuţioasă pe sti­clă şi plexic, ca pentru orice claustrat, orizontul și lumea e­­rau limitate, refuzate și neguroa­se iar singura oază de lumină. ADELA CRAINIC (Continuare în pag. a 2-a)

Next