Cuvântul Nou, august 1994 (Anul 5, nr. 1165-1186)

1994-08-02 / nr. 1165

CUVÂNTUL NOU coriBiAN iiuii-niinc m jiidîimi covism Anul V Nr. 1165 Marți 2 august 1994 8 pagini — 80 lei Continuă greva minerilor Greva generala a mine­rilor din Bazinul carbonifer Rovinari şi Motru a intrat in a cincea zi, încercările de duminică dimineaţă şi de ieri de stingere a con­flictului de muncă au eşuat. De luni, minerilor de la Re­­gia Autonomă a Lignitului li s-au adăugat şi membrii Ligii „Concordia“ din Plo­ieşti. După afirmaţiile dom­nului Marin Condeescu, li­derul acestei mari acţiuni revendicative, numărul sa­lariaţilor aflaţi în grevă a ajuns la 64.000. Dată fiind imposibilitatea consiliului de administraţie al regiei de a soluţiona problemele greviş­tilor, aceştia, prin liderul sindical, au cerut cu insis­tenţă prezența la Târgu Jiu a unei comisii guvernamen­tale în vederea detensionă­­rii situației, în paralel se află în greva foamei 35 de lideri sindicali. La solicita­rea greviştilor, ieri a sosit la Târgu Jiu o delegaţie a Crucii Roşii din România, condusă de însuşi preşedin­tele organizaţiei, dl. N. Ni­­coară Celor în cauză li s-au oferit ajutoare umanitare (apă minerală şi substanţe vitaminizante) Producţia industrială, în îngrijorătoare scădere! Continuând periplul prin unităţile productive ale judeţului, am solicitat conducătorii acestora să răspundă la trei întrebări, cât se poate de concis: 1. Unde se găseşte producţia anului ’94, e­mparativ cu cea a anilor precedenţi? 2. Care-i situaţia blocajului financiar în unitate? 3. Guvernul este pe pun­ctul să iniţieze un program de anvergură în domeniul privatizării. Credeţi că a­­ceastă iniţiativă este­­i aplicabilă în condiţiile de astăzi ale ţării? „VOX HUMANA" ÎN ŢARA GALILOR Interesant, acest mare Fes­tival internaţional de la Llangollen, din ţara Galilor! Prin proporţii (48 de ţări, cu 1950 concurenţi) ca şi prin importanţa pe care o dă mişcării artistice a amatori­lor, principiu pe cale de a se pierde în Estul Europei (inclusiv, sau mai ales, la noi). Realitatea este însă al­ta: judecând lucrurile numai după participarea la secţiu­nea muzică de cameră se poate lesne deduce din par­curgerea listei de participare că, cel puţin numeric, for­maţiile din fostul bloc so­cialist şi-au afirmat­ mai pregnant prezenţa, între ele, şi corul „Vox humana“. Cel puţin două ar putea fi ex­plicaţiile: o tradiţie, o miş­care artistică. în cazul nostru cea corală, nu se pierd In câţiva ani, chiar dacă lipseş- Ioan DRAGAN (Continuare In pag. a 4-a) Bugetul local între a fi sau a nu fii • Votăm pentru — n-avem bani! Votăm contra — n-avem bani! Din această dilemă nu putem ieşi! Bugetul municipiului Sf. Gheorghe pe anul în curs nu a fost aprobat în şedinţa de vineri a Consiliului local. Cu toată bunăvoinţa de ca­­­re au dat dovadă, consilierii au votat pentru returnarea proiectului de hotărâre pri­vind bugetul pe ’94 iniţiato­rului, pentru completarea lui cu sumele absolut necesare, după discuţii şi propuneri în toate comisiile de specia­litate ale Consiliului. Inten­ţia Consiliului municipal este ca acest buget amărât, cârpit, sărac lipit pământu­lui să ajungă la o cifră cât mai apropiată celor 5 mi­liarde solicitate încă în fe­bruarie de executivul local. Consiliul local a aprobat, de asemenea, înaintarea unei note de protest către Consi­liul judeţean şi Guvern, în care să se solicite suplimen­tarea adecvată a bugetului. Cum s-a ajuns aici? Dez­baterile din Consiliu au e­­videnţiat o opinie comună: cele 4 miliarde şi ceva care înseamnă bugetul Consiliu­lui local Sf. Gheorghe pe a­­cest an sunt cu totul şi cu totul insuficiente. Oricum ai împărţi, tot nu ajunge. Iată: • SANATATEA a primit 1 miliard şi vreo 5 milioane de lei. Dr. SZENTES Adam: „Constat că împărţirea buge­tului s-a făcut după criterii necunoscute. Judeţele apro­piate ca număr de populaţie şi suprafaţă (Harghita, Su­ceava etc.) au primit bugete mult mai consistente . Har-Dumitru MANOLACHESCU (Continuare in pag. a 1-a) AM MARTOR OCULAR .. Deși vroiam să scriu ime­­diat după reîntoarecerea de la Muntele Athos impresiile culese acolo, am simțit nevoia să las puțin timpul să treacă, pentru a se decanta imaginile, senti­mentele, gândurile Prea a fost puternic impactul cu universul duhovnicesc, întâlnit la „capăt de lume", ca să aştern nişte note fugare ... Iar întâlnirea cu un , băcelean ( I), pur şi simplu m-a făcut să acord do­cumentării o amploare deose­bită. Un şir de întâmplări bizare, un­­a­­j de elemente favorizante mi-au îndreptat paşii spre acest loc tainic, unde foarte puţini sompatrioţi -au şansă să a­jungă Din breasla gazetarilor am fost chiar. .. primul (!? ), ce a pus piciorul în incinta Schitului românesc „Prodromu" de la Muntele Sfânt!! Vorbeam de factorii exteriori ce mi-au determinat deciziile, şi aş începe cu ajutorul oferit cu tot dezinteresul de o ro­mâncă stabilită în Grecia, in­ginera Cristina Voiazis, ce a lucrat o bună bucată de vre­me şi la O . A. Covasna. Ce mică e lumea? Soțul său, infor­­maticianul Costas Voiazis, de origine greacă, s-a repatriat în urmă cu vreo opt ani şi îm­preună cu familia s-a stabilit la Salonic. Ajungând la rându-mi, în frumosul oraş de la Marea Egee la începutul lunii iunie a.c., firesc, i-am căutat. Inte­­resându-se de itinerarul meu prin vechea Eladă, mi-au suge­rat să fac diligentele din vreme pentru a ajunge neapărat și la Muntele Athos, unde se a­­junge foarte greu. Femeile, ori­cum, nu au acces, iar pentru străini trebuie aprobări specia­le. Aşa că am purces să te obțin, mai întâi la Ministerul Greciei de Nord, apoi de la Consulatul român (care încă nu Horia C. DELIU Un băcelean la... Muntele Athos! # Locul unde ajung foarte puţini români — — Athos! 9 Schitul „Prodromu", o oază a spiritualităţii ortodoxe 9 Părintele Atanasie este . .. băcelean !! Dl. Ovidiu Drăguş, director comercial al ROCAR— întorsura Buzăului gri,cultură, sectorul care ne-ar scoate din impas. Se urmăreşte ca România să devină un cumpărător şi nu un producător. Altfel cum a posibil ca „Tractorul“: 1. A scăzut, este la nivel Victor IANCULESCU Iul anului '92. Nu se pune ■■ in nici un fel accentul pe a- (Continuare in pag. * 2-6» Antrasem Ozun — doar pe post de păstrător! Secerişul cerealelor păioa­­se cuprinde de la o zi la al­ta arii tot mai întinse şi în DIN LIPSA DE FONDURI judeţul Covasna. Parte din suprafeţele ocupate cu grâu, orzoaică şi ovăz pentru să­mânţă promit producţii bune şi mai cu seamă de calitate. Numai că iată în calea valo-­­ rificării lor au fost lăsate bariere, deocamdată, de ne­trecut. Numeroşi producători agricoli care au încheiat contracte cu Agrosem Ozun, unitatea „Semrom“ profila­tă pe achiziţionarea, păstra­rea şi valorificarea seminţe­lor, îndeosebi de cereale, se văd acum în situaţia de a le fi refuzată preluarea recoltei deoarece, aşa după Aurel GOLOTU (Continuare (a pag. 1­2-a) IN ZIARUL DE AZI: • Un posibil oraş : BREŢCU • Curier sentimental • Cinefilă • Pro memoria • Noutăţi discografice • Renumele nu aş­teaptă anii • Programul Diviziei Naţionale nul (Continuare in pag. a 4-a) Nedumeriri Frecventele demisii din partide — mai ales din cele ce alcătuiesc opoziţia, capul de listă formându-l, bineîn­ţeles Partidul Democrat al domnului Roman — ale unor parlamentari, prefecţi sau consilieri, urmate de jură minte de credinţă veşnică faţă de partidul de guvernă­mânt sau declararea unui statut de „independent“ ge­nerează suficiente nedume­riri: sunt aceste demisii ur­marea unor presiuni venite din partea PDSR (simptoma­tică este situaţia foştilor a­­grarieni care au „divorţat" de dl. Surdu, atâta timp cât acesta a stat cuminte în banca coaliţiei guvernamen­­ale, nimeni n-a manifestat dor de ducă; cum s-a răs­culat şeful de partid, şobo­lanii au şi părăsit corabia­? Prezintă cei ce trec dintr-o tabără în alta vreo garanţie morală pentru viitor indife­rent spre care grupare se în­dreaptă ori sunt nişte aven­turieri caragialeşti care de la ’48 se află mereu alături de cei aflaţi la putere? Cei ce au fost aleşi de electorat într-o funcţie eligibilă nu atât datorită „meritelor“ personale, ci mai mult pen­tru că au candidat pe lista unui partid mai au dreptul să ocupe respectivul loc fă­ră să consulte electoratul Siguri în aceste din urmă cazuri se profită şi de lacu­nele din legislaţia noastră, la vremea adoptării Legii e­­lectorale nimeni ne gândin­ Gabriel FLORESCU (Continuare In pag. 1 2­0)

Next