Dacia, ianuarie-iunie 1923 (Anul 10, nr. 17-146)
1923-01-24 / nr. 17
ANUL X No. 17 Fondator : coaisT. isiMEScy Redacția și Administrația : Strada Traian 22 ABONAMENTUL Pe 12 luai....................... 200 lei „ 6 , • 120 „ Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază — TELEFON No. 85/10I CONSTANTA Mereu si 23 ianuarie 1923 DACIA Director: L. M. NOSCU — Apare zilnic la ora 12 UN LEU NUMĂRUL Opoziția democratică sa coalizat zice-se, pentru a da luptă aprigă guvernului. Și prima ciocnire e părăsirea terenului de luptă. Aferim, Machiavelizm și rușine De cînd lumea este cunoscut sistemul acela de a sufla la ureche unui puternic al zilei, o propunere și a-l lăsa să o înfăptuiască ca și cum ar fi a sa. Acest procedeu are mare trecere în țara noastră, eu însumi l'am întrebuințat în diferite ocaziuni pentru a veni cu ceva bun în folosul orașului și județului Constanța. De multe ori, foarte de multe ori am reușit, rar, foarte rar nu am ajuns rezultatul dorit. Pricina vila succesului stă desigur In lenea fizică și intelectuală a celor în cari ma'am adresat, mai mult decît în lipsa de bunăvoința. Nu voi înșira sugestiile pe cari le-am adus în folosul concetățenilor fiindcă nu sunt iubitor mei, de reclamă, dar voi arăta de ce n’am reușit cu ultima încercare ce am făcut. Am pornit de la o premiză falsă, pe care eu, însă, o credeam adevărată. Socoteam că d. Andronescu este pătruns de dorul de a face ceva trainic și folositor urbei în care traește închiaburit și ridicat la cinul de primar, adică prim cetățean și gospodar public. Am greșit socotind astfel lucrurile și am părăsit machiavelizmul acela de a sugera, fără a indica că vine de la mine sugestia. Am greșit, fiindcă am scris în , Dacia“ despre vicurta primăriei, despre murdăria orașului, despre lipsurile de tot felul și despre necesitatea ca eneria și activitatea gospodarilor să se pue în mișcare. Am greșit și sunt nevoit să-mi recunosc greșala. Primarul actual face, probabil parte, din tagma reclamațiilor cari nu fac nimic bun, dacă inițiativa nu vine de la ei și dacă, prin urmare, înfăptuirea nu le-ar aduce faimă. Sau poate că face parte din grupul modeștilor cari nu iubesc zarvă în jurul personalității lor și nici nu vor să dea prilej altora să-i vorbească, nici măcar de bine. Și dacă primarul chiar îndoldit de noi, s’ar fi pus pe lucru, curățind străzile, îngrijindu-se de apă și de electricitate, dacă s’ar fi apucat de gospodăria cea sănătoasă, uitînd pentru moment grija terenurilor bune de vîndut sau de achiziționat și de bucătăria de partid, desigur că „Dacia“ ar fi avut sa-i aducă laude și prilej după ea întreaga opinie publică din Constanța. Așa e, trebue să o recunoaștem, eu n’am fost machiavelic și d. Andronescu e rușinos, nevoie mare. C. IriniGSCti Peripețiile trenului 140 de pe parcursul București-Constanța Plecarea Abia ori am putut afla amănunte complecte referitoare la peripețiile prin cari au trecut pasagerii trenului personal 140 plecat la amiaza zilei de Joi 18 Ianuarie din gara Constanța și ajuns in seara zilei de Sâmbătă 20 Ianuarie în București. Circulația telefonică și telegrafică între noi și Capitală fiind streruptă, primele vești le am putut culege numai de la pasagerii ce au fost martori ai micei epopei și cari s’au reîntors din București în cursul zilei de a zi. Ei ne povestesc următoarele : Cu toată burnițeala ce se abătuse asupra Constanții, clima menținându-se călduroasă, am plecat cea mai mare parte dintre noi, îmbrăcați ușor și fără grijă, că ni se va putea întâmpla o înzăpezită pe drum. Cum trenul pleacă în timpul orei de prânz, mulți dintre noi mâncaserăm cât se poate de sumar, gândindu-ne că ne vom putea complecta masa în vagonul restaurant al trenului, sau la restaurantele stațiilor mai mari. Viscolul Trenul își deschidea la început cu ușurință drumul spre București. Mai târziu, un vifor puternic începu să bată, amestecând fulgi mari printre picăturile de ploaie. Nu întârzie mult și viscolul deslănțuindu se cu forțe întețite, sili trenul să-și micșoreze încetul cu încetul viteza. De la un timp o ninsoare deasă acoperi pământul și linia ferată. In stația Dâlga, viscolul aduse cantități atât de mari de zăpadă, încât orice înaintare devenise imposibilă. Inzăpezire. S’au trimes atunci telegrame urgente spre București și Constanța, cerându-se ajutoare dar ele n'au putut veni decât a doua zi. Patru mașini ce s’au încercat să tragă trenul au trebuit curând să renunțe de a mai da ajutor, căci era de prisos. Trenul era atât de înzăpezit, că nu mai era poibili vr’e manevră. Frigul De la un timp, locomotiva Iranului isprăvind combustibilul, nu mai putu trimite aburi calzi în caloriferele vagoanelor. Un frig simțitor se lăsă asupra pasagerilor și orice încercare de evadarea din vagoane începu să fie socotită ca un act de eroism. Zăpada era așternută de o parte și de alta a trenului în pături groase de aproape o jumătate de metru. Foamea Teribilui pericol, foamea, nu întârzie să se arate și el. Micile provizii de alimente se epuisară și o reîmprospătare a lor nu era posibilă. Peste drum de gară, se afla o cârciumă dar în ea nu se găseau decât băuturi. Ultimele alimente, câte un pește cântau și altele, ce le aveau cu sine unii din pasageri fură în grabă preparate la cârciumă și împărțite frățește. Cei fără prieteni sau fără parale, începură să-și vadă însă forțele slăbite. Dacă înzăpezirea ar mai fi durat, suferințele ar fi fost natural, de nedescris. Înghesuiți unii între alții, pe canapele, sau lungiți pe podeaua vagoanelor, zi și noapte așteptau cu toții nerăbdători ajutoare. Salvarea A treia zi, pe la prânz, un plug atașat înaintea unei puternice mașini își deschise drumul spre Dâlga. La vedrea lui, inimile călătorilor se bucurară uitând par’ca și de foame și de frig. Cu mari sforțări, trenul a fost pus în mișcare, pornind spre București unde ajunse seara târziu. Oct. Furt de 50000 lei la Anadolchioi Necunoscuți Introducându-se prin spargerea unei ferestre în locuința lui Dumitru Zaharia din comuna Anadolchioi au sustras suma de 50000 lei și o cantitate de la aad*ot* aus- M*ee. Lupii și-au făcut reapariția Odată cu căderea zăpezii lupii sărindu-și îndrăzneala au început să ■ atace satele și turmele de oi Din nenumărate localități ale Dobrogei, ni se semnalează pagube însemnate produse de fiarele sălbatice. Cum arme de vânătoare nu se găsesc la țară, prin uneltele rudimentare de apărare, furca și toporul, abia se pot pune nealocuri la fugă haitele îndrăsnețe. Credem că vânătorii din orașul nostru, vor înfrunta gerul dedându-se la sportul lor favorit, binefăcător totdeodată satelor. Consiliul de miniștri Buc. 23.— Un consiliu de miniștri a avut loc dri dimineață sub președinția dlui I. C. Bratianu, pentru examinarea textului proectului de Constituție alcătuit de comisiiunea constituțională. Proectul de Constituție va fi înaintat Camerei și Senatului și depus Vineri 26 ianuarie de președintele comisiunii constituționale a guvernului, d. Mihail Pherechidy. Primul ministru va ruga corpurile legiuitoare să înceapă discuția cât mai urgent. Cu această ocazie, d-l Dissescu ridicând mai multe chestiuni asupra : libertății muncii, constituționalității legilor și contenciosului administrativ, a rămas ca prin legi speciale sa se modifice orice procedură greoaie și încâlcită. Reportaj parlamentar CAMERA Ședința dela 22 ianuarie D. M. G. Orleanu, președintele adunării, deschide ședința la orele 4 d. s. D-sa consistând că adunarea nu este în număr, ridică ședința anunțând pe cea viitoare pentru Vineri 26 ort., la orele 3 d. a. Cauza este că deputații și senatorii din Basarabia, Bucovina și Moldova, n'au putut sosi în Capitală, din cauza inzăpezirii linilor de cale ferată. SENATUL D-1 Perichide deschide ședința la orele 3. Pe banca ministerială d-1 C. Banu. D l președinte anunță viitoarea ședință pentru Vineri, când domnii senatori din provincie vor avea posibilitatea să vină la ședință. Miluita MilliM Buc. 23. — Universitatea, din București s’a redeschis eli. Cursurile au fost reluate la toate facultățile în cea mai deplină liniște. La facultatea de medicină s’au prezentat mai mult studenți evrei. La Iași, rectorul a luat dispoziția că la cea mai mică repetare a unei dezordine, să se închidă nu numai universitățile, ci și laboratoriile, caminurile și cantinele. Agitafiile bulgarilor din Cadrilater Bazargîe 21. — Refugiații I bulgari din Cadrilater, grupați în jurul organizației revolutoare "Dobrogea" încep din nou să se agite. Pentru mărirea fondurilor de luptă ei impun la biruri pe compatrioții lor mai bogați cari în majoritatea lor sunt nevoiți a se executa.. In ajunul sărbătorilor, câțiva bulgari fruntași din localitate, au primit scrisori anonime, prin cari li-se cerea bani. Poliția sesizată a întreprins cercetăr și carea autorii scrisorii au fost găsiți. Asfel a studentul Boris S. Colef au fost găsite scrisori cu confirm convențional, al căror scris este identic cu acela din scrisorile de amenințare. La studentul Arseni. Baltos, au fost găsite confeycate de ale comitetului dobrogean. Cercetările antinuă. Repararea șoselei Constanța-Tuzla Putem da dumeților de pe parcursul șoselei Constanța-Tuzla în bucurătoarea veste că în curând se va începe reparația acestui drum, devenit impracticabil prin mult prea nuumeroasele gropi de care e presărat. Serviciul tehnic al județului a încredințat această lucrare d-lui antreprenor , Sotir Vasile, care nu așteaptă decât să se îndrepte vre-i re mea pentu a începe operațiunile necesare reparației. Italia lui fața acțiunii franceze Roma 22. Guvernul italian consideră acțiunea Franței ca plină de pericole. El a făcut un demers pe lângă Anglia și Statele Unite pentru a interveni și susține ocupația franceză în Ruhr. Un vapor al morii Londra 20.Un adevărat vapor al morții a sosit la Pireu venind din Samsun, spune o depeșă din Atena. Dintr-un total de 1600 pasageri atinși de tifos, variolă sau de holeră, 35 au murit în cursul drumului și au trebuit sa fie aruncați în mare imediat. Douăzeci și cinci alți bolnavi și-au dat suflete după intrarea vaporului în Pireu Ministerul higienei grecesc a dat ordin ca, corpurile lor să fie arse în camerile de încălzit, pe bordul vasului , chiar. Cât privește pe supraviețuitori le este interzis să debarce înainte ca medicul să fi putut lua toate măsurile necesare pentru a împiedica epidemia sa se răspândească. Bulgarii atacă pichetele noastre din Cadrilater Silistra 21 . In noaptea de Sâmbătă spre Duminică pichetul No. 45 (Ștefan cel Mare) a fost atacat de bandiți și de pichetul No. 10 bulgăresc, care se găsește în fața pichetului românesc. In timpul atacului pichetul nostru No. 45 și terenul din fața lui a fost luminat de un reflector din interiorul Bulgariei, direcția satului Burhanlar (7 km. s.v. Ekișe). Focurile au încetat după 30 de minute. Pierderi nu sunt. Comandantul companiei a 8-a grăniceri Curt- Bunar, transportându-se la fața locului spre a ancheta acest caz și invitând pe comandantul comp. de grăniceri bulgar din sectorul respectiv să vină să ia parte la anchetă, acesta a refuzat învieind diferite pretexte. Prinderea unor pungași de buzunare Sguranța a arestat eri, pe indivizii Niculae Grafi, Munu Constantin și Dumitru Anastase ce se îndeletnieau ca furturi de buzunare prin oraș. înlocuirea funcționarilor și lucrătorilor rebeli Paris 22. — Funcțonari și lucrători din bazinul Ruhr, cari s’au pus în greva, au fost înlocuiți imediat și îndepărtați Arestările din Ruhr Berlin 23. Armata de ocuparie franceză, a arestat 8 mari industriași germani din Ruhr, cari nu s’au supus ordinelor date de generalul Degoutte. La Essen a fost arestat directorul poștelor. Toți au fost transportați la Düsseldorf. Nouă turburări în Tracia Din sursă turcă, se anunța că între trupele grecești din Tracia și jandarmii turci au avut loc ciocniri sângeroase. Efectivul armatei grecești din regiunea frontului se evaluează la 70000 oameni. Tratativele comerciale româno-cehe Fraga 23— Intre reprezentanții comerțului român și acei cehoslovac, au urmat negocieri curivire la regularea datoriilor în coroane. Un acord deplin s-a încheiat între ei. Din Port Contrabandă. — Marinarul Verban de pe vaporul Hector■ Amsterdam a fost surprins noaptea trecută de către grănicerul de la postul No. 17, pe când intenționa să strecoare din port o cantitate de stofă, sustrasă din mărfurile de pe vapor. Adus lațramă, aceasta l-a amendat cu suma de 1097 lei și confiscarea corpului delict. Confirmarea de amenzi.Direcțiunea vămilor a confirmat amenda de lei 6256 lui D untra Marin, marinar pe vaporul Carpați pentru contabandă de stofe și amenda de 2240 lei, firmei Papao stea, contravenție la importul unei cantități de ultramarin. S’a confirmat de asemenea amenda de 1502 lei lui N. Țulea din comuna Cârâsu jud Bihor pentru trecerea fnuduloasa a unei blâni de valore. Furt. — Pi hetul de grăniceri a arestat pe Grgore Pavelescu, prins cu un furt de coloniale. Expulzări. — Maruarul german Friedenhatden find găsit vagabondând prin oraș, a fost trimis poliției portului, care urmează a-l trimite peste graniță astăzi cu vaporul «România». Cu acelaș vaporul urmează să fie expulzați opt refugiați din Cospoli. Conflict muncitoresc. — Intre sindicatul muncitoresc Principesa Elena» și casa Watson Alouell ivinduse în conflict cu privire la plata unei sume de 102.000 lei, delegații sindicatului și un delegat al numitei case s’au întrunit la copităle, unde după îndelungate discuțiuni nu s’a ajuns încă la un rezultat. Furt de măsline. Dintr’un transport de măsline al firmei Avgherinos, depozitat pe cheiu, o mare parte a dispărut în cursul nopții trecute. Avarie. Vaporul englez «Getta», al agenției Halydon Line, ce urma să sosească în portul nostru, va debarca mărfurile transbordându-le pe alt vas, deoarece „Getta», fiind surprinsă de furtună pe Arhpelag și a cauzat grave avarii, fiind pus în imposiblitate de a-și continua cursa. Vase sosite:—Bucegi român cu 720 tone cărbuni din Cardiff „Steaua Română“ deșert din Hui Georgia“ deșert din Smirna. Plecate:— „Durostor“ românia Balcie și „Cap Cross” englez cu 4900 tone minerale din Odessa. Accent. Muncitorul Voicu Petre a fost grav lovit la cap de macara, la descărcarea vaporului „Venus*. 2022 BLOCUL OPOZIȚIEI era anunțat în numărul de ori al ziarului nostru, că un acord e pe punctul sa se încheie între partidele din opoziție cu scopul de a începe campania de răsturnare a guvernului liberal. Informații noi, am putut culege în această direcție, prin corespondentul nostru politic din Capitala Intre d-nît Iuliu Maniu, Argetoianu și Mihalache au urmat tratative pentru ca la deschiderea parlamentului înteaga opoziție sa se prezinte pentru a face act de prezența și dejuca intențiile guvernului de a declara vacante locurile din parlament. Apoi, opoziția se va retrage, în caz ca guvernul stăruie până în ultimul moment, sa se voteze constituția. O puternică acțiune extraparlamentară susținută de presa și întruniri publice va fi întreprinsă în întreaga țară. Joi, în ajunul deschiderii corpurilor legiuitoare, comitetele executive ale partidelor din opoziția vor ratifica decisiunile luate de șefii lor. v“*-țt-iî—nrhir- SSUBSSS «aanwii^ni M'waeaiHmn SuânuMIMMWf'mafwsasgsmBBM taBi^^ Situația economică a Germaniei De vorbă cu d. Șapira vice prezidentul Camerei de comerț din Constanța Evenimentele cari se petrec In Grmania sunt de natură a ne precupa în gradul cel mai Intens și pe noi. Ouparea regiunei Rhur și a centrului industrial din Essen, de către francezi, provoa ăn toată lumea o adevărată revoluție economic. Iată de ce profitînd de faptul că d. Pincus Spira, vice prezidentul Camerei de Comerț d'in localitate s'a reîntors de curind din Germania, unde a călătorit cu însărcinarea dată d-sale și d-ui Fo hian Livadă sindicul Bursei de către Camera de Comer pentru a studia organizațiile burselor occidentale, să-l întrebăm asupra observațiunilor fătate de d-sa în această călătorie. D. Sapin ne-a confirmat că situația masei poporului e de nedescris. Mizeria cea mai mare domnește în Germania, pentru cei mulți, viața fiind foarte scumpă din pricina valutei scăzute. Guvernul, însă a luat oarecari măsuri, menite să îmbunătățească situația autohtonilor, impunind restricțiuni la vînzarea mărfurilor către străinii posesori de valută forte. Nici un 8*răm nu poate scoate marfa cumparatǎ de la comercianții deiariști, până ce nu are autorizația dată de comisiunea de export. Această comsiune, impune o biletele cumpărate de străini o taxă variabilâ, plătibilă în valută forte și de multe ori, !a prețul pentru strein, e prea eftin, față de valoarea de achiziție a monedei sale, corn alunea interzice estrâa măriei din Germania. Cu chipul acesta, se egrizează și se micșreazâ preul mărfurilor de primă necesitate pentru autohtoni, obligînd pe negustori sâ vîndă mai scump străinilor. La hotel de pildă, un străin afară de foștii aliați ai Germaniei, plătește peste tarif, un 80 la sută în plus. Populația mizeră și comercianții sînt foarte rau dispuși împotriva străinilor pe cari îi acuză câ vin să-i despoaie. Totuși imobilele sunt vîndute la străini cu mare ușurință, și curentul care cerea oprire acestor vînzări a căzut, pe motivul ca într’un eventual caz de conflict, așa precum supușii germani proprietari în alte țăi și-au văzut bunurile sechestrate, tot astfel și Germania să aibă un zălog, sechestrlnd bunurile streinilor, achiziționate pe teritoriul german. Nu ne putem abține de fice un comentar asupra acesteia chestiuni. Guvul german prin inflația monedei hârtie, a sărăicit populația pentru a reduce la zero datoria internă a statului. A fost un joc de bursă criminal, pentru ca în urmă să facă un alt joc dezastros economiei generale, oprind eșirea mărfurilor și prin urmare oprind în loc producția preum și intrarea banilor în țară. Este foarte adevărat că îne privește exportul direct din fabrici d. Șapira ne-a declarat că măsurile preconizate, aduc un venit frumos statului, prin mântoirea prețului numai în valută forte și stabilă cum sunt dolarii, lira striina și francul elvețion, precum și din încasarea taxlor ce ar le percepe comisiunia de export. Proba bi opmeaza i. Șapira aceste acumulări de devize servesc pentru achizționarea materiilor prime din STâinâtite. In orice caz, aticteța și controlul la granița sând de ișa natuâ încât nici o tmrfâ nu poate trec granița fără a produce venitul așteptat. Și în această privință nu ne putem opri de a face comentări desavantajoase sistemului economic întrebuințat. Germania înainte de război acaparase piața mondială prin calanța și creditul lung acordat. Mărfurile germane, veneau fabricate uupa gușati ?Jten Teleî, pinâ la ei și cu condițiuni de plată ușurate prin băncile multiple din diferite țări toate în legătura drectău mama franța teutonă. Prin m'j'oaceta actuale Germania perde pe zi ce merge puterea ei dee vînzare, cumpărătorii al rgind la alte surse, unde nu ii se fac aiitea mizerii. Mai adăogînd acessa și ocuparea regiunii elei mai productive, de ăre frncezi, stuația economică germana devine foarte șubredă, fiind â astfel se vede curmată sursa acea a de v zelor și prin urmare prința d- a pro na mierii pline. Cu a asta trecem însă în domniul politicei enerice ș nu e oul să o discutăm aci. E desul să constaâ n a d. Șa ura e de un optimizm înfiorător cu privire la refacerea economic germană, find orins cu Ani rca și Anglia, nu vor permite Fanței sâ ocurseverne îndelung tăegiunea Rhur, așa ă fcte curând D sa vede o bruscă urcare a mărcii. Pentru noi, cari nu mai avem decît o infimă legătură economică cu industria germană, fa,j*tul nu ar mai avea un mare interes, afară numai dacă înțelegîndu-n r stat nu am relua relaț unile comerciale cu țările ientale europene și implicit cu germania pentru a ne plasa stoul nostru de cereale și de vie. E o chestiune de timp și aceasta. DIN SULINA Srandal cu rănire. — Ofițerul întâi de pe vaporul Madaf Syra, fiind beat întoârciumă unde era un bal famili r, a fost tn depărtat dn sală. Un marinar de pe acaș yjpor vizăd că acest poliței lor s-heaza pe șeful său, a scos pumnalul cu care a dat mai mute lovituri la brațe comandantulu de segenți de oraș, d-l Caușu, precm și unui Strâmt Un agent de siguranță a fost rănit de asemen al br ț și abdomen. Du acest fapt, marinarul a fugit spre vaporul sâu, care nu era de arte și, sărind în Dunăre a ajuns la scara vaporului. A dom zi fiind erat de organele politen și prin consultul englez comandantul vasului a predat pe agre ot care a și fost înaintat parchetului de Tulcea. Imotmolire.Vaporul italian „Veriti“ s’a împotmolit în canalul din fața farurilor când era mare încărcat de chereftin din Oatif.