Cuvîntul Nou, noiembrie 1972 (Anul 5, nr. 784-809)

1972-11-01 / nr. 784. szám

„...vă adresez vouă tuturor, dragi ţărani cooperatori, lucrători din întreprinderile de stat, mecanizatori, specialişti şi oameni de ştiinţă din agricultură, chemarea de a vă concentra toate forţele, de a vă pune tot elanul şi toată puterea de muncă în slujba organizării rapide şi în cele mai bune coi­­diţiuni, atît a strîngerii integrale şi rapide a întregii recolte de pe cîmp, cît şi a încheierii neîntîrziate a însămînţărilor de toamnă“. ■ ti' (din Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ţărănimii cooperatiste, mecanizatorilor şi specialiştii- ' lors tuturor lucrătorilor din agricultură cu prilejul „Zilei recoltei"). H­A BUNĂ TREBUIE FOLOSITĂ DIN PLIN Eforturile ţăranilor cooperatori cunosc în ultima vreme o sub­stanţială intensificare, dată fiind rămînerea în urmă şi deci o a­­glomerare a lucrărilor agricole, cauzată de condiţiile de timp ex­trem de nefavorabile. Intensifica­rea eforturilor de care vorbeam, este acut necesară în aceste zile favorabile lucrului în cîmp, zile care se cer în întregime folosite în scopul bunei desfăşurări a lu­crărilor de sezon, dintre care ce­le mai importante sunt strîngerea recoltei de­­cartofi fără pierderi şi continuarea în ritm susţinut a însămînţărilor ele toamnă. Zilnic, un mare număr de oa­meni se află în cîmp, recoltînd cartofii şi sfecla de zahăr. Pe te­renurile eliberate, tractoarele, re­­morcînd semănători, execută în­sămînţarea cer­ealelor, asigură re­colta anului viitor. Tot mai mul­te sînt unităţile agricole coope­ratiste care sunt în măsură să ra­porteze rezultate bune obţinute în cele două principale lucrări ale toamnei, apropiindu-se în felul acesta de normal, începînd să se încadreze în perioadele optime de executare a lucrărilor. Rezultatele obţinute pînă acum îndreptăţesc pe harnicii coopera­tori­­ de aici să spere în încheie­• în întregul județ mai sunt de recoltat 3.403 hectare de cartofi, ceea ce înseamnă peste 47.600 tone. • Se mai află în cîmp şi aşteaptă să fie transportate 1.697 tone, rea la timp a recoltării cartofilor­­şi a însămînţărilor de toamnă. Preşedintele C.A.P., Iosif Olah, ne informează că mai sunt de re­coltat circa 90 de hectare cu car­tofi din cele 300 aflate în cultură. In ultimele zile, cele 7 M.S.C.-uri cu care se lucrează la Moacşa, au realizat un ritm zilnic de 14 hec­tare. Odată cu zvîntarea mai bu­nă a solului, acest ritm va putea ajunge pînă la 20 hectare, ceea ce înseamnă că în decurs de 4—3 zile, (deci pînă pe data de 5 no­iembrie) să nu mai rămînă nici un hectar nerecoltat. în ziua vi­zitei noastre­­se aflau pe tarlalele cu cartofi un număr de aproape 300 de oameni. Cu ajutorul a șapte mijloace de transport auto şi 36 atelaje, se transportau din cîmp cartofii recoltaţi, astfel ca la data încheierii recoltării să nu se mai afle pe cîmp nici cea mai mică cantitate recoltată şi ne­transportată. Pînă în prezent au fost livrate la fondul central al statului aproape 1.200 tone, iar din necesarul de 1.000 tone pen­tru sămînţă au fost depuse 700 de tone, 30 de oameni lucrează la recoltatul sfeclei de zahăr, plantă cu care cooperativa agricolă are însămînţată o suprafaţă de 70 hectare. Aflăm de la preşedintele C.A.P. că însămînţările se desfăşoară în aceste zile în ritm susţinut cu preţul unor intense eforturi. So­lul este încă moale şi tractoarele înaintează cu greu. Înainte de că­derea zăpezii fuseseră însămînţa­­te 5 hectare cu grîu. Suprafaţa totală care va trebui însămînţată cu cereale în această toamnă mă­soară 480 de hectare şi în aceas­tă perioadă favorabilă efectuării lucrărilor se însămînţează zilnic aproximativ 20 de hectare. Evi­dent, o dată cu încheierea recol­tării cartofilor, se vor elibera cî­­teva tractoare care vor fi dirijate şi ele către însămînţări, sporin­­du-se astfel acest ritm care în­că nu reflectă posibilităţile reale. Unitatea agricolă cooperatistă de aici cultivă cartofii pe cea mai întinsă suprafaţă din judeţ. Afir­­mînd că pînă în prezent recolta a fost scoasă de pe jumătate din suprafaţa plantată, nu spunem­i mare lucru. Insă dacă luăm în considerare că această suprafaţă recoltată măsoară aproape 430 hectare, ne dăm seama că rezul­tatul obţinut de cei din Cernat este demn de luat în seamă. Stăm de vorbă cu inginerul şef al cooperativei agricole, Gyula­iVlajzi: — Ritmul zilnic cu care înain­tăm la recoltare este de 65 de hectare. Lucrăm cu 26 M.S.C.-ur­i, în urma cărora cartofii sunt strînşi de peste 950 de cooperatori, sala­riaţi, elevi. Ceea ce ne dă multă bătaie de cal este transportul. Nu avem suficiente mijloace cu care să tăiâm cartofii de pe cîmp şi in felul acesta avem in grămezi o mare cantitate, care zilnic cres- MARIUS DEAC Moacsa â ' ^ ROMANIA 5’ Decembrie Cernat (Continuare în pag. a 3-a) P­AM­OUL EVIDENŢIAŢILOR PALHAZI DOMOKOS, de la C.A.P. Sinzieni DAVID IDA, de la C.A.P. Itibor­eni KOVÁCS ISTVÁN, de la C.A.P. Sinzieni Zilnic, circa 500 de mineri de la E­M. Căpeni participă la recoltat în cooperative agri­cole O f­rumoasa „carte de vizită” Se spune, pe bună dreptate, că cea mai bună „carte, de vizită“ a unei unităţi comerciale este volumul vînzărilor. Faptul se confirmă şi în cazul magazinului de încălţăminte pentru băr­baţi şi copii din oraşul Sfîntu Gheorghe, str. Lenin nr. 1. Redes­chis cu numai două săptămîni în urmă — complet reamenajat şi modernizat — magazinul amintit a desfăcut pînă acum mărfuri în valoare dle 480.000 lei, ceea ce înseamnă că într-o lună cifra se apropie de un milion. La realizarea unui asemenea mare volum de vînzări au con­tribuit nu numai cerinţele de sezon, ci şi sortimentul foarte va­riat al încălţămintei la care se adaugă deservirea promptă şi mo­dul civilizat cu care vînzătorii răspund solicitării tuturor celor ca­re trec pragul magazinului. Se cuvine a fi subliniată în mod­ deosebit, activitatea respon­sabilul­ui unităţii, tov. Nagy Eugen, care, mereu atent la cerinţele cumpărătorilor, reuşeşte să-şi împrospăteze necontenit rafturile cu ultimele noutăţi. 1 S. P. Elevii Școlii agricole din Tg. Secuiesc participă cu entu­ziasm la stringerea recoltei de cartofi. După cum se ştie, recent a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., în cadrul că­reia a fost examinat programul de măsuri privind aprovizionarea cu produse pentru perioada de toamnă-iarnă 1972—1973. Au fost date indicaţii să se ia toate mă­surile pentru a­­ se asigura reali­zarea integrală a prevederilor stabilite în program şi totodată să fie îmbunătăţită activitatea de de­servire a populaţiei cu produse a­­groalimentare şi alte mărfuri de consum. In lumina acestor sarcini majo­­re puse de conducerea superioa­ră de­ partid în faţa tuturor facto­rilor în atribuţiunile cărora intră buna aprovizionare a populaţiei, Comitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc Sfîntu Gheor­ghe a analizat într-o şedinţă o­­perativă de lucru stadiul apro­vizionării de toamnă-iarnă şi a stabilit măsuri precise pentru că în cel mai scurt timp aproviziona­rea cu produse agroalimentare şi cu alte mărfuri de consum să se încheie. Care sunt aceste măsuri şi ce soluţii practice vor fi adoptate pentru realizarea lor integrală ? Am adresat această întrebare to­varăşului Gheorghe Zaharia, vice­preşedinte al Consiliului popular al oraşului Sfînta Gheorghie, cu rugămintea de a ne fi interlocutor într-o scurtă convorbire pe tema enunţată. — Tovarăşe vicepreşedinte, o­­raşul reşedinţă de­ judeţ se dez­voltă pe toate planurile; creşte, deci, şi numărul populaţiei. Este de la sine înţeles că aproviziona­rea sa cu mărfuri, modernizarea unităţilor de desfacere, trebuie să ţină pasul cu aceste cerinţe.­­ In general, oraşul este bine aprovizionat, lucrătorii din co­merţ se străduiesc şi în bună măsură reuşesc „să ţină pasul“ cu cerinţele­ crescînde ale popu­laţiei. Actualmente, mai mult de două treimi din fondul de consum individual se satisface pe calea cumpărării mărfurilor, care au o considerabilă pondere în cheltuie­lile băneşti ale populaţiei. V-am furnizat acest detaliu nu pentru a face neapărat statistică, ci pen­­ru a reliefa o dată în plus un a­­devăr al zilelor noastre, acela că nivelul de trai­­ al populaţiei este în continuă creştere. — Să revenim la tema propu­să : aprovizionarea populaţiei pentru sezonul de toamnă-iarnă. — Evident, în această privinţă nu pornim de la zero. încă din luna august s-au luat o serie de măsuri pentru asigurarea rezer­velor necesare. S­e poate spune că magazinele alimentare sunt în ge­neral aprovizionate cu produsele strict necesare, constatîndu-se în acelaşi timp o îmbunătăţire a sti­lului de muncă al lucrătorilor din comerţ, o atitudine cuviincioasă faţă de cumpărători. Ceea ce ne preocupă însă în aceste zile în mod cu totul deosebit este apro­vizionarea de toamnă-iarnă. „Că­mara“ oraşului nu-i goală, dar nici plină pînă la refuz, aşa cum ar trebui să fie. In parte, explica­ţia o găsim în condiţiile deosebit de grele în care se recoltează cartofii. Aceleaşi condiţii meteo­rologice au afectat serios şi alte culturi , legumele, fructe­le şi zar­zavaturile. — Dar aprovizionarea pentru toamnă-iarnă nu se limitează nu­mai la acestea. — Fără îndoială ! Şi tocmai aici au existat o serie de neajunsuri, pe care sîntem hotărîţi să le în­lăturăm cît mai repede cu putin­ţă. — Mi-aşi îngădui să subliniez un paradox în materie de apro-Interviu realizat de­­ PETRE SURUPACEANU (Continuare in pag. a 3-a) Interviu! nostru Aprovizionarea pentru toamnă-iarnă, „vîrf de producţie" pentru lucrătorii din comerţ PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ajută la strînsul recoltei Uneori faptele pe care le fac oamenii, pot fi numite fapte de eroism. Despre salariaţii Coope­rativei „Avîntul“ se poate , spune că au făcut fapte demne de toa­tă lauda. Stînd de vorbă pe tar­­laua de la Chiuruş cu Kádár lu­­liu — preşedintele cooperativei — acesta s-a arătat foarte satis­făcut că salariaţii cooperativei lu­crează cu mult entuziasm pentru a termina recoltatul cartofilor şi al sfeclei de zahăr. în zilele de duminică, luni şi marţi, au ieşit zilnic 120 ele muncitori şi func­ţionari, care au recoltat 6 ha, de cartofi şi sfeclă de zahăr. De­ re­marcat, faptul că, 50 de munci­tori­ au scos sfeclă şi cartofi cu furca în­ condiţii în care terenul mustea de apă. S-au evidenţiat pînă în prezent m­uncitorii de la secţia de covoa­re şi personalul de la contabili­tate. După ritmul impus de salaria­ţii Cooperativei „Avîntul" din Covasna pînă mîine se ter­mină recoltatul sfeclei şi carto­filor de pe terenul repartizat. Exemplul salariaţilor de la coo­perativă merită să fie urmat şi de alte colective de muncitori. AUREL HULPOI, corespondent Economii printr-o exploatare judicioasă a maşinilor Unul din obiectivele întrecerii socialiste a şoferilor de la Autobaza din Tîrgu Secuiesc este şi­­ întreţinerea corespun­zătoare a maşinilor, fapt ce permite depăşirea normelor de parcurs fără reparaţii capitale. Astfel, datorită întreţinerii şi exploatării judicioase a maşinilor pe care le au în dota­re şoferii Ladislau Hidy şi Ludovic Orbán, au depăşit nor­mele de parcurs cu 100.000 km, respectiv 70.000, obţinînd ast­fel importante economii. Trebuie menţionat că aceşti şoferi, care se menţin în fruntea întrecerii socialiste încă de la în­ceputul anului, au realizat economii şi la carburanţi şi lu­­brifianţi, precum şi la anvelope. PENTRU încheierea contractelor CINE VEŢI PRODUCE ÎN 1973? economice nu suportă amînare Anul 1973 reprezintă pentru e­­conomia judeţului Covasna o „piatră de hotar“­ avînd în vede­re angajamentele luate de unită­ţile din industria judeţului, pen­tru îndeplinirea planului cincinal înainte de termen. Se pune între­barea­­ cum trebuie lucrat şi ac­ţionat pentru îndeplinirea şi de-­ păşirea substanţială a planului ? Răspunsul îl găsim în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ţi­nută la Conferinţa Naţională­ a P.C.R. din 19—21 iulie a.c. „In primul rind este necesar să se acţioneze cu mai multă fer­mitate pentru folosirea intensivă a capacităţilor de producţie şi în­cărcarea corespunzătoare a maşi­nilor şi utilajelor. ... Este necesar să fie intensificată preocuparea pentru îmbunătăţirea aprovizio­nării tehnico-materiale...“ Trimestrul IV din acest an re­prezintă nu numai perioada de încheiere a anului de plan ci şi perioada cinci se pun bazele pro­ducţiei anului viitor. O problemă la ordinea zilei o constituie acti­vitatea de încheiere a contracte­lor economice. Datele statistice ne permit să apreciem că, în general, între­prinderile industriale din judeţul nostru nu şi-au asigurat, prin contracte,­­materiile prime şi ma­terialele necesare desfăşurării ritmice a activităţii de producţie şi nici desfacerea producţiei pen­tru anul 1973. O situaţie pozitivă constatăm la unităţile C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, Fabrica de confecţii, Uzina texti­lă „Oltul“, I.P.T.I. Reci şi I. M.­­Căpeni unde, spre deosebire de perioada corespunzătoare a anu­lui trecut, în acest an situaţia este mult îmbunătăţită. Nu acelaşi lucru se poate spu­ne despre Fabrica de şuruburi, Fabrica de ţigarete, Întreprinde­rea de industrializare a cărnii, întreprinderea de industrializare a laptelui, unităţi la care pro­centul contractelor încheiate se situează mult sub nivelul cerin­ţelor. Pe lotul judeţ procentul de con­tractare a desfacerii producţiei pe anul 1973 se ridica la 43,1 la su­tă, pe data de 18 octombrie a.c. Celelalte întreprinderi din judeţ, nici pînă la data de 30 septem­brie nu primiseră extrasele de balanţe de la coordonatorii de ba­lanţe, care, în cele mai multe cazuri, sunt chiar centralele aces­tora. Să sperăm că reglementări­le cuprinse în H.C.M. nr. 1011 din­ 29 august 1972, vor accelera rit­mul încheierii contractelor şi îm­bunătăţi relaţiile, contractuale dintre unităţile economice, toc­mai prin includerea de dispoziţii care impun obligaţii precise păr­ţilor contractante. Potrivit aces­tei reglementări­, intreprinderile NIŢĂ preda, economist la Direcţia judeţeană de statistică (Continuare în pag. a 3-a) Un colectiv fruntaş Puternic angajat în întrece­rea socialistă, colectivul de muncă al Secţiei de îmbutelie­­re a apei minerale de la Vîr­­ghiş, aparţinind întreprinderii de industrie locală „Spicul" a obţinut de la începutul anului şi pînă acum importante depă­şiri de plan, în condiţii de efi­cienţă maximă. După cum ne precizează şeful secţiei, Andrei Lazăr, planul cumulat de la începutul anului este depăşit cu­­2 la sută ,iar planul lunii octombrie cu 2,5 la sută. A­­ceste depăşiri au fost obţinute pe seama folosirii judicioase a capacităţilor de producţie, va­lorificării fiecărui minut al zilei de muncă, precum şi în­treţinerii corespunzătoare a utilajelor. Totodată, trebuie precizat că aici i printr-o manipu­lare atentă a ambalajelor şi reglarea perfectă a liniei de îmbuteliere, procentul de spar­gere a sticlelor a fost redus substanţial. Încă de pe acum în vederea sporirii producţiei anului viitor se pregăteşte in­troducerea schimbului , 111, ceea ce va determina spori­rea producţiei zilnice cu­­0.000 de sticle. Printre muncitoarele, care de la începutul anului se situează în fruntea întrecerii socialiste se numără Iren Fabian și Vilma Sugar. IOAN HATOS Halatul Dintotdeauna, veşmintul a-­ cesta arhaic, cu croială mo-­­ deste, a simbolizat munca, el , îmbrăcind nu numai indi-­­ vidul ca atare ci şi... timpul,­­ în sensul că — în anumite do­­­ menii de activitate — omul­­ foloseşte halatul de la botezul­­ profesiei pînă la emoţionanta­­ clipă a pensionării.­­ Mai puţin obişnuit e să vezi­­ îmbrăcat în halat un... direc- * tor de şcoală. Recuzita aposto-­­ latului înseamnă, de regulă ,­­ cartea şi harta de pe perete,­ firul de plumb şi eprubeta,­­ păsările împăiate şi peştii ţ, scheletici. Cam acesta este, in­­ înţelesul clasic al cuvintului,­­ materialul intuitiv cu ajutorul­­ căruia dascălul îşi introduce­a „bobocii“ în universul mirific , al ştiinţei şi culturii. „ L-am văzut, totuşi, îmbră-­­ cat în halat pe directorul Şco-­ Iii generale din Malnas-sat. Se­­ adăugau vechiului local de­­ şcoală alte cîteva săli de cla- j să şi am vrut să aflu amănun­­ţ­­e în această privinţă de la o-­­ mul cel mai competent, res- z pectiv de la cel care coordona­­ nemijlocit întreaga activitate.­­ De regulă, un asemenea om­­ se numeşte — în limbaj strict­­ tehnic — „şef de şantier“. Şi­­ cum, de fapt, mă aflam pe­­ un şantier, era f­iresc să-l caut, J să stau de vorbă cu el. Esca-­­ ladînd grămezi de nisip și , strecurîndu-mă printre schele,­­ m-am trezit faţă-n faţă cu un­­ om între două vîrste. 1 — îl caut pe şeful de şan-­ tier ! i-am spus. 1 — Eu sînt. Poftiţi în cance- ^ larie. 1 — Dar nu mă interesează­­ cataloagele, ci mersul lucrări- \ lor pe șantier. i — Cu atît mai bine ! Tot de­­ la mine le veţi afla. Vă rog,­­ să mergem in cancelarie ! I N-a fost deloc greu, deci, 7 să-mi dau seama că în fața­­ mea se afla însuși... şeful şan- t­­ierului. 1 A urmat un dialog, pe cît­ de scurt pe atît de semnifica-­ tiv pentru multitudinea de­­ preocupări ale directorului 7 Școlii generale din Malnas-sat. \ S. PETRE \ ^ (Continuare în pag. a 3-a) |

Next