Cuvîntul Nou, iunie 1975 (Anul 8, nr. 1307-1308)

1975-06-04 / nr. 1307

Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VIII. Nr. 1307, MIERCURI, 4 IUNIE 1975 8 PAGINI 50 BANI Spre cotele finale ale cincinalului Platforma I.J.I.L „ ..Mobila“ a îndeplinit planul cincinal Colectivul platformei întreprinderii județene de indus­trie locală­­ „Mobila“ a raportat în aceste zile un remarca­bil succes de muncă: îndeplinirea, pe data de 29 mai, a pre­vederilor planului cincinal la producţia globală industrială.­­ O dimensiune aparte conferă acestei realizări faptul, că ea­­ reprezintă devansarea propriului angajament (cincinalul cu 210 zile mai devreme) cu 6 zile, ceea ce permite ca, pînă la­­ încheierea perioadei 1971—1975 să se realize­e o producţie globală suplimentară de 75 milioane lei­­faţă de 57,6 milioane­­ lei la care s-a angajat iniţial unitatea în întrecerea socialis-­­ tui. Mai mult, după cum bine se ştie „Mobila“ a realizat­­ sarcinile de export, aferente acestui cincinal, încă de anul­­ trecut pe­ data de 31 martie, preconizînd depășirea acestora, pînă la finele acestui an, cu 16 milioane lei valută. Să în­cercăm să trecem dincolo de aceste cifre — și aceasta nu pentru că ele ar fi insuficient de grăitoare. Ștefan Puskás, directorul platformei „Mobila“: De la bun început o precizare — r­u land colectivul pentru că prilejul în discuție o impune, ci pentru că recunoașterea i se cuvi­e Continuare în pag. a 3-a) „NICI O MAȘINĂ ȘI NIC UN UTILAJ SUB RAN­­DAMENTUL PLANIFICAT, NICI UN MINUT NE­LUCRAT" Dialog continuu MASA ROTUNDA, participă: Octa­­vian Cristea, şef sector industrializare Zăbrălău, de la U.F.E.T. Intorsura Bu­zăului; Nicolae Fănică, secretarul or­ganizaţiei de bază nr. 1 şi Gheorghe Tudorache, şef atelier mecanic de la Fabrica de cherestea din Zăbră­­lău. Red. — îndeplinirea ritmică a pro­­ducţiei este condiţionată de folosirea tuturor­ utiaj­elor şi maşinilor la în­treagă capacitate. Cum se prezintă situaţia la S.R.L. Zăbrălău ? OCT­AVI­AN CRISTEA - Procente­le de îndeplinire a planului la pro­ducţia globală şi la productivitatea muncii, itt parte sunt edificatoare: ianuarie — 83 la sută şi, respectiv 82,5 la sută; februarie — 92,3 la su­tă şi, respectiv, 91,2 la sută; aprilie — 102 şi 1tt la sută. Timpii deselor stagnări totalizaţi, sunt destul de mari. Cele mai multe stagnări ne-a dat gaterul montat anul trecut, care cu... conștiința !­1 are sistemul de manevrare foarte de­fectuos. Au fost cazuri cînd într-o lună s-au ars cite 15—16 bobine de la aparatul de cuplare, în loc de ... 1—2 pe an. NICOLAE FANICA — Lipsa unei piese de schimb, cum sînt reductoa­­rele fabricate cîndva de Întreprinde­rea „Neptun" din Cîmpina au dus la stagnări îndelungate. O parte din pinioane le-am fabricat noi, altele am reușit să ni le asigurăm din a­­fară. In prezent ne-am­ echilibrat ce­rerea de piese de schimb. OCT­A­VIAN CRISTEA — La aces­tea se mai adaugă neutilizarea cir­cularelor din lipsa forţei de muncă. Cumulat pe patru luni, numărul me­diu scriptic planificat a fost realizat NITA PREDA (Continuare în pag. a 3-a) Brigada ziarului „CUVÎNTUL NOU“ in raid „Pete" pe radiografia culturală a unor staţiuni balneoclimaterice De data aceasta brigada ziarului şi-a fixat „obiecti­vul" în cîteva staţiuni balneoclimaterice din judeţ, în scopul de a vedea modul în care activitatea culturală, artistică completează în mod plăcut, util şi nu în ulti­mul rind, instructiv programul celor veniţi la odihnă sau tratament. Aceasta a fost ideea ce ne-a călăuzit în descifrarea „partiturii" numite „Plan de măsuri culturale" pentru sezonul turistic estival al CASEI ORĂŞENEŞTI DE CUL­TURA COVASNA. Trebuie să mărturisim, de la bun început, că ne-a bucurat faptul că tovarăşul ORBÁN SÁNDOR, directorul amintitei instituţii, a fost pe deplin de acord cu această idee. La prima vedere planul în discuție se prezintă bogat, diversificat, orientat spre a ţine seama de evantaiul larg al preferinţelor şi exigenţelor celor pentru care Covasna nu înseamnă (nu trebuie să însemne) numai ,,1000 de­ izvoare de sănă­tate". Astfel, sunt prevăzute expuneri cu proiecţii de diapozitive pentru cunoaşterea oraşului, a judeţului, excursii şi drumeţii, spectacole de teatru, expoziţii de artă plastică, programe muzicale, de la festivalul fan­farelor, pînă la muzica cultă (şi aceasta din urmă aflăm că se bucura de mare succes), serbări populare deve­nite tradiţionale ş.a. Sugerăm totuşi încă cîteva „note" ce­ considerăm că merită a fi adăugate „partiturii",­ aceasta şi cu spriji­nul Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socia­listă ( ,... anul acesta ne-am bucurat de o atenţie mult sporită din partea Comitetului judeţean de cultură"). • Gradarea, eşalonarea genurilor de programe cultu­rale pe toata durata sezonului, ţinind cont de fluxul vizitatorilor, de succesiunea seriilor (unele perioade sunt foarte abundente în programe, altele mai puţin).­­ Stabilirea unui grafic de deplasare la Covasna a for­maţiilor artistice de amatori reprezentative din judeţ (in special a celor avînd un reuşit repertoriu de mu­zică şi dansuri populare, specifice judeţului) • Nu ar trebui omişi nici absolvenţii şcolii populare de artă. • Permanentizarea (la două săptăm­îni cel puţin) a con­certelor de fanfară, prin valorificarea formaţiilor bune din judeţ. PINA CÎND ? Staţiunea Vîtcele, pe care am vizitat-o în continuarea raidului nostru, ne-a intimpinat primitoare, cochetă, „gătită" intr-un veşmînt nou, bucuroasă sa-şi primească cei dinţii oaspeţi in actualul sezon estival. „Pe data de Brigada de raid: H. ROSNER, H.C. DELIU, I. NEGURA (Continuare în pag. a 6-a) • Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu şi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Elene, Con­stantin Karamanlis, au semnat, marţi, la Bucureşti, Declaraţia solemnă comună a Republicii Socialiste România şi Republicii Elene • Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au participat, miercuri, la Alba Iulia, la festivităţile consacrate împlinirii a 375 de ani de la prima unire politică a ţărilor române de către Mihai Viteazul şi a două milenii de atestare documentară a oraşului. Cu acest prilej, municipiului Alba Iulia, judeţul Alba, prin decret prezidenţial, i-a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I , Pre­şedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a o­­ferit, joi seara, o recepţie în onoarea participanţilor la colocviul inter­parlamentar „Un nou sistem de relaţii economice internaţionale“, ale că­rui lucrări se desfăşoară la Bucureşti • In ziua de 30 mai a.c. a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România. însemnări­larsi la faţa de om­ De la un an la altul, oraşul Sfîntu Gheorghe arată tot mai frumos, devine tot mai bogat, peisajul său urba­nistic împlinindu-se armo­nios cu noi obiective in­dustriale, sociale şi cultu­rale. Platforma industrială cunoaşte o continuă redi­­mensionare. Cartierele ur­bei se împlinesc cu nenu­mărate blocuri. Casa de cultură, noua casă de cul­tură îi dă centrului urbei o notă de monumentalitate. Noul spital întregește tru­­rmi­se­ea unei urbe în pli­nă dezvoltare. Și toate stau mărturie grijii pe care par­tidul ne-o poartă, dovedesc politica înțeleaptă a parti­dului privind dezvoltarea armonioasă a tuturor jude­țelor României socialiste. R. CRIȘAN (Continuare In pag. 4—5) Grandioasa adunare populară de la Alba Iulia Alba Iul­i, monument mereu viu al istoriei noastre, a trăit în săptămîna trecută, în ziua de 27 mai, momente de mare sărbătoare, avîndu-ne părtaşi pe noi loji cei ce trăim şi muncim pe însoritul plai a! României socialiste. in prezenta tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, in cadrul unei grandioase adunări popu­lare a fost aniversată prima unire politică a ţarilor româ­ne, împlinirea a 375 de ani de cînd Mihai Viteazul i-a adu­nat pe toţi românii din jurul Carpal­­or între marginile ace­leiaşi tari. De asemenea, a fost sărbătorit oraşul bimilenar, Alba Iulia. Aşa ne-am obişnuit să-i cin­stim pe eroi, pe marii bărbaţi ai neamului, aşa am înrăţat să ne amintim despre trecerea noastră prin vreme. Alba Iulia, leagăn de isto­rie, unul din centrele care au trăit intens procesul împletirii celor două mari civilizaţii, a dacilor şi a romanilor, din ca­re s-a plămădit şi s-a dezvol­tat poporul român, s-a înscris în trecutul nostru glorios ca un simbol al luptei şi biruin­ţei pentru unitate, independen­tă şi progres social. De pe a­­ceste strămoşeşti m­eleaguri au pornit în fruntea luptei ioba­gilor legendarii Horea, Cloşca şi Crişan. Pe aceste plaiuri, în 1848, ţăranii şi orăşenii asu­priţi şi-au îndreptat paşii şi speranţele spre Cîmpia Liber­tăţii de la filaj. In cetatea munților de piatră, cu depse­(Continuare in pag. a 7-a) ZIUA MILIŢIEI Ne mai despart puţine zile, pînă la sărbătoarea — de-acum tradiţională­­— a „Zilei mili­ţiei“. Creată din iniţiativa şi sub­ conducerea Partidului Co­munist Român, în perioada marilor prefaceri politice şi social-economice din ţara noastră, miliţia a primit nobi­la sarcină ca, împreună cu celelalte organe de stat, cu sprijinul larg şi multilateral al maselor de oameni ai muncii să apere proprietatea socialis­tă şi personală, ordinea şi li­niştea publică, interesele le­gale ale cetăţenilor. Sub conducerea clarvăzătoa­re a partidului nostru activi­tatea organelor de miliţie a cunoscut o neîntreruptă îmbo­găţire şi perfecţionare, în­­scriindu-se ca o contribuţie de esenţă la apărarea şi conso­lidarea cuceririlor socialiste ale poporului. Cadrele noastre animate de un înflăcărat pa­triotism, devotament profund faţă de partid şi popor mun­cesc cu toată dăruirea şi pa­siunea pentru a fi la înălţi-Maior HARMATI ADAI­BERT, şeful Miliţiei judeţene (Continuare în pag. 4—5) ÎN SLUJBA PATRIEI. AU ÎNDEPLINIT CINCINALUL Colectivul întrepr­inderii textile „Oltul" din Sfintu Gheorghe raportează îndeplinirea pe data de 31 mai a.c, cu 215 zile Înainte de termen, a sarcinilor planului cincinal la ţesături Unite din bumbac. Pînă la finele anu­lui va realiza o producţie suplimentară de 14.500.000 m.p. tesofttrl. (N.P.)

Next