Cuvîntul Nou, iunie 1973 (Anul 6, nr. 964-989)

1973-06-01 / nr. 964

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Planul de realizat împăduriri integra! Lucrătorii Inspectoratului silvic Covasna şi-au realizat integral sarcinile anuale prevăzute la împăduriri, pe o suprafaţă de 1930 hectare. Un aport deosebit la realizarea planului înainte de termen revine Ocolului silvic Breţcu (şef ocol ing. Ion Soric), în cadrul căruia s-au împădurit 400 hectare încă la data de 16 mai a.c. Remarcăm de asemenea contribuţia Ocolului silvic Tîrgu Secuiesc şi Ocolului silvic Baraolt. Printre lucrătorii evidenţiaţi în această acţiune prin buna organizare şi conducere a şantierelor de împăduriri amintim pe pădurarii Rosza Ştefan, Ţifrea Gheorghe şi Béla Eugen, brigadierii Vasile Dascălu şi Ion Radu, precum şi tehnicianul Csikós Tiberiu. Prin participarea voluntară a populaţiei s-a plantat o suprafaţă de peste 100 hectare cu diverse specii de puieţi. Calificativul: „Foarte bine“ Pe bună dreptate, colectivul noii şi modernei secţii a Fabricii de mobilă din oraşul Sfîntu Gheorghe, merită calificativul „Foarte bine“ pentru modul exemplar în care îşi onorează angajamentele asumate în întrecerea socialistă. Un singur exemplu ilustrează convingător această afirmaţie : în mai, lună în care colectivul secţiei şi-a îndeplinit cu patru zile mai repede planul de producţie , pe adresa beneficiarilor interni şi externi au fost livrate, peste prevederi, 80 garnituri de mobilă tip „Covasna“. Printre mulţi alţi „campioni“ ai unei înalte productivităţi, ai calităţii, disciplinei în muncă, se numără echipa de finisaj, condusă de Ludovic Csákány şi echipa de montaj a maistrului Iosif Biszok. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ în întîmpinarea celei de-a 29-a aniversări a eliberării patriei,toate forţele pentru realizarea CINCINALULUI CU 185 DE ZILE ÎNAINTE DE TERMEN Asistenţa tehnică în schimburile II şi III Cu 1973, întreprinderea de amidon şi glucoza din Tîrgu Secuiesc a intrat în cel de-al treilea an de activitate productivă. Parametrii proiectaţi pentru cele două linii tehnologice — cea destinată prelucrării porumbului şi, a doua, a cartofului — au fost atinşi cu rezultate economice foarte bune. încă din 1972, întreprinderea se situează printre unităţile economice ale judeţului cu bune rezultate financiare. Evident, acest succes al amidoniştilor din Tîrgu Secuiesc îşi află motivarea în utilizarea raţională, gospodărească a capaci- VITALA PENTRU INSTALAŢIILOR PROIECTAT tăţilor instalate. O scurtă incursiune în statistica producţiei, dezvăluie existenţa acelui aspect calitativ, subliniat în repetate rînduri de conducerea partidului, şi anume: utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, în toate schimburile ! Nu vom apela la cifre pentru a ilustra acest lucru. Ne rezumăm doar la afirmaţia că producţia schimburilor — de noapte sau de zi — este, cu foarte mici excepţii, egală, în schimbul I, ca şi în III, instalaţiile merg cu acelaşi randament, dictat de nevoile fluxului tehnologic continuu. Este drept că aici intervin o serie de factori specifici, în mod firesc, de pildă, schimburile se preiau din mers, aceeaşi responsabilitate pentru exploatarea îngrijită a instalaţiilor revenind fiecărui schimb, de la maiştri şi pînă la operatori. Acest interes s-a amplificat începînd de la 1 aprilie, cînd, conform hotărîrii comitetului oamenilor muncii din întreprindere, toate secțiile L. VOICULESCU (Continure în pag. a 3-a) NECESITATE EXPLOATAREA LA Un tren deosebit Secţia Cariere Bicsad-Olt, se numără printre principalii furnizori de piatră spartă, intens utilizată în construirea şi întreţinerea căilor ferate. Cu mijloace mecanizate moderne, sunt încărcate vagoane, se formează numeroase trenuri care apoi pornesc spre toate colţurile ţării. Să ne imaginăm un astfel de tren, avînd în garnitura sa, nici mai mult, nici mai puţin... 230 de vagoane, pline cu mult solicitatul material de construcţie. Este un tren deosebit de altele ? Fireşte că da, el reprezentând cantitatea de piatră spartă livrată peste plan, în primele cinci luni ale anului 1973. La 31 mai, colectivul de muncă din secţiile carierei Bicsad- Olt, înscriau în agenda întrecerii socialiste un prestigios rezultat, lucrînd în contul zilei de 15 iunie. Pe locuri fruntaşe, echipele meşterilor Géza Lupui, Ştefan Lázár şi Endre Varga. Telex 0100 Specialiştii Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii, sunt preocupaţi, în momentul de faţă, de problemele extinderii capacităţii centralei telegrafice automate. în acest sens, a fost elaborată întreaga documentaţie tehnică necesară, fapt care permite ca într-un viitor apropiat să se poată trece la instalarea unei noi şi moderne centrale telegrafice automate cu 100/20 de linii. După cine ne informează tovarăşul ing. C. Grosu, directorul Direcţiei judeţene P.T. Covasna, acum se lucrează la amenajarea spaţiilor în care va fi montată aparatura viitoarei centrale telegrafice automate. în prezent, numărul abonaţilor telex este, în judeţul nostru, 30. Odată cu darea în exploatare a amintitei centrale telegrafice automate, se creează posibilitatea sporirii numărului de abonaţi la reţeaua telex, cu încă 70. ION HATOS, corespondent de întreţinere a culturilor trebuie impulsionate Primăvara acestui an a pus la grea încercare pe lucrătorii ogoarelor. Cu toate condiţiile grele determinate de excesul de umiditate, la nivelul judeţului s-a însămînţat peste 98 la sută din suprafaţa planificată. Rezultatele sunt bune, dacă avem în vedere situaţia în care s-a lucrat, dar se impune să stăruim asupra însămînţărilor, în special a culturilor furajere, unde se înregistrează restanţe însemnate. Insistăm asupra acestui aspect, deoarece practica ultimilor ani a arătat că în unele unităţi, atunci cînd au mai rămas de însămînţat doar cîteva hectare, conducerile acestora slăbesc atenţia, socotind că în cîteva zile lucrările se vor încheia fără mare efort. Deci, se impune ca în toate cooperativele agricole de producţie, care mai au de însămînţat, să se ia măsuri neîntîrziate pentru ca în două-trei zile sămînţa să fie încorporată în sol. Posibilităţi sunt, dacă ne referim în special la potenţialul tehnic de care dispun cooperativele agricole de producţie. S-a dovedit că restanţele, în cea mai mare parte, sunt generate de lipsa de organizare, de activitatea necorespunzătoare a celor care au datoria să organizeze munca. Nu se poate explica altfel faptul că la Aita Mare s-au însămînţat doar 55 de hectare cu culturi furajere, din cele 142 planificate. Deseori, în coloanele ziarului nostru am atras atenţia.’ Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, asupra faptului că la C.A.P. Malnaş persistă numeroase carenţe organizatorice. Din păcate, nu s-a luat nici o măsură şi astfel, la Malnaş mai sunt de însămînţat cu culturi furajere încă 20 de hectare, exact cit are planificat. Ar fi de dorit ca U.J.C.A.F. să se ocupe în mai mare măsură de această unitate mai ales că la Malnaş în toată campania agricolă de primăvară s-au întîmpinat serioase dificultăţi. în marea majoritate a cooperativelor agricole de producţie lucrările de întreţinere a culturilor se află într-o fază avansată. Bunăoară, C.A.P. Arcuş şi Chilieni au terminat praşila a II-a la cartofi ca şi la sfeclă. întîrzieri însemnate la lucrările de întreţinere a cartofilor şi sfeclei înregistrează C.A.P. Petriceni, Poian şi Estelnic. Se impune ca, comitetele comunale de partid să ia măsuri mai energice pentru a asigura participarea cit mai largă a cooperatorilor la aceste lucrări. Şi de astă dată evidenţiem pe cooperatorii din Sîntionlunca, Valea Crişului şi Cernat, unde stadiul lucrărilor de întreţinere este avansat, deoarece cooperatorii s-au angajat să lucreze mari suprafeţe de teren în acord global, în anii trecuţi, din cauza recoltării furajelor în condiţiii necorespunzătoare, multe dintre cooperative au fost nevoite să le cumpere din altă parte. Este ne- D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) Componentă de vitală importanţă a muncii politico-ideologice în rîndul maselor, muncă pe care în condiţiile actuale se pune un accent deosebit, agitaţia vizuală constituie unul din principalele mijloace care stau la dispoziţia organelor şi organizaţiilor de partid, a celorlalte organizaţii, de tineret, sindicale şi obşteşti, pentru mobilizarea oamenilor muncii în realizarea sarcinilor de producţie, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste. Evident, agitaţia vizuală îşi dovedeşte oportunitatea numai dacă este eficientă, dacă ajută la îmbunătăţirea unei stări de lucruri, sau la obţinerea unor rezultate mai bune. în aceste condiţii, este limpede că măsura valorii agitaţiei vizuale este dată, în totalitate, de eficienţa ei. Cum se desfăşoară agitaţia vizuală la sate, cum este folosită această ,,armă“ care, întrebuinţată cu inteligenţă, consecvenţă şi la timp, poate schimba din rădăcini situaţii negative, poate contribui la îmbunătăţirea radicală a activităţii? Am vizitat cîteva comune din judeţ, stînd de vorbă cu factori de răspundere din comitetele comunale de partid şi din unităţile economice. Constatînd în multe locuri stări de fapt asemănătoare, ne mărginim la două exemple din investigaţiile noastre, care ni se par caracteristice pentru felul în care unii se preocupă, iar alţii nu, cu agitaţia vizuală în mediul rural. Ne aflăm la Malnas sat, în centrul localităţii nu vedem nimic ce ar putea semăna cit de cit cu o gazetă de perete. Pe oblonul, închis, al magazinului sătesc, o caricatură satirizează încetineala cu care lucrează unii oameni, însă nici o referire concretă e nici un nume. Se mai poate vorbi în felul acesta de eficienţă? Ne mai întrebăm ce se întîmplă atunci cînd magazinul este deschis şi obloanele sînt date la perete? Intrăm în curtea C.A.P. După atente căutări, descoperim, în sfîrşit, ceea ce ar trebui să fie o gazetă de perete, înfăţişarea ei este dezolantă. Stăm de vorbă cu Gheorghe Simon, secretarul organizaţiei de bază din C.A.P.: Malnaş. — Noi am tot încercat să ne preocupăm de agitaţia vizuală, dar... Iată, de pildă, zilele trecute am pus la vedere nişte caricaturi în care se făceau referiri la refuzul unor cooperatoare (Boros Juhiana, Boér Ágnes, Balázs Ágnes) de a participa la lucrările campaniei agricole de primăvară. Dar, la puţin timp după afişare, caricaturile au fost rupte, nu se ştie de către cine ... — Cum explicaţi starea în care se găseşte gazeta de perete (!?) din curtea sediului C.A.P.? — Există o comisie, un fel de colectiv de redacţie, nu v-aş putea spune precis componenţa lui, care însă nu se preocupă deloc de realizarea sarcinilor care i-au fost trasate (!). — Presupunem că, într-adevăr, colectivului de redacţie i-au fost trasate aceste sarcini... — Desigur. Noi le-am spus, de la început, să schimbe cit mai des articolele: „Trasare de sarcini“. Cui? Unui colectiv redacţional fantomă, ai cărui membrii nu sunt cunoscuţi nici de tovarăşul Simon... Despre planul de muncă al colectivului gazetei de perete, nici nu se poate discuta... despre orientarea lui de către biroul organizaţiei de bază înspre problemele cele mai acute ale uni- MARIUS DEAC (Confinmre în pag. a 3-a). • Agitaţia vizuală la sate Mijloc eficace în sprijinul realizării sarcinilor economice © 1 IUNIE Pe toate meridianele şi paralelele pămîntului, ziua acestui început de vară este închinată Primăverii Omenirii, mlădiţelor firave de viaţă care poartă în ele gîndurile noastre cele mai curate, aspiraţiile noastre cele mai luminoase, încrederea noastră în viitorul tot mai paşnic, mai fericit al lumii. E Ziua Internaţională a Copilului. Zi în care, mai mult ca oricînd, ne aplecăm cu mai multă gingăşie asupra lor, in care fiecare din noi ne legăm să le ocrotim prin munca noastră, prin realizările noastre, viitorul. E ziua în care _______ fiecare din noi ne îndreptăm gîndul spre universul mirific al copilăriei, ziua in care împodobim cu florile sufletului frunţile celor care ne împodobesc şi ne îmbogăţesc zilele. Copiilor noştri, mîndria de azi şi speranţa de miine a patriei, le este închinată toată grija, toată preocuparea pentru a le asigura o copilărie fericită. Copiilor noştri, pe care cu ochii minţii ii vedem mari şi viguroşi, purtind în miini harnice ştafeta muncii şi a împlinirilor socialiste, partidul nostru, statul nostru, conducătorul iubit al partidului şi statului le acordă toată grija, toată atenţia. In anii acestui cincinal aproape 7 miliarde de lei sunt alocaţi pentru a le asigura condiţii cit mai bune de viaţă, de creştere, de educare. Suntem minori că prin grija părinţilor judeţului aproape 8 mii de copii intre 3 şi 6 ani işi au locul in reţeau de grădiniţe şi cămine. Faptul că judeţul Covasna ocupă locul I pe ţară privind şcolarizarea... preşcolarilor, exprimă elocvent grija plină de răspundere a celor ce le oblăduiesc copilăria, pentru viitorul lor de cetăţeni ai patriei. 1 Iunie. Ziua în care fiecare din noi ne aplecăm gîndurile cele mai curate asupra lor, angajindu-ne să trăim şi să muncim în aşa fel, încît viaţa lor, a primă- verii vieţii noastre să fie o veşnică Primăva- ră. 4 GH. POPIŢA 1 Végh Ferencné, Végh Piroska, Végh Adolf, o familie din Cernát care lucrează o suprafață mare de sfeclă și cartofi în acord global. Foto : A. BARTHA VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN PIEŢE ŞI ÎNTREPRINDERI BUCUREŞTENE O zi obişnuită din activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului şi statului nostru a fost însăşi viaţa, cu clocotul ei, cu marile împliniri în drumul nostru spre mai bine, dar şi cu neajunsurile pe care putem şi trebuie să le înlăturăm pentru a atinge ţelurile spre care tindem. A intrat în conştiinţa ţării, a fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarăşul Ceauşescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetăţenilor, întîlnindu-se cu muncitori din uzine şi de pe şantiere, cu specialiştii, cu lucrătorii din comerţ, gospodine, discutînd probleme concrete, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sectoare întregi ale economiei, pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Acest mod dinamic de a conduce şi îndruma, de a se consfătui permanent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secretarului general. Vizita din dimineaţa de joi, 31 mai, prin pieţe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu concluzii şi indicaţii menite să conducă la perfecţionarea activităţii gospodarilor Bucureştiului, a conducerilor de întreprinderi şi ministere economice. In ajunul vizitei, în cuvîntarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul general spunea: „Cunoaşteţi preocupările actuale ale întregului popor, care acţionează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferinţei Naţionale. Vă sunt cunoscute rezultatele pe primii doi ani şi patru luni ale acestui cincinal, în toate domeniile, atît în industrie cit şi în agricultură, planul a fost nu numai realizat, dar şi depăşit“. Mai departe, tovarăşul Ceauşescu releva: „Acordăm o mare atenţie înfăptuirii politicii partidului de ridicare a bunăstăriii materiale şi spirituale a întregului popor. Şi în acest domeniu hotărîrile Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că şi în activitatea noastră economică şi socială mai sunt încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului şi statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizita de ieri stînd sub semnul preocupării statornice de a da noi valenţe muncii şi vieţii cotidiene ale cetăţenilor Capitalei, ca şi ale tuturor oamenilor muncii din întreaga ţară. în timpul vizitei, secretarul general a fost însoţit de Virgil Trofim, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrşită coloană sonoră, ovaţii, aplauze, urări de sănătate şi de viaţă lungă, au ilustrat sentimentele faţă de tovarăşul Ceauşescu, exprimate emoţionant de cele mai largi categorii de cetăţeni ai Capitalei, în vechiul, cartier muncitoresc, astăzi întinerit de noile blocuri de pe bulevardul „1 Mai“, în inima vadului comercial al Oborului, la hala „Traian“, în pieţele ,,Rahova“ şi „Pantelimon“, în toate aceste locuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost înconjurat de mii de locuitori ai oraşului, fiecare dintre ei dorind să stringă mina secretarului general al partidului, să-i împărtăşească gîndurile, bucuriile şi greutăţile. între aceştia se află muncitoarea Ileana Popa de la fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“, maistrul Iulian Vică de la fabrica ,,Flacăra Roşie“, Ion Gherman, salariat la uzinele ,,Timpuri noi“ şi mulţi alţii. „Să trăiască partidul, să trăiţi şi dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, să vă dea dumnezeu sănătate şi putere de muncă, să ne conduceţi mulţi ani înainte“ — urarea din inimă a bătrînei colectiviste Floarea Iordache, mamă a 14 copii şi bunică a 16 nepoţi, mărturiseşte de la sine intensitatea acestor simţăminte. Ca şi cuvintele atît de grăitoare adresate secretarului general de bătrîna Ecaterina Siminiuc: „Vă mulţumesc că vă îngrijiţi de viaţa noastră, să trăieşti, tovarăşe Ceauşescu, să trăiască tot poporul românesc şi rogu-te dă-mi voie să te îmbrăţişez ca o mamă pentru tot ce ai făcut şi ce faci pentru ţară, pentru noi“, întâmpinat astfel, pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat, timp de mai bine de două ore, cinci vaduri comerciale — unde aproximativ un sfert din populaţia oraşului cumpără cele necesare din diferite cartiere ale municipiului, ceea ce a permis cuprinderea şi analizarea principalelor probleme ale aprovizionării bucureştenilor. In centrul dialogului de lucru cu gospodarii oraşului s-a aflat constatarea că pe pieţele capitalei atît comerţul de stat, cit şi cel cooperatist, precum şi producătorii individuali asigură o bună aprovizionare cu produse agro-alimentare, cu legume şi fructe de sezon. Ca într-o vastă vitrină a primăverii, la standuri şi tonete sunt etalate mărfuri proaspete, de bună calitate, care întrunesc aprecierile cumpărătorilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută, cu numeroşi bucureşteni. „Sînteţi mulţumiţi de aprovizionare, găsiţi întotdeauna ce căutaţi? Ce produse lipsesc?“ —sînt întrebări pe care secretarul general al partidului le adresează în fiecare piaţă, în repetate rînduri, grupurilor de gospodine, de cetăţeni. „Da, magazinul este bine aprovizionat“, răspunde Ana Ionescu, salariată la întreprinderea „Producţia“, aflată în acele momente în Hala „Traian“. „Găsim de toate, tovarăşe secretar general“ subliniază gospodina Rozalia Marinache în timpul vizitei in magazinele din piaţa „7 Noiembrie“. Aceleaşi aprecieri le fac şi alţi bucureşteni care precizează, totodată, că uneori lipsesc cartofii timpurii, unele legume de sezon, că unii vînzători nu respectă programul de funcţionare al magazinelor, că există un decalaj în aprovizionare între ceasurile dimineţii şi cele ale dupăamiezii. Rafturile unităţilor de desfacere, ale centrelor de carne, lapte, pîine, tonetele fermelor gospodăriilor de stat şi cooperativelor agricole de producţie, ale producătorilor individuali sunt plina de mărfuri. Astfel, numai la Piaţa ,,Rahova“ s-au adus, ca dealtfel în fiecare zi, 4.600 kg carne, 1 600 kg brînză, 200 000 de ouă, 13 000 kg de legume şi multe alte produse de sezon, mari cantităţi de făină, mălai, zahăr, ulei, conserve, precum şi semipreparate , mărfuri suficiente, pentru aprovizionarea cotidiană a populaţiei din cartierele din jur, a muncitorilor de la „Vulcan“, „Electromagnetica“, fabricile de confecţii şi alte unităţi industriale din această zonă. Iar aprecierile cumpărătorilor vin să completeze impresia de abundenţă pe care ţi-o lasă întreaga piaţă. ,,Simt o adevărată plăcere să vin la piaţă — arată Mihalache Mircea, maistru la Uzinele „Electronica“, locuitor din acest cartier. Piaţa „Rahova“ este acum curată, bine aprovizio (Continuare în pag. a 4-a) Pagina a 2-a Corespondentul — mesager al faptului cotidian Spectacolu micilor artişti . De Ziua internaţională a copilului, cei mai mici „artişti“ amatori din Sfîntu Gheorghe au pregătit pentru colegii lor, programe artistice îndelung pregătite de fiecare cămin şi grădiniţă în parte. Spicuind din repertoriul formaţiilor micilor artişti, notăm corurile în limbile română şi maghiară ale Grădiniţei nr. 2, recitări, jocuri şi dansuri populare româneşti şi secuieşti, gimnastică cu steguleţe, jocuri şi gimnastică cu cercuri. Spectacolul va avea loc în parcul oraşului Sfîntu Gheorghe la ora 16, iar în caz de timp nefavorabil, în sala Liceului nr. 1.