Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)
1972-06-01 / nr. 654
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ÎN CIN!•TEA CONFERINŢE! NAŢIONALE A P C. R. v'ăl'iril'F lri' Şl A CEIwImI § ............ ~ifiAIANÍNSĂRI A USuiUQI Antrenaţi în marea întrecere, oamenii muncii luptă pentru REALIZAREA CINCINALULUI înainte de termen Autoutilarea — vast timp de afirmare a talentului si capacităţii creatoare a oamenilor! Calitatea, preocupare permanentă a fiecărui muncitor Fabricat la Malnaş, binecunoscutului „Gin de Covasna“ — obţinut prin macerarea fructului de enupăr şi solicitat tot mai frecvent şi peste hotarele ţării — i s-a adăugat la scurtă vreme o gamă variată de lichioruri. Şi, dacă este să apreciem calitatea acestor produse, cea mai semnificativă — deşi lapidară — este relatarea tov Ödön Kovács — directorul Fabricii de spirt şi lichioruri din Sfîntu Gheorghe ! „ La contractările cu comerţul nu reuşim niciodată să satisfacem volumul mare de cereri Evident, aici se găseşte şi raţiunea repartizării pe anul 1972, secţiei de gin şi lichioruri din Malnaş, a unui plan de producţie dublu, faţă de anul trecut. Intr-un fel, faptul a bucurat colectivul secţiei, el constituind o recunoaştere indirectă, dar certă a calităţii produselor pe care Ie realizează. A dubla însă producţia cu aceleaşi capacităţi -- iată problema care, ridicată în faţa comuniştilor fabricii, a comitetului oamenilor muncii de aici , a trebuit să-şi găsească o rezolvare operativă şi cit mai eficientă. Calea de rezolvare : mobilizarea potenţialului creator, de inventivitate, al celor ce muncesc în fabrică, şi valorificarea lui în scopul perfecţionării producţiei — într-un cuvînt, AUTOUTILAREA! ! Pe această temă, depănăm discuţia noastră cu cîţiva factori responsabili din fabrică. — Mobilul acţiunii de autoutilare fiindu-ne cunoscut, ne-ar interesa modul cum aţi organizat această activitate... — Intîi de toate, în baza cunoaşterii profunde a posibilităţilor tehnice, materiale şi umane de care dispunem, am transformat serviciul mecanicului şef, într-un adevărat nucleu de cercetare a producţiei, de materializare a tuturor ideilor şi sugestiilor provenite din rîndul muncitorilor, tehnicienilor şi economiştilor noştri — ne relatează directorul fabricii. Aici au fost analizate toate ideile, perfecţionate la nevoie, şi astfel „prelucrate“ ele au stat la baza tuturor lucrărilor de modernizare a utilajelor şi chiar la realizarea cu mijloace proprii a unor instalaţii complexe — unele de o concepţie pe cît de originală, pe atît de eficientă în producţie. Relatarea directorului ne este completată cu detalii, de ing. Wagner István — mecanicul-şef al fabricii. Aflăm astfel, că un colectiv condus de şeful de echipă, mecanicul Andrei Pora, a realizat în cadrul acţiunii de autoutilare, o ingenioasă instalaţie ce asigură o capacitate de îmbuteliere dublă... Apoi, acelaşi colectiv, completat cu ing. Wagner István şi strungarul Szakács István („straşnic om, a contribuit cu idei foarte bune !...“), a conceput şi realizat o complexă instalaţie automată de preparat băuturi alcoolice. Instalaţia — unică în ţară — este de altfel propusă ca inovaţie şi solicitată de centrală, spre a fi generalizată pe ramură ... L. VOICULESCU Depăşirea planului de mixbaţie globală cu 250.000 lei, 10 tone de brînzeturi peste plan, pentru export, îmbunătăţirea indicelui de utilizare a timpului de lucru ■ cu 0,5 la sută şi nici un refuz de calitate — iar cîteva din prevederile angajamentului asumat în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi celei de-a XXV aniversări a republicii, de către colectivul Fabricii de brînzeturi din Tîrgu Secuiesc. Analiza profundă a tuturor rezervelor de care dispune întreprinderea, consultarea întregului colectiv, în vederea realizării înainte de termen şi depăşirii substanţiale în condiţii exemplare a sarcinilor de plan, precum şi rezultatele obţinute pînă în prezent, ne dau certitudinea că angajamentul luat va fi îndeplinit. Demn de menţionat este faptul că aici se acordă o deosebită atenţie folosirii cît mai depline a fiecărui utilaj, a fiecărui spaţiu de producţie, astfel că în prezent fabrica produce cu 50 la sută peste capacitatea proiectată. Un succes deosebit al întregului colectiv îl constituie faptul că încă de la intrarea în funcţiune a fabricii, nu s-a înregistrat nici un refuz de calitate. Acest lucru se datoreşte faptului că pentru fiecare muncitor, marca fabricii a devenit o chestiune de onoare, precum şi calificării superioare a muncitorilor. Printre cei care au obţinut rezultate deosebite în p r o d u c y i c, bunătăţila calităţii producţiei, se numără muncitorii din formaţia condusă de Nicolae Munteanu. Datorită calităţii superioare a produselor executate de această formaţie, se preconizează ca, nu peste mult timp, să se exporte şi brînză de burduf. Muncitori ca Nicolae Rusu, Constantin Preda, Gheorghe Manole, Petre Preda, Cojan Nicolae, Gheorghe Preda au dat dovadă de conştiinciozitate în muncă, depăşindu-şi cu regularitate sarcinile de plan. Şi acum un fapt inedit. In ziua de 29 mai a.c., s-a prelucrat de către formaţia condusă de Béla Derzsi 42.000 litri lapte, ceea ce constituie cea mai mare cantitate prelucrată de la intrarea în funcţiune a fabricii. Se cuvine a menţiona şi numele celorlalţi din formaţie, care au contribuit la realizarea acestui record : Béla Nagy, Attila Földy şi Imre Gergő. Pe această cale, colectivul Fabricii de brînzeturi din Tîrgu Secuiesc, mulţumeşte ţăranilor cooperatori şi a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat din judeţ, care în acest an şi-au onorat cu o regularitate de ceasornic contractele, livrînd peste plan importante cantităţi de lapte, ceea ce a permis ca fabrica să-şi îndeplinească şi depăşească în mod substanţial planul de producţie. D. TOMA Trei trei surori fruntaşe I Am cunoscut-o in secţia o. î Il-a ţesătorie, a Cooperativei meşteşugăreşti „Avintul" — ■ Covasna. De fapt, secţia lor e I denumită azi, pe drept cuvînt, î fabrică. Un titlu pretenţios — s-ar putea spune — pentru o ‘ unitate meşteşugărească ; dar el este purtat cu o mîndrie pe I deplin justificată, de toţi cei ce ■ muncesc aici, pentru că prin munca lor sîrguincioasă, devo- I tată, au modernizat-o con- I tinuu, ridicînd-o la nivelul u nei unităţi de tip industrial, ale cărei produse — stofele „Homespin“, spre o pildă — sînt bine cunoscute şi solicitate în întreaga ţară. De fapt, sunt trei surori: Magdalena Gocz, urzitoare, tî- i fără de 19 ani. De patru ani, insă, lucrează aici. Şi-a dăruit tot entuziasmul ei tineresc muncii, însuşirii gingaşei sale ! profesii. Şi azi îşi aminteşte de primele zile, cind maistrul Iosif Vereş i-a vorbit cu cării dură de frumuseţea acestei I meserii. „Meseria asta nu e uşoară — i-a spus el — dar o dată învăţată,. o să trăieşti sentimentul muncitoresc al im- I plinirii, al utilităţii sociale...“. „ Acum e muncitoare fruntaşă, ■ şi acelaşi maistru Iosif Veres — unul din „fondatorii" ţesatoriei — o laudă : „N-aş da-o din secţie, pentru nimic pe lume !“. ... Eva Simon — ţesătoare. I Mai mare ca sora ei Magdale- I na, Eva e căsătorită. S-a casă- I torit aici, în secţie, cu Ernő Simon, torcător, „muncitor - vechi, bun meseriaş“ — cum I ni l-au caracterizat interlocu- | torii. Cit de bun? Atît cit poţi î acumula in 20 de ani de mese rie... ! ... Cea de-a treia membră a I familiei, este Maria. Cu 18 ani V. LAURIAN I I (Continuare in pag a 3-a) I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! (Continuare in pag a 1-a] Anul V Nr. 654 1 iunie 1972 4 pagini 30 bani JOI. HOiUr HrtâTlil Sff mai* )§ tk mm &KEIIWBI« rm m mm, mt im în ruHoikwp ou 15 KM M MOT6M5. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN UNITĂŢI AGRICOLE DIN PREAJMA CAPITALEI Miercuri, în cursul dimineţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, şi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare şi apelor, a făcut o vizită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. Acţiunea de lucru a secretarului general a debutat în noua zonă industrială — Popești-Leordeni. In anii din urmă, fabricilor existente în această parte a Bucureștiului, li s-au adăugat uzina de anvelope „Danubiana“, întreprinderea „Viscofil“, un mare complex de sere, o modernă fabrică de mezeluri și conserve din carne. Această din urmă unitate — fabrica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial, anul trecut, în august, lucrînd în prezent la o capacitate zilnică de aproape 60 de tone produse. Ea este proiectată însă pentru o producţie zilnică de 86 tone, parametri ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a anului în curs, o dată cu trecerea la două şi trei schimburi de lucru. Constructorii şi beneficiarii unităţii se preocupă ca termenul prevăzut pentru atingerea capacităţii proiectate să fie scurtat cu aproximativ două luni de zile. Această unitate va fi cea mai mare întreprindere de acest fel din ţară. Pornindu-se de la baza de recepţie a materiilor prime se urmăreşte întregul proces tehnologic, proces modern, mecanizat, în care mina intervine doar în ultimele faze ale fabricaţiei : depozitări, manipulări, ambalaj. Se informează despre modul de asigurare a materiilor prime, de organizare a producţiei şi desfacerii către unităţile comerciale bucureştene. Fabrica realizează o gamă de peste 60 de sortimente de mezeluri, şuncă şi alte preparate din carne. Specialiştilor unităţii li se recomandă să aibă ca obiectiv principal, o dată cu realizarea cantitativă a indicilor de plan, latura calitativă a activităţii de producţie pentru a nu ajunge în unităţile de desfacere decît mărfuri de cea mai bună calitate. In secţia de expediere a produselor finite, unde produsele sunt încărcate în maşini frigorifice pentru a fi expediate unităţilor comerciale de desfacere, are loc un schimb de opinii în legătură, îndeosebi, cu concepţia de expediţie, cu modul de transportare a produselor. Secretarul general al partidului indică conducerii ministerului de resort, organelor comerciale ale Capitalei şi conducerii unităţii să ia măsuri mai urgente pentru organizarea transportului în containere a produselor, metodă modernă, care asigură condiţiile cerute de regulile de igienă, să optimizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de comenzi individualizate de la unitate la unitate, să raţionalizeze la maximum utilizarea forţei de muncă. In laboratorul unităţii, unde se efectuează zilnic analizele chimice şi biochimice ale fiecărui produs destinat livrării către comerț, este subliniată, cu toată fermitatea, necesitatea respectării riguroase a crite (Continuare in pag. a 4-a) A DE „ZIUA COPILULUI“ Primăverile lumii încep şi se-ncheie an de an cu două sărbători internaţionale: „8 Martie“ şi „1 Iunie“; primăveri — anotimpuri ale tinereţii, cind seva vieţii încătuşată un anotimp, zvicneşte şi izbucneşte năvalnic inundind natură şi oameni în valuri de soare, prospeţime şi verdeaţă — încadrate intre două chipuri, cintate, apărate, iubite — simboluri ale fragilităţii, frumuseţii, familiei, viitorului. Primăverile noastre copleşite , de lumină, prospeţime şi miresme, luindu-şi în prag de iunie, rămas bun de la virstă, pentru a se petrece intr-o altă, a pîrguirii şi maturizării, treeîndu-şi insă darurile miraculoase : farmec, candoare, lumină şi zîmbet, ca-ntr-un plin de taină schimb natură om, copiilor. Copiilor noştri, mîndria de azi şi puternicii de miine in jurul cărora şi pentru care se ţes şi se făuresc atîtea valori. Copiii oamenilor muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi convinşi cu toţii că pentru asigurarea unei copilării fericite nici un efort nu este prea mare; copiii socialismului pentru care milioane de braţe şi minţi angrenate în vasta întrecere socialistă a muncii, a cincinalului, pentru supunerea şi învingerea timpului, pentru scurtarea termenelor, pentru ca forţa, curajul şi puterea inteligenţei să le fie acestora mai tirziu motiv de mîndrie şi putere de exemplu. Copiii noştri, vlăstare crescute in spiritul respectului pentru valorile materiale şi spirituale ale umanităţii, asupra cărora clipă de clipă se revarsă ca un şuvoi ocrotitor grija partidului nostru. Ea se traduce în primul rînd în grăitoarele investiţii, pentru ca generaţia tinără să-şi trăiască intens farmecul copilăriei; de pildă, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă cit mai bune, vor fi alocaţi 6,7 miliarde lei, faţă de 4,3 miliarde din cincinalul trecut. Grădiniţele şi căminele îşi lărgesc tot mai mult aria de cuprindere din judeţul nostru în orice localitate in care sunt minimum 20 copii preşcolari, există grădiniţă, altfel spus, din 9.500 copii intre 3,6 ani din judeţ, 7.600 sunt cuprinşi in reţeaua de creşe, grădiniţe, cămine. Judeţul Covasna, ocupă in felul acesta, locul I pe ţară privind şcolarizarea copiilor mici, depăşind cu 35 la sută media pe ţară. Cifrele vorbesc. In graiul lor tăcut, ele exprimă imensa recunoştinţă, ţişnită din mii de piepturi mature, oţetite in muncă, oameni români, maghiari, pentru înţeleaptă politică a partidului — chezăşia copilărei fără griji, a fiilor lor. Pentru că niciodată optimismul zilei de miine n-a fost mai evident decit acum, pentru că niciodată grija n-a fost mai desăvirşită pentru tezaurul viu al naţiunii. 1 Iunie, Ziua internaţională pentru apărarea copilului, zi in care nimeni nu uită că în multe puncte pe glob ca un protest grăitor, pe milioane de braţe sunt înălţaţi copii in ochii cărora s-a adunat toată drama din lume. In ochii copiilor noştri, pe braţe vinjoase, la un pas de cer s-a topit tot seninul ceru- ■ lui şi al vieţii. ANNA SELEJAN PRAVILA LA TIP, PE ÎNTREAGA SUPRAFAŢĂ Preocupaţi în permanenţă de buna desfăşurare a lucrărilor agricole, cooperatorii judeţului nostru îşi intensifică eforturile în aceste zile pentru a încheia cît mai grabnic întreţinerea culturilor prăşitoare. Multe din cooperativele agricole , de producţie ale judeţului se află într-un stadiu avansat cu praşila sfeclei de zahăr şi a cartofului. Sporirea eforturilor, pe lîngă motivaţia asigurării unor recolte bogate, are în această perioadă o determinare precisă : întîmpinarea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român cu rezultate deosebite în muncă. Alături de întreaga ţară, oamenii ogoarelor doresc să răspundă cu însufleţire chemărilor partidului, să-şi aducă preţiosul aport la sporirea producţiilor. Cooperatorii şi mecanizatorii din Boroşneul Mare, se află în aceste zile la prăşit pe suprafeţele cu sfeclă de zahăr şi cartofi. Ploile din zilele trecute au facilitat dezvoltarea plantelor care însă trebuie grabnic eliberate, de buruieni. Cele 185 hectare însămînţate cu sfeclă de zahăr au fost prăşite mecanic de două ori, efectuîndu-se şi răritul pe 140 hectare. Există preocupări serioase în direcţia folosirii integrale a propriilor forţe de muncă. Printr-o bună organizare şi planificare a lucrărilor s-a ajuns ca numai o suprafaţă care măsoară mai puţin de 30 hectare să fie lucrată cu forţă de muncă angajată. Întinsele suprafeţe plantate cu cartofi (480 de hectare) sunt întreţinute cu aceeaşi preocupare. După grăparea cu grape uşoare s-au efectuat două praşile mecanice, iar membrii brigăzii din Tufalău au executat o praşilă manuală pe 20 hectare, acolo unde infestarea cu buruieni era accentuată. Dar nu numai cele două principale culturi prăşitoare sunt întreţinute. Tarlalele însămînţate cu mac (20 hectare) sunt curate, fără buruieni. Sfecla furajeră a fost prăşită manual pe 40 hectare, pe lîngă praşila mecanică executată pe această suprafaţă, în curînd se va trece şi la întreţinerea porumbului siloz, însămînţat pe 140 hectare. Ierbierdarea se realizează cu ajutorul a trei tractoare. Au fost stropite pînă în prezent peste 400 hectare însămînţate cu cereale şi 100 hectare cu in. Ritmul în care se desfăşoară lucrările de întreţinere pe terenurile C.A.P., Boroşneul Mare lasă să se întrevadă încheierea lor la timp. Cooperatorii, mecanizatorii, care în aceste zile muncesc cu o dăruire exemplară, îşi închină rezultatele activităţii lor apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului. MARIUS DEAC ÎN ACESTE ZILE PE OGOARE Comori în lemn — V-aţi gîndit vreodată că fără cursul acela practic de tîmplărie, lucru manual, grădinărit, din cadrul vechii Şcoli pedagogice de la Aiud, care v-a dat cel puţin o orientare — meşterul popular, pasionatul apicultor şi grădinar Deák Béla din Pava s-ar fi pierdut un anonimat ? Că nu v-aţi fi descoperit cea de-a doua trăire, trăirea artistică ? — Ştiu eu ce să cred ? Desigur, cunoştinţele ce le-am primit atunci, cite au fost, puteau să fie pentru oricare dintre noi, elevii, un semnal de atenţie. Eram atenţionaţi adică, asupra unui meşteşug — mă refer la sculptura in lemn — răspindit în popor,pierdut în începuturile artei primitive pastorale, o artă practică vecină cu necesităţile zilnice. Căci atunci, cu 50 de ani in urmă, atit la şcoală, cit şi mai tirziu in primii ani de invăţămînt, am confecţionat numai lucruri de uz gospodăresc : rame pentru fotografii, greble, furci etc. Migala încrustării a venit mai tirziu şi nu ca o plăcută îndeletnicire ci ca una impusă de nevoie... Deák Béla, păşind în al 71-lea an de viaţă, cu 42 de ani în învăţămînt, dintre care 40 in Pava, ţine să fixeze şi să contureze limpede perioada aceea îndepărtată de peste trei decenii, care i-a scos la iveală, ca o revelaţie — comoara neştiută ce-o purta cu sine — comoara miiilor. A început cu mulţi ani în urmă, departe de meleagurile natale, prin gravura minuţioasă pe sticlă şi plexic, ca pentru orice claustrat, orizontul și lumea erau limitate, refuzate și neguroase iar singura oază de lumină. ADELA CRAINIC (Continuare în pag. a 2-a)