Cuvîntul Nou, mai 1974 (Anul 7, nr. 1247-1254)
1974-05-04 / nr. 1250. szám
I ___________________________ (Continuare in pag. a 3-a) Azi ne răspunde, tovarăşul MOISE OTVOS, primarul comunei llieni — Aşadar, tovarăşe piiarer, comuna llieni a făcut intr-un singur an un salt spectaculos, în clasamentul celor mai bine gospodărite localităţi din judeţ, de undeva dintre codaşe pînă la locul II. Acest succes răsplăteşte: strădania locuitorilor, priceperea şi competenţa tovarăşilor din Comitetul comunal de partid şi din comitetul executiv al consiliului popular comunal. V-a rămas totuşi din planul anului trecut vreun colectiv nerealizat? — Din nişte cauze obiective nu am reuşit să terminăm asfaltarea şoselei care neagă de reşedinţa judeţului. Comitetul comunal de partid şi comitetulexecutiv al consiliului popular comunal au hotărît să mobilizeze şi în acest an toţi cetăţenii pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a celor 3 localităţi care alcătuiesc comuna, pentru a ne înscrie şi din punct de, vedere estetic în rîndul celor mai frumioase comune din judeţ. In acest sens am hotărît Continuarea asfaltării drumului şi sperăm că prin sprijinul Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri lucrarea va fi gata pînă la 23 August. — Ce alte lucrări mai aveţi prevăzute? — O lucrare foarte importantă o constituie repararea şi alinierea gardurilor care sunt în curs de executare. S-a început de asemenea prepararea şi întreţinerea străzilor laterale pe circa 40.000 e to.p.- Extinderea şi amenajarea parcurilor şi zonelor verzi care vor acoperi o suprafaţă de 1 hectar... — Adică un hectar de frumuseţe. — Desigur. Mai notaţi repararea fîntînilor publice, construirea de poduri şi podeţe. — Cred că în planurile dv. sînt cuprinse şi satele aparţinătoare. — Bineînţeles. La Dobolii de Jos şi Sîncrai se vor amenaja vestiare la terenurile de sport, se vor face reparaţii curente la şcoala de 4 ani şi la grădiniţa din Dobolii de Jos, iar poduri şi podeţe se vor construi şi în satele aparţinătoare. — S-a încheiat un trimestru şi am intrat binişor în al doilea. Cum ar arăta un bilanţ al lucrărilor efectuate pînă acum? — Bilanţ este poate impropriu. Avem bineînţeles o evidenţă din care reiese că pînă în prezent s-au executat prin muncă patriotică lucrări in valoare de 950.772 lei din 1.700.000 lei planificați. GH. POPIȚA 1I I 05 5 NOU ÎN LOCALInm DUHNUAmim ? clasica celei de a XXX-a aniversari a liberarii a celui de al XXea Congres al pir. Ilii VIATA AMJMTflOII ASUMATE VOM INDEM CIHAIUL MIE DE TERMEN In prima zi a acestui an, colectivul de forestieri de la Sectorul de exploatare a lemnului din Baraolt, înregistra— după trei ani de activitate productivă din cincinal — un avans de 29 de zile. Raportat la angajamentul asumat, de a realiza cincinalul cu 185 de zile mai devreme, avansul obţinut era desigur insuficient. Practic, după consumarea primilor trei ani ai cincinalului, el ar fi trebuit să însumeze cel puţin 100 de zile. Cu conştiinţa acestui fapt, forestierii de aici au demarat producţia anului 1974, hotărîţi să recupereze restanţa şi să-şi asigure totodată, un avans suplimentar. Un cuvînt hotărîtor l-au avut in acest scop, comuniştii, nu numai în adunările generale, dar mai ales ca factor mobilizator, prin exemplul personal. — S-a spus — şi aşa trebuie să fie — că şefii unităţilor economice trebuie să fie conducători politici. Eu unul spun că asta nu e suficient. Fără intervenţia organizaţiei de partid, fără aportul ei la conducerea întregii activităţi, nu se poate atinge ţelul propus, nu se poate avea garanţia îndeplinirii sarcinilor şi angajamentelor asumate de colectiv. Or, o asemenea organizaţie, puternic ancorată în problematica producţiei, in realităţile concrete generate de faptele oamenilor, avem noi. Afirmaţia aparţine şefului de sector, “tovarăşul Victor Comporaru şi am redat-o tocmai pentru a dezvălui una din căile prin care colectivul acestei unităţi de producţie forestieră, a reuşit în prima treime a anului, şi reuşeşte, în continuare, să devanseze intr-un ritm de-a dreptul spectaculos, îndeplinirea sarcinilor din acest an jubiliar, hotărîtor pentru întregul cincinal. Şi iată că drumul de la vorbă la faptă e aici foarte scurt. Aproape că se confundă. Bilanţul primului trimestru, a adăugat devansului iniţial de 29 zile, încă... 35 zile!— mai mult decit in trei ani de cincinal! Iar la finele lunii aprilie, alte 32 de zile! Deci, după numai o treime din anul economic 1974, devansul cîștigat se cifrează la... 67 zile — care, cumulate la cele 29 zile, totalizează încă de pe acum aproape cele 100 de zile devans în realizarea cincinalului! — Care este însă angajamentul S.E.L. Baraolt, asumat în întrecerea socialistă pe 1974? — l-am întrebat pe interlocutor. — Angajamentul nostru, e oarecum neobişnuit. In urma uinei analize pe care am făcut-o în adunarea generală a organizaţiei de partid pe sector, asupra tuturor posibilităţilor de care dispunem, am ajuns la concluzia, că dacă vom încheia anul cu o realizare a planului la producţia globală şi marfă de 105 la sută L. VOICULESCU (Continuare in pag. a 3-a) Realizări remarcabile încheind primul trimestru cu rezultate bune în realizarea sarcinilor de plan, colectivul de oameni ai muncii de la Fabrica „Poliprod" din Tîrgu Secuiesc au continuat întrecerea socialistă pe luna aprilie cu un bilanţ deosebit de rodnic. Astfel, planul la producţia globală a fost realizat intr-un procent de 102,5 la sută, producţia marfă cu 103,7 la sută, productivitatea muncii cu 101,9 la sută, iar ,,producţia marfă vîndută şi încasată" (pe patru luni) în procent de 100,45 la sută. S-au evidenţiat: "colectivul secţiei metalurgice nr. 2 — iar de aici, muncitorii Vizi Anton Marosi Imre şi Leva László; secţia tîmplărie nr. 1 — unde se menţin fruntaşi în întrecere, Tunya Sarolta, Fekete Eva şi Balint István; secţia tîmplărie nr. 2 — în cadrul căreia muncesc oameni ca Mátyás Ferenc, Gáspár Béla, precum şi secţia metalurgică nr. 1 , condusă de maistrul Buza György. VERES LÁSZLÓ, coresp. Proletari din toate tarife ,unitivat * t * ♦ Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ieri, au fost puse în funcţiune. COMPLEXUL COMERCIAL DIN TÎRGU SECUIESC In dezvoltarea fără precedent a oraşului Tirgu Secuiesc pe plan economic şi social, ziua de vineri, 3 mai a.c. a marcat încă un moment important : racordarea la circuitul unităţilor menite să asigure servirea populaţiei a primului complex comercial, care se impune atît prin concepţia modernă de realizare — arhitecturală şi funcţională — cit şi prin capacitatea sa. Noul complex cuprinde la parter: restaurant „clasic", restaurant cu autoservire, cofetărie, bar de zi, precum şi o papetărie şi tutungerie. La etajul întîi al complexului se oferă cumpărătorilor articole de : confecţii, textile-încălţăminte, tricotaje, galanterie ş.a. Noul complex comercial reprezintă o reuşită completare a reţelei comerciale a oraşului aflat în plină dezvoltare, situarea acestuia la intrarea intr-unui din noile cartiere de locuinţe asigurînd intensa sa solicitare. HOTELUL-RESTAURANT „OITUZ“ Pe Drumul Naţional 11, Braşov , oraşul Gh. Gheorghiu-Dej, în imediata apropiere a localităţii Breţcu, în cadrul pitoresc al pasului Oituz a fost inaugurat, tot in cursul zilei de ieri, Hotelul şi restaurantul „Oituz". Noul obiectiv, menit să asigure servirea fluxului turistic şi de călători în continuă creştere de pe acest itinerar cuprinde 56 locuri de cazare, un restaurant, precum şi o terasă acoperită şi una descoperită. Demn de menţionat că, noua unitate, prin aleasa sa dotare cit şi prin nivelul serviciilor ce le oferă, se încadrează în categoria intîi, oferind condiţii de cazare şi de alimentaţie din cele mai bune. Iată deci, două „premiere" ale întreprinderii judeţene a cooperaţiei de consum în măsură să asigure noi şi îmbunătăţite condiţii de aprovizionare a populaţiei, de desfăşurare a sezonului turistic 1974. HERMAN ROSNER Primăvara noului cartier Simeria. Foto: BARTHA ÁRPAD Incepînd din toamna acestui an, învăţămîntul liceal va înregistra o cotitură radicală,, atît în sistemul de organizare cit şi în profil, indicaţiile conducerii da partid referindu-se, cu un deosebit accent la necesitatea educării elevilor prin muncă, pentru muncă, prin autoperfecţionare continuă, prin dezvoltarea spiritului muncitoresc, prin cultivarea convingerii că pot şi trebuie să presteze o muncă utilă societăţii. Sunt aspecte teoretice de care trebuie să se ţină seama însă, în organizarea activităţii tehnicoproductive din licee. Şi, cum în ziarul nostru am publicat un serial vizînd aceastăactivitate in toate liceele teoretice din oraşele judeţului, suntem în măsură să fixăm concluziile desprinse ca urmare a acestor analize. Ne vom referi pe rînd, la aspectul spaţiului şi dotării atelierelor, a cadrelor de specialitate (maiştrii-instructori), a organizării acestei activităţi, a eficienţei economice şi, în final, problema de maximă importanţă, a educării elevilor pentru muncă şi a rolului organizaţiilor de tineret şi de partid din şcoli în realizarea acestui deziderat. Nu poat inca, deşi Problema spaţiului şi a dotării atelierelor-şcoală, este, încă, departe de a satisface cerinţele programei de învăţămint, de ea legindu-se implicit parte din realizarea celorlalte aspecte. Satisfăcător, putem spune că stau Liceul nr. 1 Sfintu Gheorghe şi Liceul Covasna (mai puţin atelierul de lăcătuşerie) , parţial din Liceul Tg. Secuiesc şi slab liceele din,Baraolt şi Intorsura Buzăului unde problema spaţiului şi a dotării este practic sub ... insuficient. Va trebui să se ajungă la aigurarea unui loc de muncă individual pentru fiecare elev al liceului şi la o dotare cu scule şi maşiniunelte necesare desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi. Cu excepţia atelierului de croitorie al Liceului din Tîrgu Secuiesc şi al atelierului de ţesut covoare din Covasna, organizat în sistemul microunitate productivă, cu personal administrativ, cu plan de producţie pe elev, cu evidenţiaţi în muncă, cu contracte, cu sistem de însuşire a meseriei, in celelalte licee activitatea se desfăşoară mai mult sau mai puţin la întâmplare, urmărindu-se în primul rînd obţinerea produselor finite, realizarea planului de producţie şi mai puţin obişnuirea elevului cu munca planificată, apropiată oarecum de aceea din întreprinderi, cu disciplina muncitorească, cu exigenţa pentru calitatea muncii prestate nemaivorbind de protecţia şi igiena muncii, de aspectul economisirii materialului şi al timpului de la DORU MUREŞAN (Continuare în Lag a 3-a) Din activitatea tehnico-productivă din liceele teoretice de firei vor eficia fienţă 1.630.000 lei peste plan Harnicul colectiv de muncă al Cooperativei orăşeneşti de consum Tîrgu Secuiesc, a încheiat bilanţul activităţii sale pe prima treime a anului cu realizări deosebite. Se evidenţiază in primul rînd faptul că planul repartizat lui la desfacerea cu amănuntul a mărfurilor, a fost depăşit cu peste 1.630.000 lei. întreaga reţea comercială pe care o coordonează este organizată in bună parte, la nivelul cerinţelor actuale, asigurîndu-se o deservire civilizată, modernă. Ea a fost completată, cu un nou complex comercial dotat cu săli de bar şi restaurant, unităţi de textile, îmbrăcăminte, librărie etc. ŞTEFAN VARADI, corespondent ILA In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, vineri la amiază a avut loc solemnitatea decorării, prin Decret Prezidenţial, a unui mare număr de muncitori, ingineri, ţărani cooperatori, specialişti, cadre de conducere, activişti de partid şi de stat, pentru merite deosebite în muncă şi pentru contribuţia adusă la realizarea obiectivelor stabilite in în trecerea socialistă dintre organizaţiile judeţene de partid, consiliile populare judeţene, întreprinderi şi institute de cercetare şi proiectare în anul 1973. La solemnitate, care s-a desfăşurat la Palatul Republicii, au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Elena Ceauşescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. înaltele distincţii ale Republicii Socialiste România au fost înmînate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Rezultatele obţinute de cei decoraţi se înscriu în efortul general al clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, al tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care, sub conducerea înţeleaptă, clarvăzătoare, a Partidului Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, îndeplinesc cu abnegație hotărîri Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Aş dori să vă adresez tuturor celor care aţi fost distinşi astăzi cu ordine ale Republicii Socialiste România cele mai calde felicitări in numele Comitetului Central, al conducerii de stat, al meu personal şi să vă urez noi succese în activitatea dumneavoastră. (Aplauze puternice). Doresc să adresez, de asemenea, felicitări celorlalţi tovarăşi care vor fi distinşi în aceste zile cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Distincţiile acordate constituie de fapt aprecierea rezultatelor obţinute în 1973. Aş dori insă să folosesc acest prilej pentru a adresa calde felicitări tuturor oamenilor muncii, cu prilejul zile de 1 Mai, şi pentru rezultatele obţinute in îndeplinirea planului pe anul 1974 pînă la această dată. (Vii aplauze). Rezultatele pe cei trei ani ai cincinalului, precum şi rezultatele obţinute pe primele patru luni ale acestui an — planul este realizat in condiţiuni bune, obţinîndu-se, faţă de anul trecut o producţie mai mare cu circa 15 la sută — ne dau deplina încredere că şi in acest an sarcinile planului vor fi realizate in bune condiţiuni, asigurindu-se realizarea cincinalului şi a angajamentelor oamenilor muncii privind îndeplinirea obiectivelor sale înainte de termen. (Aplauze puternice). Nu aş putea să nu adresez încă o dată felicitări oamenilor muncii din Bucureşti, organizaţiei de partid, care au realizat şi planul pe primele patru luni ale acestui an cu o depăşire de circa 400 milioane lei, creînd astfel condiţiuni pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan pe acest an şi înfăptuirea cincinalului în patru ani şi jumătate. (Aplauze îndelungate). Fără îndoială, succesele obţinute în dezvoltarea economiei noastre naţionale se datoresc abnegaţiei cu care muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, înfăptuiesc politica Partidului Comunist Român, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale întregului popor. (Vii aplauze). Rezultatele pe care le dobîndim în dezvoltarea economică se reflectă nemijlocit în creşterea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor, crează condiţii ca prevederile planului cincinal cu privire la creşterea veniturilor oamenilor muncii să fie nu numai realizate, ci chiar depăşite in mod substanţial. Se adevereşte deci, încă o dată, că stă în mîinile noastre, ale tuturor, ale întregului nostru popor, posibilitatea de a înfăptui programul elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dez(Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 1-a) Aprecierea muncii însufleţite Ieri, in sala festivă a Comitetului judeţean de partid, prin Decretul preşedintelui Republicii Socialiste România, au fost decoraţi acei lucrători ai judeţului Covasna, care prin activitatea depusă au contribuit la obţinerea unor rezultate bune în industrie, investiţii, construcţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor, rezultate pentru care organizaţia judeţeană de partid s-a clasat pe locul VI in întrecerea socialistă, pe 1973. Mai multor tovarăşi le-au fost înmînate ordine şi medalii, pe baza Decretului Prezidenţial tovarăşul Barabás Lajos, şef secţie la întreprinderea textilă Oltul, a fost distins cu Ordinul Muncii cl. I, înaltă distincţie a fost înmînată cu prilejul solemnităţii decorării unui mare număr de muncitori, ingineri, ţărani, cooperatori, specialişti, cadre de conducere, activişti de partid şi de stat, la Bucureşti. Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a IlI-a — Bălan M. Vasile, şef sector la I.M. Căpeni. Ordinul Muncii clasa a IlI-a — Baciu I. Elisabeta, lustruitoare la Fabrica de mobilă din Sfintu Gheorghe, Fabian F. Margareta, muncitoare la Fabrica de confecţii Tîrgu Secuiesc, György St. Tereza, muncitoare la întreprinderea textilă „Oltul “Sfintu Gheorghe, Hodor St. Ludovic, strungar la Întreprinderea de şuruburi Tirgu Secuiesc, Kisgyörgy S. Maria, vînzătoare la unitatea nr. 20, din Sfintu Gheorghe, Kalcza Gh. Eugen, contabil șef al I.P.L. Covasna, Munteanu A. Victor, mecanic la I.F.E.T. Intorsura Buzăului, Richter F. Eva, directoarea Fabricii de amidon din Tîrgu Secuiesc, Medalia Muncii — Bacza I. Sarolta, muncitoare la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, Dicu G. Marcela, controloare tehnică de calitate la întreprinderea textilă „Oltul" Sfintu Gheorghe, György J. Etelka, şefa serviciului producţie la Fabrica de ţigarete Sfintu Gheorghe, Mikola F. Tibor Ferenc, operator la Fabrica de amidon Tîrgu Secuiesc, Lengyel L. Ilona Margareta, şef contabil la Direcţia Comercială judeţeană, Szabó A. Maria, lustruitoare la Fabrica de mobilă Sfintu Gheorghe, Szekeres E. (Continuare în pag. a 3-a) Necesitatea folosirii unor mijloace cit mai variate şi atractive în procesul permanent de educare a tuturor, oamenilor muncii, în general şi a tineretului în special, este cunoscută de toată lumea. Numai că nu este suficient să cunoşti, ci să te strâduieşti să şi aplici cele cunoscute. Afirmăm aceasta, deoarece în marea majoritate a locurilor vizitate, modernele mijloace audiovizuale nu sunt folosite în suficientă măsură pentru scopuri educative. Astfel, în multe licee şi şcoli generale, epidioscoapele nu sunt folosite decât la orele de curs, aparatele de proiecţie la fel. La căminele culturale, aparatele de televiziune se deschid doar la meciurile de fotbal sau „Telecinamateca", magnetofoanele au imprimate pe bandă doar muzică de dans, iar la cinematografele din localităţi rulează numai filme artistice. Şi cum bănuiam că la întreprinderea cinematografică judeţeană trebuie să se găsească ceva filme documentare, ne deplasăm pînă acolo, unde directorul întreprinderii, tovarăşul Török Ştefan ne pune la dispoziţie lista cu filmele documentare existenta. Toate aşteptările noastre au fost depăşite, pentru că filmele existente aici reprezintă (fără nici o figură de stil) o , adevărată comoară. 9 filme privind dezvoltarea economiei naţionale (Anii electronicii; Hunedoara ; Galaţi; Cînd celuloidul are un strat de... indiferenţă de şantierele tineretului etc.). 10 filme politico-sociale (Amintiri din U.T.C., Eroii nu mor niciodată etc.), 12 filme tratînd probleme sociale (Despre omenie, filme sanitare etc.), 38 filme de artă, cultură, călătorii, 48 de filme ştiinţifice, 65 de filme agrozootehnice. Marea majoritate a acestor filme sunt color şi toate sint intr-o foarte bună stare de proiecţie. — Cum sint folosite aceste filme tovarăşe director ? — In judeţul nostru sint 76 de unităţi cinematografice pe 16 mm. Toate filmele artistice trimise la aceste unităţi sint însoţite de cite un film documentar, aşa că permanent 76 din filmele documentaresunt în circuit. — Din sondajele efectuate de noi, la unele din aceste unităţi rulează însă doar filme artistice. Cum vă explicaţi acest fapt ? — Şi noi am mai găsit astfel de cazuri şi am sancţionat pe cei în culpă, dar parte de vină o au şi directorii de cămine culturale pentru lipsa de îndrumare şi control a operatorilor. — în afară de aceste 76 de filme care sunt (sau ar trebui să fie), proiectate la unităţile I.C.J, cum mai sunt folosite filmele documentare, cine le solicită? — Aici am ajuns la necazul nostru. Deşi am popularizat aceste filme la toate căminele cultur AL. STÄUBLE (Continuare în pag. a 3-a) Informăm cititorii nosdiană. In continuare tri, că incepînd cu acest ca gazetă săptămînală număr, ziarul nostru îşi „Cuvîntul nou” va apare încetează apariţia cotiîn fiecare miercuri. Activităţi culturale MAI 1974: — Serbare cîmpenească cu program cultural-artistic la Şugaş-Băi (ora 10). — Serbare cîmpenească la km 4 cu program cultural-sportiv (ora 12). în caz de timp nefavorabil programul artistic va avea loc la clubul „Gheorghe Doja“ din Sfintu Gheorghe (ora 16). — Concurs de orientare turistică (Dealul Partizanilor). — La Liceul nr. 1 din Sfintu Gheorghe, incepînd cu ora 8 dimineaţa, se va desfăşura concursul de gimnastică modernă, unde vor participa elevii din licee, şcoli profesionale şi şcoli generale. 5 MAI 1974: — Se va organiza la km 4 Sfintu Gheorghe o serbare cîmpenească. — Tir sportiv la poligonul din orașul Sfintu Gheorghe. — Seară de dans pentru tineret — clubul „Gheorghe Doja" (ora 19).