Cuvîntul Nou, iunie 1975 (Anul 8, nr. 1307-1308)
1975-06-04 / nr. 1307
Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VIII. Nr. 1307, MIERCURI, 4 IUNIE 1975 8 PAGINI 50 BANI Spre cotele finale ale cincinalului Platforma I.J.I.L „ ..Mobila“ a îndeplinit planul cincinal Colectivul platformei întreprinderii județene de industrie locală „Mobila“ a raportat în aceste zile un remarcabil succes de muncă: îndeplinirea, pe data de 29 mai, a prevederilor planului cincinal la producţia globală industrială. O dimensiune aparte conferă acestei realizări faptul, că ea reprezintă devansarea propriului angajament (cincinalul cu 210 zile mai devreme) cu 6 zile, ceea ce permite ca, pînă la încheierea perioadei 1971—1975 să se realizee o producţie globală suplimentară de 75 milioane leifaţă de 57,6 milioane lei la care s-a angajat iniţial unitatea în întrecerea socialis- tui. Mai mult, după cum bine se ştie „Mobila“ a realizat sarcinile de export, aferente acestui cincinal, încă de anul trecut pe data de 31 martie, preconizînd depășirea acestora, pînă la finele acestui an, cu 16 milioane lei valută. Să încercăm să trecem dincolo de aceste cifre — și aceasta nu pentru că ele ar fi insuficient de grăitoare. Ștefan Puskás, directorul platformei „Mobila“: De la bun început o precizare — ru land colectivul pentru că prilejul în discuție o impune, ci pentru că recunoașterea i se cuvie Continuare în pag. a 3-a) „NICI O MAȘINĂ ȘI NIC UN UTILAJ SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT" Dialog continuu MASA ROTUNDA, participă: Octavian Cristea, şef sector industrializare Zăbrălău, de la U.F.E.T. Intorsura Buzăului; Nicolae Fănică, secretarul organizaţiei de bază nr. 1 şi Gheorghe Tudorache, şef atelier mecanic de la Fabrica de cherestea din Zăbrălău. Red. — îndeplinirea ritmică a producţiei este condiţionată de folosirea tuturor utiajelor şi maşinilor la întreagă capacitate. Cum se prezintă situaţia la S.R.L. Zăbrălău ? OCTAVIAN CRISTEA - Procentele de îndeplinire a planului la producţia globală şi la productivitatea muncii, itt parte sunt edificatoare: ianuarie — 83 la sută şi, respectiv 82,5 la sută; februarie — 92,3 la sută şi, respectiv, 91,2 la sută; aprilie — 102 şi 1tt la sută. Timpii deselor stagnări totalizaţi, sunt destul de mari. Cele mai multe stagnări ne-a dat gaterul montat anul trecut, care cu... conștiința !1 are sistemul de manevrare foarte defectuos. Au fost cazuri cînd într-o lună s-au ars cite 15—16 bobine de la aparatul de cuplare, în loc de ... 1—2 pe an. NICOLAE FANICA — Lipsa unei piese de schimb, cum sînt reductoarele fabricate cîndva de Întreprinderea „Neptun" din Cîmpina au dus la stagnări îndelungate. O parte din pinioane le-am fabricat noi, altele am reușit să ni le asigurăm din afară. In prezent ne-am echilibrat cererea de piese de schimb. OCTAVIAN CRISTEA — La acestea se mai adaugă neutilizarea circularelor din lipsa forţei de muncă. Cumulat pe patru luni, numărul mediu scriptic planificat a fost realizat NITA PREDA (Continuare în pag. a 3-a) Brigada ziarului „CUVÎNTUL NOU“ in raid „Pete" pe radiografia culturală a unor staţiuni balneoclimaterice De data aceasta brigada ziarului şi-a fixat „obiectivul" în cîteva staţiuni balneoclimaterice din judeţ, în scopul de a vedea modul în care activitatea culturală, artistică completează în mod plăcut, util şi nu în ultimul rind, instructiv programul celor veniţi la odihnă sau tratament. Aceasta a fost ideea ce ne-a călăuzit în descifrarea „partiturii" numite „Plan de măsuri culturale" pentru sezonul turistic estival al CASEI ORĂŞENEŞTI DE CULTURA COVASNA. Trebuie să mărturisim, de la bun început, că ne-a bucurat faptul că tovarăşul ORBÁN SÁNDOR, directorul amintitei instituţii, a fost pe deplin de acord cu această idee. La prima vedere planul în discuție se prezintă bogat, diversificat, orientat spre a ţine seama de evantaiul larg al preferinţelor şi exigenţelor celor pentru care Covasna nu înseamnă (nu trebuie să însemne) numai ,,1000 de izvoare de sănătate". Astfel, sunt prevăzute expuneri cu proiecţii de diapozitive pentru cunoaşterea oraşului, a judeţului, excursii şi drumeţii, spectacole de teatru, expoziţii de artă plastică, programe muzicale, de la festivalul fanfarelor, pînă la muzica cultă (şi aceasta din urmă aflăm că se bucura de mare succes), serbări populare devenite tradiţionale ş.a. Sugerăm totuşi încă cîteva „note" ce considerăm că merită a fi adăugate „partiturii", aceasta şi cu sprijinul Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă ( ,... anul acesta ne-am bucurat de o atenţie mult sporită din partea Comitetului judeţean de cultură"). • Gradarea, eşalonarea genurilor de programe culturale pe toata durata sezonului, ţinind cont de fluxul vizitatorilor, de succesiunea seriilor (unele perioade sunt foarte abundente în programe, altele mai puţin). Stabilirea unui grafic de deplasare la Covasna a formaţiilor artistice de amatori reprezentative din judeţ (in special a celor avînd un reuşit repertoriu de muzică şi dansuri populare, specifice judeţului) • Nu ar trebui omişi nici absolvenţii şcolii populare de artă. • Permanentizarea (la două săptămîni cel puţin) a concertelor de fanfară, prin valorificarea formaţiilor bune din judeţ. PINA CÎND ? Staţiunea Vîtcele, pe care am vizitat-o în continuarea raidului nostru, ne-a intimpinat primitoare, cochetă, „gătită" intr-un veşmînt nou, bucuroasă sa-şi primească cei dinţii oaspeţi in actualul sezon estival. „Pe data de Brigada de raid: H. ROSNER, H.C. DELIU, I. NEGURA (Continuare în pag. a 6-a) • Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Elene, Constantin Karamanlis, au semnat, marţi, la Bucureşti, Declaraţia solemnă comună a Republicii Socialiste România şi Republicii Elene • Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat, miercuri, la Alba Iulia, la festivităţile consacrate împlinirii a 375 de ani de la prima unire politică a ţărilor române de către Mihai Viteazul şi a două milenii de atestare documentară a oraşului. Cu acest prilej, municipiului Alba Iulia, judeţul Alba, prin decret prezidenţial, i-a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I , Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit, joi seara, o recepţie în onoarea participanţilor la colocviul interparlamentar „Un nou sistem de relaţii economice internaţionale“, ale cărui lucrări se desfăşoară la Bucureşti • In ziua de 30 mai a.c. a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România. însemnărilarsi la faţa de om De la un an la altul, oraşul Sfîntu Gheorghe arată tot mai frumos, devine tot mai bogat, peisajul său urbanistic împlinindu-se armonios cu noi obiective industriale, sociale şi culturale. Platforma industrială cunoaşte o continuă redimensionare. Cartierele urbei se împlinesc cu nenumărate blocuri. Casa de cultură, noua casă de cultură îi dă centrului urbei o notă de monumentalitate. Noul spital întregește trurmiseea unei urbe în plină dezvoltare. Și toate stau mărturie grijii pe care partidul ne-o poartă, dovedesc politica înțeleaptă a partidului privind dezvoltarea armonioasă a tuturor județelor României socialiste. R. CRIȘAN (Continuare In pag. 4—5) Grandioasa adunare populară de la Alba Iulia Alba Iuli, monument mereu viu al istoriei noastre, a trăit în săptămîna trecută, în ziua de 27 mai, momente de mare sărbătoare, avîndu-ne părtaşi pe noi loji cei ce trăim şi muncim pe însoritul plai a! României socialiste. in prezenta tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, in cadrul unei grandioase adunări populare a fost aniversată prima unire politică a ţarilor române, împlinirea a 375 de ani de cînd Mihai Viteazul i-a adunat pe toţi românii din jurul Carpalor între marginile aceleiaşi tari. De asemenea, a fost sărbătorit oraşul bimilenar, Alba Iulia. Aşa ne-am obişnuit să-i cinstim pe eroi, pe marii bărbaţi ai neamului, aşa am înrăţat să ne amintim despre trecerea noastră prin vreme. Alba Iulia, leagăn de istorie, unul din centrele care au trăit intens procesul împletirii celor două mari civilizaţii, a dacilor şi a romanilor, din care s-a plămădit şi s-a dezvoltat poporul român, s-a înscris în trecutul nostru glorios ca un simbol al luptei şi biruinţei pentru unitate, independentă şi progres social. De pe aceste strămoşeşti meleaguri au pornit în fruntea luptei iobagilor legendarii Horea, Cloşca şi Crişan. Pe aceste plaiuri, în 1848, ţăranii şi orăşenii asupriţi şi-au îndreptat paşii şi speranţele spre Cîmpia Libertăţii de la filaj. In cetatea munților de piatră, cu depse(Continuare in pag. a 7-a) ZIUA MILIŢIEI Ne mai despart puţine zile, pînă la sărbătoarea — de-acum tradiţională— a „Zilei miliţiei“. Creată din iniţiativa şi sub conducerea Partidului Comunist Român, în perioada marilor prefaceri politice şi social-economice din ţara noastră, miliţia a primit nobila sarcină ca, împreună cu celelalte organe de stat, cu sprijinul larg şi multilateral al maselor de oameni ai muncii să apere proprietatea socialistă şi personală, ordinea şi liniştea publică, interesele legale ale cetăţenilor. Sub conducerea clarvăzătoare a partidului nostru activitatea organelor de miliţie a cunoscut o neîntreruptă îmbogăţire şi perfecţionare, înscriindu-se ca o contribuţie de esenţă la apărarea şi consolidarea cuceririlor socialiste ale poporului. Cadrele noastre animate de un înflăcărat patriotism, devotament profund faţă de partid şi popor muncesc cu toată dăruirea şi pasiunea pentru a fi la înălţi-Maior HARMATI ADAIBERT, şeful Miliţiei judeţene (Continuare în pag. 4—5) ÎN SLUJBA PATRIEI. AU ÎNDEPLINIT CINCINALUL Colectivul întreprinderii textile „Oltul" din Sfintu Gheorghe raportează îndeplinirea pe data de 31 mai a.c, cu 215 zile Înainte de termen, a sarcinilor planului cincinal la ţesături Unite din bumbac. Pînă la finele anului va realiza o producţie suplimentară de 14.500.000 m.p. tesofttrl. (N.P.)