Cuvîntul Nou, mai 1974 (Anul 7, nr. 1247-1254)

1974-05-04 / nr. 1250. szám

I ___________________________ (Continuare in pag. a 3-a) Azi ne răspunde, tovarăşul MOISE OTVOS, primarul comunei llieni — Aşadar, tovarăşe piiarer, comuna llieni a făcut intr-un sin­gur an un salt spectaculos, în clasamentul celor mai bine gospodă­rite localităţi din judeţ, de undeva dintre codaşe pînă la locul II. Acest succes răsplăteşte: strădania locuitorilor, priceperea şi com­petenţa tovarăşilor din Comitetul comunal de partid şi din comitetul executiv al consiliului popular comunal. V-a rămas totuşi din planul anului trecut vreun colectiv nerealizat? — Din nişte cauze obiective nu am reuşit să terminăm asfaltarea şoselei care ne­agă de reşedinţa judeţului. Comitetul comunal de partid şi comitetu­l­­executiv al consiliului popular comunal au h­otărît să mobilizeze şi în acest an toţi cetăţenii pentru înfrumuse­ţarea şi buna gospodărire a celor 3 localităţi care alcătuiesc co­muna, pentru a ne înscrie şi din punct de, vedere estetic în rîndul celor mai frumio­ase comune din judeţ. In acest sens am hotărît Continuarea asfaltării drumului şi sperăm că prin sprijinul Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri lucrarea va fi gata pînă la 23 August. — Ce alte lucrări mai aveţi prevăzute? — O­ lucrare foarte importantă o constituie repararea şi alinie­rea gardurilor care sunt în curs de executare. S-a început de ase­menea prepararea şi întreţinerea străzilor laterale pe circa 40.000 e to­.p.- Extinderea şi amenajarea parcurilor şi zonelor verzi care vor acoperi o suprafaţă de 1 hectar... — Adică un hectar de frumuseţe. — Desigur. Mai notaţi repararea fîntînilor publice, construirea de poduri şi podeţe. — Cred că în planurile dv. sînt cuprinse şi satele aparţinătoare. — Bineînţeles. La Dobolii de Jos şi Sîncrai se vor amenaja ves­tiare la terenurile de sport, se vor face reparaţii curente la şcoala de 4 ani şi la grădiniţa din Dobolii de Jos, iar poduri şi podeţe se vor construi şi în satele aparţinătoare. — S-a încheiat un trimestru şi am intrat binişor în al doilea. Cum ar arăta un bilanţ al lucrărilor efectuate pînă acum? — Bilanţ este poate impropriu. Avem bineînţeles o evidenţă din care reiese că pînă în prezent s-au executat prin muncă patrio­tică lucrări in valoare de 950.772 lei din 1.700.000 lei planificați. GH. POPIȚA 1I I 05 5 NOU ÎN LOCALInm DUHNUAmim ? clasica celei de a XXX-a aniversari a liberarii­­ a celui de al XXea Congres al pir. Ilii VIATA AMJMTflOII ASUMATE VOM INDEM CIHAIUL MIE DE TERMEN In prima zi a acestui an, colec­tivul de­ forestieri de la Sectorul de exploatare a lemnului din Ba­­raolt, înregistra­­— după trei ani de activitate productivă din cin­cinal — un avans de 29 de zile. Raportat la angajamentul asumat, de a realiza cincinalul cu 185 de zile mai devreme, avansul obţinut era desigur insuficient. Practic, după consumarea primilor trei ani ai cincinalului, el ar fi trebuit să însumeze cel puţin 100 de zile. Cu conştiinţa acestui fapt, fo­restierii de aici au demarat pro­ducţia anului 1974, hotărîţi să recupereze restanţa şi să-şi asi­gure totodată, un avans supli­mentar. Un cuvînt hotărîtor l-au avut in acest scop, comuniştii, nu numai în adunările generale, dar mai ales ca factor mobilizator, prin exemplul personal. — S-a spus — şi aşa trebuie să fie — că şefii unităţilor eco­nomice trebuie să fie conducători politici. Eu unul spun că asta nu e suficient. Fără intervenţia or­ganizaţiei de partid, fără aportul ei la conducerea întregii activi­tăţi, nu se poate atinge ţelul pro­pus, nu se poate avea garanţia îndeplinirii sarcinilor şi angaja­mentelor asumate de colectiv. Or, o asemenea organizaţie, puternic ancorată în problematica produc­ţiei, in realităţile concrete gene­rate de faptele oamenilor, avem noi. Afirmaţia aparţine şefului de sector, “tovarăşul Victor Compo­­raru şi am redat-o tocmai pentru a dezvălui una din căile prin ca­re colectivul acestei unităţi de producţie forestieră, a reuşit în prima treime a anului, şi reuşeşte, în continuare, să devanseze in­tr-un ritm de-a dreptul spectacu­los, îndeplinirea sarcinilor din a­­cest an jubiliar, hotărîtor pentru întregul cincinal. Şi iată că drumul de la vorbă la faptă e aici foarte scurt. A­­proape că se confundă. Bilanţul primului trimestru, a adăugat de­­vansului iniţial de 29 zile, încă... 35 zile!­­— mai mult decit in trei ani de cincinal! Iar la finele lunii aprilie, alte 32 de zile! Deci, după numai o treime din anul economic 1974, devansul­ cîș­­tigat se cifrează la... 67 zile — care, cumulate la cele 29 zile, totalizează încă de pe acum a­proape cele 100 de zile devans în realizarea cincinalului! — Care este însă angajamen­tul S.E.L. Baraolt, asumat în în­trecerea socialistă pe 1974? — l-am întrebat pe interlocutor. — Angajamentul nostru, e oa­recum neobişnuit. In urma ui­nei analize pe care am făcut-o în adunarea generală a organizaţiei de partid pe sector, asupra tutu­ror posibilităţilor de care dispu­nem, am ajuns la concluzia, că dacă vom încheia anul cu o rea­lizare a planului la producţia globală şi marfă de 105 la sută L. VOICULESCU (Continuare in pag. a 3-a) Realizări remarcabile încheind primul trimestru cu rezultate bune în realizarea sarcinilor de plan, colectivul de oameni ai muncii de la Fa­brica „Poliprod" din Tîrgu Secuiesc au continuat întrece­rea socialistă pe luna aprilie cu un bilanţ deosebit de rod­nic. Astfel, planul la producţia globală a fost realizat intr-un procent de 102,5 la sută, producţia marfă cu 103,7 la sută, productivitatea muncii cu 101,9 la sută, iar ,,producţia marfă vîndută şi încasată" (pe patru luni) în procent de 100,45 la sută. S-au evidenţiat: "colectivul secţiei metalurgice nr. 2 — iar de aici, muncitorii Vizi Anton Marosi Imre şi Leva László; secţia tîmplărie nr. 1 — unde se menţin fruntaşi în întrecere, Tunya Sarolta, Fekete Eva şi Balint István; secţia tîmplărie nr. 2 — în cadrul căreia mun­cesc oameni ca Mátyás Ferenc, Gáspár Béla, precum şi secţia metalurgică nr. 1 , condusă de maistrul Buza György. VERES LÁSZLÓ, coresp. Proletari din toate tarife ,unitiva­t * t * ♦ Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ieri, au fost puse în funcţiune. COMPLEXUL COMERCIAL DIN TÎRGU SECUIESC In dezvoltarea fără precedent a oraşului Tirgu Secuiesc pe plan economic şi social, ziua de vi­neri, 3 mai a.c. a marcat încă un moment impor­tant : racordarea la circuitul unităţilor menite să asigure servirea populaţiei a primului complex comercial, care se impune atît prin concepţia mo­dernă de realizare — arhitecturală şi funcţională — cit şi prin capacitatea sa. Noul complex cu­prinde la parter: restaurant „clasic", restaurant cu autoservire, cofetărie, bar de zi, precum şi o papetărie şi tutungerie. La etajul întîi al comple­xului se oferă cumpărătorilor articole de : confec­ţii, textile-încălţăminte, tricotaje, galanterie ş.a. Noul complex comercial reprezintă o reuşită com­pletare a reţelei comerciale a oraşului aflat în plină dezvoltare, situarea acestuia la intrarea intr-unui din noile cartiere de locuinţe asigurînd intensa sa solicitare. HOTELUL-RESTAURANT „OITUZ“ Pe Drumul Naţional 11, Braşov , oraşul Gh. Gheorghiu-Dej, în imediata apropiere a localităţii Breţcu, în cadrul pitoresc al pasului Oituz a fost inaugurat, tot in cursul zilei de ieri, Hotelul şi restaurantul „Oituz". Noul obiectiv, menit să asigure servirea flu­xului turistic şi de călători în continuă creştere de pe acest itinerar cuprinde 56 locuri de cazare, un restaurant, precum şi o terasă acoperită şi una descoperită. Demn de menţionat că, noua u­­nitate, prin aleasa sa dotare cit şi prin nivelul serviciilor ce le oferă, se încadrează în categoria intîi, oferind condiţii de cazare şi de alimentaţie din cele mai bune. Iată deci, două „premiere" ale întreprinderii judeţene a cooperaţiei de consum în măsură să asigure noi şi îmbunătăţite condiţii de aprovizio­nare a populaţiei, de desfăşurare a sezonului tu­ristic 1974. HERMAN ROSNER Primăvara noului cartier Simeria. Foto: BARTH­A ÁRPAD Incepînd din toamna acestui an, învăţămîntul liceal va înregistra o cotitură radicală,, atît în­­ siste­mul de organizare cit şi în pro­fil, indicaţiile conducerii da par­tid referindu-se, cu un deosebit accent la necesitatea educării e­­levilor prin muncă, pentru mun­că, prin autoperfecţionare continuă, prin dezvoltarea spiri­tului muncitoresc, prin cultivarea convingerii că pot şi trebuie să presteze o muncă utilă societăţii. Sunt aspecte teoretice de care trebuie să se ţină seama însă, în organizarea activităţii tehnico­­productive din licee. Şi, cum în ziarul nostru am publicat un se­rial vizînd această­­activitate in toate liceele teoretice din oraşe­le judeţului, suntem­ în măsură să fixăm concluziile desprinse ca urmare a acestor analize. Ne vom referi pe rînd, la aspectul spaţiu­lui şi dotării atelierelor, a cadre­lor­ de specialitate (maiştrii-in­structori), a organizării acestei activităţi, a eficienţei economice şi, în final, problema de maximă importanţă, a educării elevilor pentru muncă şi a­ rolului organi­zaţiilor de tineret şi de partid din şcoli în realizarea acestui de­ziderat. Nu poat inca, deşi Problema spaţiului şi a dotării atelierelor-şcoală, este, încă, de­parte de­ a satisface cerinţele pro­gramei de învăţămint, de ea le­­gindu-se implicit parte din rea­­­lizarea celorlalte aspecte. Satis­făcător, putem spune că stau Li­ceul nr. 1 Sfintu Gheorghe şi Li­ceul Covasna (mai puţin atelierul de lăcătuşerie) , parţial din Liceul Tg. Secuiesc şi slab liceele din,Ba­raolt şi Intorsura Buzăului unde problema spaţiului şi a dotării este practic sub ... insuficient. Va trebui să se ajungă la aigurarea unui loc de muncă individual pentru fiecare elev al liceului şi la o dotare cu scule şi maşini­unelte necesare desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi. Cu excepţia atelierului de croi­torie al Liceului din Tîrgu Secu­iesc şi al atelierului de ţesut co­voare din Covasna, organizat în sistemul microunitate productivă, cu personal administrativ, cu plan de producţie pe elev, cu e­­videnţiaţi în muncă, cu contrac­te, cu sistem de însuşire a mese­riei, in celelalte licee activitatea se desfăşoară mai mult sau mai puţin la întâmplare, urmărindu-se în primul rînd obţinerea produ­selor finite, realizarea planului de producţie şi mai puţin obiş­­nuirea elevului cu munca planifi­cată, apropiată oarecum de aceea din întreprinderi, cu disciplina muncitorească, cu exigenţa pen­tru calitatea muncii prestate ne­­maivorbind de protecţia şi igiena muncii, de aspectul economisirii materialului şi al timpului de la­ DORU MUREŞAN (Continuare în L­ag a 3-a) Din activitatea tehnico-productivă din liceele teoretice d­e f­ire­i vor efici­­a f­ienţă 1.630.000 lei peste plan Harnicul colectiv de muncă al Cooperativei orăşeneşti de consum Tîrgu Secuiesc, a încheiat bilanţul activităţii sa­le pe prima treime a anului cu realizări deosebite. Se eviden­ţiază in primul rînd faptul că planul repartizat lui la desfa­cerea cu amănuntul a mărfuri­lor, a fost depăşit cu peste 1.630.000 lei. întreaga reţea co­mercială pe care o coordonea­ză este organizată in bună parte, la nivelul cerinţelor ac­tuale, asigurîndu-se o deser­vire civilizată, modernă. Ea a fost completată, cu un nou complex comercial dotat cu săli de bar şi restaurant, uni­tăţi de textile, îmbrăcăminte, librărie etc. ŞTEFAN VARADI, corespondent I­LA In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, vineri la a­­miază a avut loc solemnitatea de­corării, prin Decret Prezidenţial, a unui mare număr de muncitori, ingineri, ţărani cooperatori, spe­cialişti, cadre de conducere, acti­vişti de partid şi de stat, pentru merite deosebite în muncă şi pentru contribuţia adusă la reali­­zarea obiectivelor stabilite in în trecerea socialistă dintre organi­zaţiile judeţene de partid, consilii­le populare judeţene, întreprinderi şi institute de cercetare şi proiec­tare în anul 1973. La solemnitate, care s-a desfă­şurat la Palatul Republicii, au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Elena Ceauşes­­cu, Gheorghe Cioară, Lina Cioba­nu, Florian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lu­­pu, Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Du­mitru Popescu, Gheorghe Rădules­­cu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Bur­tică, Miron Constantinescu, Mi­­hai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Păţan, Gheorghe Oprea, vice­­prim-ministru al guvernului, Con­stantin Stătescu, secretarul Consi­liului de Stat, Ioan Ursu, preşe­dintele Consiliului Naţional pen­tru Ştiinţă şi Tehnologie. înaltele distincţii ale Republicii Socialiste România au fost înmî­­nate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Rezultatele obţinute de cei de­coraţi se înscriu în efortul gene­ral al clasei muncitoare, ţărăni­mii, intelectualităţii, al tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care, sub condu­cerea înţeleaptă, clarvăzătoare, a Partidului Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, îndeplinesc cu abnegație hotărîri­ Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Aş dori să vă adresez tuturor celor care aţi fost distinşi astăzi cu ordine ale Republicii Socialiste România cele mai calde felicitări in numele Comitetului Central, al conducerii de stat, al meu perso­nal şi să vă urez noi succese în ac­tivitatea dumneavoastră. (Aplau­ze puternice). Doresc să adresez, de asemenea, felicitări celorlalţi tovarăşi care vor fi distinşi în aceste zile cu ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România. Distincţiile a­­cordate constituie de fapt apre­cierea rezultatelor obţinute în 1973. Aş dori insă să folosesc a­­cest prilej pentru a adresa calde felicitări tuturor oamenilor mun­cii, cu prilejul zile de 1 Mai, şi pentru rezultatele obţinute in în­deplinirea planului pe anul 1974 pînă la această dată. (Vii aplauze). Rezultatele pe cei trei ani ai cincinalului, precum şi rezultatele obţinute pe primele patru luni ale acestui an — planul este realizat in condiţiuni bune, obţinîndu-se, faţă de anul trecut o producţie mai mare cu circa 15 la sută — ne dau deplina încredere că şi in acest an sarcinile planului vor fi realizate in bune condiţiuni, a­­sigurindu-se realizarea cincinalu­lui şi a angajamentelor oamenilor muncii privind îndeplinirea o­­biectivelor sale înainte de termen. (Aplauze puternice). Nu aş putea să nu adresez în­că o dată felicitări oamenilor muncii din Bucureşti, organizaţiei de partid, care au realizat şi pla­nul pe primele patru luni ale a­­cestui an cu o depăşire de circa 400 milioane lei, creînd astfel condiţiuni pentru realizarea înain­te de termen a sarcinilor de plan pe acest an şi înfăptuirea cinci­nalului în patru ani şi jumătate. (Aplauze îndelungate). Fără îndoială, succesele obţinute în dezvoltarea economiei noastre naţionale se datoresc abnegaţiei cu care muncitorii, ţăranii, inte­lectualii, toţi oamenii muncii, fă­ră deosebire de naţionalitate, în­făptuiesc politica Partidului Comu­nist Român, ce corespunde pe de­plin intereselor vitale ale între­gului popor. (Vii aplauze). Rezultatele pe care le dobîndim în dezvoltarea economică se re­flectă nemijlocit în creşterea bu­năstării materiale şi spirituale a întregului popor, crează condiţii ca prevederile planului cincinal cu privire la creşterea veniturilor oamenilor muncii să fie nu numai realizate, ci chiar depăşite in mod substanţial. Se adevereşte deci, încă o dată, că stă în mîinile noastre, ale tuturor, ale întregului nostru popor, posibilitatea de a înfăptui programul elaborat de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională în vederea făuririi so­cietăţii socialiste multilateral dez­(Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 1-a) Aprecierea muncii însufleţite Ieri, in sala festivă a Comitetu­lui judeţean de partid, prin Decre­tul preşedintelui Republicii So­cialiste România, au fost decoraţi acei lucrători ai judeţului Covas­na, care prin activitatea depusă au contribuit la obţinerea unor rezultate bune în industrie, inves­tiţii, construcţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor, rezultate pentru care organizaţia judeţeană de partid s-a clasat pe locul VI in întrecerea socialistă, pe 1973. Mai multor tovarăşi le-au fost înmînate ordine şi medalii, pe baza Decretului Prezidenţial tovarăşul Barabás Lajos, şef sec­ţie la întreprinderea textilă Oltul, a fost distins cu Ordinul Muncii cl. I, înaltă distincţie a fost înmî­­nată cu prilejul solemnităţii deco­rării unui mare număr de munci­tori, ingineri, ţărani, cooperatori, specialişti, cadre de conducere, activişti de partid şi de stat, la Bucureşti. Ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România" clasa a IlI-a — Bălan M. Vasile, şef sector la I.M. Căpeni. Ordinul Muncii clasa a IlI-a — Baciu I. Elisabeta, lustruitoare la Fabrica de mobilă din Sfintu Gheorghe, Fabian F. Margareta, muncitoare la Fabrica de confec­ţii Tîrgu Secuiesc, György St. Te­reza, muncitoare la întreprinderea textilă „Oltul “Sfintu Gheorghe, Hodor St. Ludovic, strungar la Întreprinderea de şuruburi Tirgu Secuiesc, Kisgyörgy S. Maria, vîn­­zătoare la unitatea nr. 20, din Sfintu Gheorghe, Kalcza Gh. Eu­gen, contabil șef al I.P.L. Covasna, Munteanu A. Victor, mecanic la I.F.E.T. Intorsura Buzăului, Rich­ter F. Eva, directoarea Fabricii de amidon din Tîrgu Secuiesc, Medalia Muncii — Bacza I. Sa­rolta, muncitoare la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, Dicu G. Marcela, contro­loare tehnică de calitate la între­prinderea textilă „Oltul" Sfintu Gheorghe, György J. Etelka, şefa serviciului producţie la Fabrica de ţigarete Sfintu Gheorghe, Mi­kola F. Tibor Ferenc, operator la Fabrica de amidon Tîrgu Secu­iesc, Lengyel L. Ilona Margareta, şef contabil la Direcţia Comercia­lă judeţeană, Szabó A. Maria, lus­truitoare la Fabrica de mobilă Sfintu Gheorghe, Szekeres E. (Continuare în pag. a 3-a) Necesitatea folosirii unor mij­loace cit mai variate şi atractive în procesul permanent de edu­care a tuturor, oamenilor muncii, în general şi a tineretului în special, este cunoscută de toată lumea. Numai că nu este sufi­cient să cunoşti, ci să te strâ­­duieşti să şi aplici cele cunoscu­te. Afirmăm aceasta, deoarece în marea majoritate a locurilor vizi­tate, modernele mijloace audio­vizuale nu sunt folosite în sufi­­cientă măsură pentru scopuri e­­ducative. Astfel, în multe licee şi şcoli generale, epidioscoapele nu sunt folosite decât la orele de curs, aparatele de proiecţie la fel. La căminele culturale, aparatele de televiziune se deschid doar la meciurile de fotbal sau „Telecina­­mateca", magnetofoanele au im­primate pe bandă doar muzică de dans, iar la cinematografele din localităţi rulează numai filme ar­tistice. Şi cum bănuiam că la în­treprinderea cinematografică ju­deţeană trebuie să se găsească ceva filme documentare, ne de­plasăm pînă acolo, unde directo­rul întreprinderii, tovarăşul Török Ştefan ne pune la dispoziţie lista cu filmele documentare existenta. Toate aşteptările noastre au fost depăşite, pentru că filmele exis­tente aici reprezintă (fără nici o figură de stil) o , adevărată co­moară. 9 filme privind dezvolta­rea economiei naţionale (Anii e­­lectronicii; Hunedoara ; Galaţi; Cînd celuloidul are un strat de... indiferenţă de şantierele tineretului etc.). 10 filme politico-sociale (Amintiri din U.T.C., Eroii nu mor niciodată etc.), 12 filme tratînd pro­bleme sociale (Despre omenie, filme sanitare etc.), 38 filme de artă, cultură, călătorii, 48 de fil­me ştiinţifice, 65 de filme agro­zootehnice. Marea majoritate a acestor filme sunt color şi toate sint intr-o foarte bună stare de proiecţie. — Cum sint folosite aceste fil­me tovarăşe director ? — In judeţul nostru sint 76 de unităţi cinematografice pe 16 mm. Toate filmele artistice trimise la aceste unităţi sint însoţite de cite un film documentar, aşa că per­manent 76 din filmele documen­tare­­sunt în circuit. — Din sondajele efectuate de noi, la unele din aceste unităţi rulează însă doar filme artistice. Cum vă explicaţi acest fapt ? — Şi noi am mai găsit astfel de cazuri şi am sancţionat pe cei în culpă, dar parte de vină o au şi directorii de cămine cultu­rale pentru lipsa de îndrumare şi control a operatorilor. — în afară de aceste 76 de fil­me care sunt (sau ar trebui să fie), proiectate la unităţile I.C.J, cum mai sunt folosite filmele do­cumentare, cine le solicită? — Aici am ajuns la necazul nostru. Deşi am popularizat aces­te filme la toate căminele cultur­ AL. STÄUBLE (Continuare în pag. a 3-a) Informăm cititorii nos­diană. In continuare tri, că incepînd cu acest ca gazetă săptămînală număr, ziarul nostru îşi „Cuvîntul nou” va apare încetează apariţia coti­în fiecare miercuri. Activităţi cultural­e MAI 1974: — Serbare cîmpenească cu program cultural-artistic la Şugaş-Băi (ora 10). — Serbare cîmpenească la km 4 cu program cultural-spor­­tiv (ora 12). în caz de timp nefavorabil programul artistic va avea loc la clubul „Gheor­­ghe Doja“ din Sfintu Gheorghe (ora 16). — Concurs de orientare tu­ristică (Dealul Partizanilor). — La Liceul nr. 1 din Sfintu Gheorghe, incepînd cu ora 8 dimineaţa, se va desfăşura con­cursul de gimnastică modernă, unde vor participa elevii din licee, şcoli profesionale şi şcoli generale. 5 MAI 1974: — Se va organiza la km 4 Sfintu Gheorghe o serbare cîmpenească. — Tir sportiv la poligonul din orașul Sfintu Gheorghe. — Seară de dans pentru tine­ret — clubul „Gheorghe Doja" (ora 19).

Next