Cuvântul Nou, august 1994 (Anul 5, nr. 1165-1186)
1994-08-02 / nr. 1165
CUVÂNTUL NOU coriBiAN iiuii-niinc m jiidîimi covism Anul V Nr. 1165 Marți 2 august 1994 8 pagini — 80 lei Continuă greva minerilor Greva generala a minerilor din Bazinul carbonifer Rovinari şi Motru a intrat in a cincea zi, încercările de duminică dimineaţă şi de ieri de stingere a conflictului de muncă au eşuat. De luni, minerilor de la Regia Autonomă a Lignitului li s-au adăugat şi membrii Ligii „Concordia“ din Ploieşti. După afirmaţiile domnului Marin Condeescu, liderul acestei mari acţiuni revendicative, numărul salariaţilor aflaţi în grevă a ajuns la 64.000. Dată fiind imposibilitatea consiliului de administraţie al regiei de a soluţiona problemele greviştilor, aceştia, prin liderul sindical, au cerut cu insistenţă prezența la Târgu Jiu a unei comisii guvernamentale în vederea detensionării situației, în paralel se află în greva foamei 35 de lideri sindicali. La solicitarea greviştilor, ieri a sosit la Târgu Jiu o delegaţie a Crucii Roşii din România, condusă de însuşi preşedintele organizaţiei, dl. N. Nicoară Celor în cauză li s-au oferit ajutoare umanitare (apă minerală şi substanţe vitaminizante) Producţia industrială, în îngrijorătoare scădere! Continuând periplul prin unităţile productive ale judeţului, am solicitat conducătorii acestora să răspundă la trei întrebări, cât se poate de concis: 1. Unde se găseşte producţia anului ’94, emparativ cu cea a anilor precedenţi? 2. Care-i situaţia blocajului financiar în unitate? 3. Guvernul este pe punctul să iniţieze un program de anvergură în domeniul privatizării. Credeţi că această iniţiativă estei aplicabilă în condiţiile de astăzi ale ţării? „VOX HUMANA" ÎN ŢARA GALILOR Interesant, acest mare Festival internaţional de la Llangollen, din ţara Galilor! Prin proporţii (48 de ţări, cu 1950 concurenţi) ca şi prin importanţa pe care o dă mişcării artistice a amatorilor, principiu pe cale de a se pierde în Estul Europei (inclusiv, sau mai ales, la noi). Realitatea este însă alta: judecând lucrurile numai după participarea la secţiunea muzică de cameră se poate lesne deduce din parcurgerea listei de participare că, cel puţin numeric, formaţiile din fostul bloc socialist şi-au afirmat mai pregnant prezenţa, între ele, şi corul „Vox humana“. Cel puţin două ar putea fi explicaţiile: o tradiţie, o mişcare artistică. în cazul nostru cea corală, nu se pierd In câţiva ani, chiar dacă lipseş- Ioan DRAGAN (Continuare In pag. a 4-a) Bugetul local între a fi sau a nu fii • Votăm pentru — n-avem bani! Votăm contra — n-avem bani! Din această dilemă nu putem ieşi! Bugetul municipiului Sf. Gheorghe pe anul în curs nu a fost aprobat în şedinţa de vineri a Consiliului local. Cu toată bunăvoinţa de care au dat dovadă, consilierii au votat pentru returnarea proiectului de hotărâre privind bugetul pe ’94 iniţiatorului, pentru completarea lui cu sumele absolut necesare, după discuţii şi propuneri în toate comisiile de specialitate ale Consiliului. Intenţia Consiliului municipal este ca acest buget amărât, cârpit, sărac lipit pământului să ajungă la o cifră cât mai apropiată celor 5 miliarde solicitate încă în februarie de executivul local. Consiliul local a aprobat, de asemenea, înaintarea unei note de protest către Consiliul judeţean şi Guvern, în care să se solicite suplimentarea adecvată a bugetului. Cum s-a ajuns aici? Dezbaterile din Consiliu au evidenţiat o opinie comună: cele 4 miliarde şi ceva care înseamnă bugetul Consiliului local Sf. Gheorghe pe acest an sunt cu totul şi cu totul insuficiente. Oricum ai împărţi, tot nu ajunge. Iată: • SANATATEA a primit 1 miliard şi vreo 5 milioane de lei. Dr. SZENTES Adam: „Constat că împărţirea bugetului s-a făcut după criterii necunoscute. Judeţele apropiate ca număr de populaţie şi suprafaţă (Harghita, Suceava etc.) au primit bugete mult mai consistente . Har-Dumitru MANOLACHESCU (Continuare in pag. a 1-a) AM MARTOR OCULAR .. Deși vroiam să scriu imediat după reîntoarecerea de la Muntele Athos impresiile culese acolo, am simțit nevoia să las puțin timpul să treacă, pentru a se decanta imaginile, sentimentele, gândurile Prea a fost puternic impactul cu universul duhovnicesc, întâlnit la „capăt de lume", ca să aştern nişte note fugare ... Iar întâlnirea cu un , băcelean ( I), pur şi simplu m-a făcut să acord documentării o amploare deosebită. Un şir de întâmplări bizare, unaj de elemente favorizante mi-au îndreptat paşii spre acest loc tainic, unde foarte puţini sompatrioţi -au şansă să ajungă Din breasla gazetarilor am fost chiar. .. primul (!? ), ce a pus piciorul în incinta Schitului românesc „Prodromu" de la Muntele Sfânt!! Vorbeam de factorii exteriori ce mi-au determinat deciziile, şi aş începe cu ajutorul oferit cu tot dezinteresul de o româncă stabilită în Grecia, inginera Cristina Voiazis, ce a lucrat o bună bucată de vreme şi la O . A. Covasna. Ce mică e lumea? Soțul său, informaticianul Costas Voiazis, de origine greacă, s-a repatriat în urmă cu vreo opt ani şi împreună cu familia s-a stabilit la Salonic. Ajungând la rându-mi, în frumosul oraş de la Marea Egee la începutul lunii iunie a.c., firesc, i-am căutat. Interesându-se de itinerarul meu prin vechea Eladă, mi-au sugerat să fac diligentele din vreme pentru a ajunge neapărat și la Muntele Athos, unde se ajunge foarte greu. Femeile, oricum, nu au acces, iar pentru străini trebuie aprobări speciale. Aşa că am purces să te obțin, mai întâi la Ministerul Greciei de Nord, apoi de la Consulatul român (care încă nu Horia C. DELIU Un băcelean la... Muntele Athos! # Locul unde ajung foarte puţini români — — Athos! 9 Schitul „Prodromu", o oază a spiritualităţii ortodoxe 9 Părintele Atanasie este . .. băcelean !! Dl. Ovidiu Drăguş, director comercial al ROCAR— întorsura Buzăului gri,cultură, sectorul care ne-ar scoate din impas. Se urmăreşte ca România să devină un cumpărător şi nu un producător. Altfel cum a posibil ca „Tractorul“: 1. A scăzut, este la nivel Victor IANCULESCU Iul anului '92. Nu se pune ■■ in nici un fel accentul pe a- (Continuare in pag. * 2-6» Antrasem Ozun — doar pe post de păstrător! Secerişul cerealelor păioase cuprinde de la o zi la alta arii tot mai întinse şi în DIN LIPSA DE FONDURI judeţul Covasna. Parte din suprafeţele ocupate cu grâu, orzoaică şi ovăz pentru sămânţă promit producţii bune şi mai cu seamă de calitate. Numai că iată în calea valo- rificării lor au fost lăsate bariere, deocamdată, de netrecut. Numeroşi producători agricoli care au încheiat contracte cu Agrosem Ozun, unitatea „Semrom“ profilată pe achiziţionarea, păstrarea şi valorificarea seminţelor, îndeosebi de cereale, se văd acum în situaţia de a le fi refuzată preluarea recoltei deoarece, aşa după Aurel GOLOTU (Continuare (a pag. 12-a) IN ZIARUL DE AZI: • Un posibil oraş : BREŢCU • Curier sentimental • Cinefilă • Pro memoria • Noutăţi discografice • Renumele nu aşteaptă anii • Programul Diviziei Naţionale nul (Continuare in pag. a 4-a) Nedumeriri Frecventele demisii din partide — mai ales din cele ce alcătuiesc opoziţia, capul de listă formându-l, bineînţeles Partidul Democrat al domnului Roman — ale unor parlamentari, prefecţi sau consilieri, urmate de jură minte de credinţă veşnică faţă de partidul de guvernământ sau declararea unui statut de „independent“ generează suficiente nedumeriri: sunt aceste demisii urmarea unor presiuni venite din partea PDSR (simptomatică este situaţia foştilor agrarieni care au „divorţat" de dl. Surdu, atâta timp cât acesta a stat cuminte în banca coaliţiei guvernamenale, nimeni n-a manifestat dor de ducă; cum s-a răsculat şeful de partid, şobolanii au şi părăsit corabia? Prezintă cei ce trec dintr-o tabără în alta vreo garanţie morală pentru viitor indiferent spre care grupare se îndreaptă ori sunt nişte aventurieri caragialeşti care de la ’48 se află mereu alături de cei aflaţi la putere? Cei ce au fost aleşi de electorat într-o funcţie eligibilă nu atât datorită „meritelor“ personale, ci mai mult pentru că au candidat pe lista unui partid mai au dreptul să ocupe respectivul loc fără să consulte electoratul Siguri în aceste din urmă cazuri se profită şi de lacunele din legislaţia noastră, la vremea adoptării Legii electorale nimeni ne gândin Gabriel FLORESCU (Continuare In pag. 1 20)